1,784 matches
-
țării sau de pe la alte moșii din țară dar și căpătăerii sau oamenii fără căpătâi fiscal, cei care se deplasau prin țară, de la un loc la altul. Ei nu plăteau cislă, ci făceau muncă individual. Scutelnicii, ca și consătenii lor, plăteau bir la cislă, numai că visteria îi restituia boierului suma primită de la scutelnicii lui (boierii cei mari aveau câte 56 oameni scutelnici, boierii mazili câte 20, 15, 10, 5 sau câte 4, iar jupânesele sărace câte 15, 10, după boieria bărbaților
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la scutelnicii lui (boierii cei mari aveau câte 56 oameni scutelnici, boierii mazili câte 20, 15, 10, 5 sau câte 4, iar jupânesele sărace câte 15, 10, după boieria bărbaților lor, Letopisețe, III, p. 184). Scutelnicul nu plătea către vistierie birurile dar se învoia cu boierul căruia îi era închinat și dădea o sumă sau îi făcea o anumită muncă pe an. Cu vremea, boierii au obținut să li se plătească și alte sume de către scutelnici, dar, pe lângă scutelnici, care de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în care nu exista nici un birnic. În condică existau sate întregi în care erau trecuți doar cei scutiți de dări ori și cei întrebuințați la diverse servicii publiceoameni care și ei erau tot scutiți; „ei și părinții lor, de plata birului". Aceștia erau slujitorii ispravnicilor, plăieșii, seimenii, dărăbanii, lipcanii, aprozii etc., condica arătând exact din care sate erau luați și folosiți slujbașii respectivi. „Ținutul Vasluiului, spune profesorul, dădea cei mai mulți oameni întrebuințați în serviciile publice. De acolo erau luați: 117 slujitori ai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de a atrage pe moșiile lor cât mai mulți bejenari sau fugari de pe alte moșii din alte sate. Important este de reținut că, urmare a intrării în vigoare a Regulamentului Organic această categorie a fost desființată Scutelnicii erau scutiți de biruri către stăpânirea înaltă, către vistierie, dar plăteau dregătorilor sau le slujea la curte. După anul 1830, scutelnicii sunt incluși în categoria dajnicilor, iar cei pe lângă care fuseseră dați, erau despăgubiți cu 24 lei pe an pentru fiecare, sumă la care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Însărcinările pe care le aveau scutelnicii față de boieri sau dregători erau, în genere, mai ușoare decât ale birnicilor, ei puteau să-și compenseze o parte din banii datorați prin munca efectuată. d) Preoții și dascălii din sat erau scutiți de bir dar, când își pierdeau calitatea pe care o aveau, și dacă nu se bucurau de privilegiile pe care le aveau mazilii și ruptașii, erau trecuți în rândul birnicilor. Preoții de la sate care aveau folosința „unui lan sau a unei jumătăți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un act relativ la o localitate numită Preluca spune R. Rosetti, popa era „dator să dea pe fiecare an cetății Sanoc câte un ied la Paști și câte un iepure sau un caș românesc la Crăciun". Părtași ca majoritatea localnicilor la birurile așezărilor, preoții erau purtătorii unor înalte virtuți care, adesea, erau evidențiate și date drept exemplu populației, cum făcea dr. C. Istrati în „Evenimentul" Iași din 24 iunie 1905: „Bătrânii noștri aveau pe steagul tării semnul sfintei cruci și anumite icoane
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
veacul XVII este zidită de domni români și întreținută cu averi din țară. Asemenea bisericile din Cernavodă și Babadag". (M.O. nr. 249/7 noiembrie 1928, pagina 9272 - 9273) e) Privilegiații erau, după câte s-a înțeles, slujitorii scutiți de bir și care se bucurau și de alte avantaje. Intervenind într-o dispută dusă de Ion Nădejde în „Voința" pe marginea unui conflict pe teme istorice dintre Gh. Panu și Radu Rosetti, asupra unui uric dat de Iliaș Vodă în 6943
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
apucat a-ți zicere". Și au și zis Armașului: „ia-i gârbaciul, și a pus de i-a dat 300 de trege". Așa judeca Radu Vodă pe vătavii săi de aprozi, încheia cronicarul. f) Văduvele și nevolnicii erau scutiți de bir iar la stabilirea lor pe sat, ei nu erau luați în calcule. În funcție de numărul de animale pe care le aveau, ei plăteau totuși o cotă a birului care revenea satului, calculată cu prilejul cisluirii sferturilor. În unele catagrafii, mai toți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vătavii săi de aprozi, încheia cronicarul. f) Văduvele și nevolnicii erau scutiți de bir iar la stabilirea lor pe sat, ei nu erau luați în calcule. În funcție de numărul de animale pe care le aveau, ei plăteau totuși o cotă a birului care revenea satului, calculată cu prilejul cisluirii sferturilor. În unele catagrafii, mai toți bătrânii sau nevolnicii aveau câte unul sau doi feciori de slujbă, care puteau fi chiar fiii lor care trebuiau să¬i îngrijească și erau iertați de biruri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
