2,286 matches
-
al unor importanți scriitori. În articolul introductiv Spre biruință, inclus în numărul inaugural, Octavian Goga afirmă orientarea revistei: „Vrem deci să semănăm credința pe tot cuprinsul acestui pământ, [...] să ne facem de-a lungul satelor și orașelor vestitorii cântecului de biruință”. Pus sub interdicție de guvernul Alexandru Marghiloman, R. își reia apariția după încetarea războiului. Cu articole colaborează în primii doi ani Ion Agârbiceanu (Balaurul cu nouă capete, În suferința de azi, O țară și un popor), B. Delavrancea (Anglia nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]
-
evoluția e însă sinuoasă; alteori, regăsind în făgașul poemului popular o vigoare ingenuă. Poezii patriotice și didactice, puse sub un generic evocativ, celebrau fruntariile reîntregite, într-o a doua culegere, imprimată la distanță în timp: Cântări de luptă și de biruință (1919). Din anunțatele Cântece de odinioară și din Psalmi noi, izbutește să publice numai grupaje sau poezii disparate, deși e aici cu mult mai aproape, se pare, de formula lirismului său. Risipindu-și, în parte, vocația, în tranziția de la cumpăna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
traducător, în revista pe care o redactau la Brașov în anii războiului („România tânără”, 1942-1943), avansând, în circumstanțe ostile din nou, doar până la cântul VIII din Infernul. SCRIERI: Singurătate, București, 1897; Hori ostășești, Tecuci, 1916; Cântări de luptă și de biruință, București, 1919. Traduceri: Poezii, traduse din poeții moderni francezi, vol. I: Baudelaire, pref. Cornelia Buzdugan-Hașeganu, Brașov, 1942, [Versuri], în Charles Baudelaire, Les Fleurs du mal - Florile răului, ed. bilingvă, îngr. Geo Dumitrescu, introd. Vladimir Streinu, București, 1978. Repere bibliografice: Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
48 Daniil Sandu-Tudor, Dumnezeu - Dragoste, Edit. Christiana, București, 2000, p. 160. footnote>. Recuperarea