birului care revenea satului, calculată cu prilejul cisluirii sferturilor. În unele catagrafii, mai toți bătrânii sau nevolnicii aveau câte unul sau doi feciori de slujbă, care puteau fi chiar fiii lor care trebuiau să¬i îngrijească și erau iertați de biruri. g) Holteii plăteau doar XA din birul sfertului stabilit cislei, deși nu erau luați în calcul la fixarea birului pe sat. h) Însurățeii erau scutiți de bir timp de 6 luni de la căsătorie. După cele 6 luni, până la noua catagrafie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cisluirii sferturilor. În unele catagrafii, mai toți bătrânii sau nevolnicii aveau câte unul sau doi feciori de slujbă, care puteau fi chiar fiii lor care trebuiau să¬i îngrijească și erau iertați de biruri. g) Holteii plăteau doar XA din birul sfertului stabilit cislei, deși nu erau luați în calcul la fixarea birului pe sat. h) Însurățeii erau scutiți de bir timp de 6 luni de la căsătorie. După cele 6 luni, până la noua catagrafie, plăteau o dare redusă, depusă la cutia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unul sau doi feciori de slujbă, care puteau fi chiar fiii lor care trebuiau să¬i îngrijească și erau iertați de biruri. g) Holteii plăteau doar XA din birul sfertului stabilit cislei, deși nu erau luați în calcul la fixarea birului pe sat. h) Însurățeii erau scutiți de bir timp de 6 luni de la căsătorie. După cele 6 luni, până la noua catagrafie, plăteau o dare redusă, depusă la cutia satului. i) Călărașii isprăvnicești, vornicii, fustașii de vartă constituiau o categorie fiscală
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fi chiar fiii lor care trebuiau să¬i îngrijească și erau iertați de biruri. g) Holteii plăteau doar XA din birul sfertului stabilit cislei, deși nu erau luați în calcul la fixarea birului pe sat. h) Însurățeii erau scutiți de bir timp de 6 luni de la căsătorie. După cele 6 luni, până la noua catagrafie, plăteau o dare redusă, depusă la cutia satului. i) Călărașii isprăvnicești, vornicii, fustașii de vartă constituiau o categorie fiscală a căror cotă parte, ce li se cuvenea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din apropiere, pe la o stație de poștă, căci ei știau cât de bun era vinul acolo. j) Bejenarii, altă categorie fiscală, erau oamenii veniți în sat din alte ținuturi, mai ales din Bucovina ori de la munte, și erau scutiți de bir un timp, numai dacă intrau în slujbă la boieri ori la mânăstiri. Ei erau argați, vieri sau pădurari. După o anumită perioadă erau și ei supuși la plata birului, dar plăteau numai un sfert din el. Cei neimpuși erau numiți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai ales din Bucovina ori de la munte, și erau scutiți de bir un timp, numai dacă intrau în slujbă la boieri ori la mânăstiri. Ei erau argați, vieri sau pădurari. După o anumită perioadă erau și ei supuși la plata birului, dar plăteau numai un sfert din el. Cei neimpuși erau numiți oameni fără căpătâi. Dacă pentru proprietarii de pământ locuința statornică, permanentă, a fost regula, ceea ce a asigurat continuitatea poporului, pentru oamenii fără proprietate și cei plătitori de biruri, normalitatea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plata birului, dar plăteau numai un sfert din el. Cei neimpuși erau numiți oameni fără căpătâi. Dacă pentru proprietarii de pământ locuința statornică, permanentă, a fost regula, ceea ce a asigurat continuitatea poporului, pentru oamenii fără proprietate și cei plătitori de biruri, normalitatea a fost adesea fuga de pe moșie, migrația, fie atunci când a fost vorba de fiscalitate excesivă, de abuzurile proprietarilor, de persecuții religioase, de obligații militare (I. Creangă „prinderea cu arcanul"), în vremuri de epidemii, a năvălirii turcilor, tătarilor ori rușilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lei pe an după 1830; cu toptanul și cu amănuntul numai în țară plăteau 120 lei pe an; negustori numai cu de-amănuntul plăteau 60 lei pe an l) Meșteșugarii - morari, zidari, dogari, lingurari, străchinari etc., nu erau scutiți de bir. Breslele românești își au rădăcina în pământul acestei țări, cu toate că mulți dintre breslașii cei dintâi vor fi străini de neamul nostru, pentru că străinii au contribuit la dezvoltarea lor, dar fără să aibă ei meritul că ar fi introdus această organizare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
obiectul unei atenții deosebite din partea Domnitorilor și Cârmuirei, după cum sufla vântul politic dintr-o țară sau alta. Cu toate acesta, de pe la jumătatea veacului al XVIII-lea străinii „sudiți" sunt în genere mai bine tratați și respectați de toți, scutiți de biruri și angarale, scutiți de bătaie în uliță, și de pocloane la Armaș și alți veliți boeri care toți jăcuiau în dreapta și în stânga numai pe negustorii și meșteșugarii locali, sau acei venetici fără „hârtii la mână". Un hrisov al lui Moisei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
proprietarilor, toate cele 4 documentare oferindu-i informații asupra satelor și a populației răzeșești din Moldova secolului al XIXlea. Catagrafiile erau tabele care cuprindeau satele repartizate pe ținuturi și ocoale, în care birnicii erau diferențiați pe categorii fiscale, oamenii fără bir - bejenarii, slugele boierești, cei aflați în slujba domniei și se îngrijeau de paza trecătorilor la graniță, cei care se ocupau de întreținerea și servirea poștelor, privilegiații domnești, scutiții de dări cu „cărți gospod" - iar în unele cazuri cuprindeau și informații
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui C. Canta și a răzeșilor avea 199 răzeși cu pământ, 101 fără pământ și 85 foști clăcași" (vezi și „Statistica răzeșilor", p. 82-84). Alt mijloc întrebuințat de boieri pentru a pătrunde în satele răzășești era cel al scutirii de bir a populației din satele respective. Referindu-se la Condica liuzilor (1803) P. Poni susține că „numărul satelor răzășești în care boierii aveau scutiți varia în diferite ținuturi": în Vaslui erau scutiți în 26 sate, în Tutova în 20 sate, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în care boierii aveau scutiți varia în diferite ținuturi": în Vaslui erau scutiți în 26 sate, în Tutova în 20 sate, în Fălciu în 15 sate. În Tutova boierii căutau să se introducă în podgoriile de acolo prin scutiri de bir: în Nărtești 12 boieri scuteau de bir 16 liuzi; în Liești 6 boieri scuteau 8 liuzi; în Priponești scuteau de bir 20 liuzi; în Căbești 6 boieri scuteau 10 liuzi... Legiuirile de la 1857, ca și cele de la 1834, dezlegau „drumul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
diferite ținuturi": în Vaslui erau scutiți în 26 sate, în Tutova în 20 sate, în Fălciu în 15 sate. În Tutova boierii căutau să se introducă în podgoriile de acolo prin scutiri de bir: în Nărtești 12 boieri scuteau de bir 16 liuzi; în Liești 6 boieri scuteau 8 liuzi; în Priponești scuteau de bir 20 liuzi; în Căbești 6 boieri scuteau 10 liuzi... Legiuirile de la 1857, ca și cele de la 1834, dezlegau „drumul nelegiuirii și a spărcuirii proprietății răzășești": „S-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în Fălciu în 15 sate. În Tutova boierii căutau să se introducă în podgoriile de acolo prin scutiri de bir: în Nărtești 12 boieri scuteau de bir 16 liuzi; în Liești 6 boieri scuteau 8 liuzi; în Priponești scuteau de bir 20 liuzi; în Căbești 6 boieri scuteau 10 liuzi... Legiuirile de la 1857, ca și cele de la 1834, dezlegau „drumul nelegiuirii și a spărcuirii proprietății răzășești": „S-au văzut proțesuri înființate de unde nu aveau ființă; s-au văzut semnele cele mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
străjui granița, stăpâneau locurile lor de hrană și exploatau și pădurile situate pe hotarul domnesc, la margine de țară. Îndatoriri asemănătoare, de a străjui la graniță, aveau și oamenii din Borilești - Bacău și cei din Dărmănești - Neamț, în schimbul scutirii de biruri, „afară de cisla scrisă în vistierie", în cazul celor de la Borilești (Hașdeu, Arhiva istorică, I, p. 120). Slujitor domnesc în satele domnești sau mânăstirești, după cum curgea proprietatea, domnească, boierească ori mânăstirească, vornicul avea sarcini specifice, ca cele rezultate din hrisovul dat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Uricarul, vol.IV, p.2) dă sarcina strângerii banilor cislei, deopotrivă, vornicilor și vatamanilor: „și să strângă banii și să-i dea la zapciul ce va fi rânduit." Înseamnă că amândoi, vornicul și vatamanul, deveneau responsabili în fața Domnului pentru strângerea birului satului și executarea tuturor ordinelor domnești. Când Mihai Racoviță avea să aplice rupta, cu aplicarea peceților roșii nominal, fiecărui contribuabil, și aceștia de teamă, împungeau fuga, cronicarul Niculce (Letopisețele - M.Kogălniceanu, vol.II,p.281) precizează că însuși Domnitorul dă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]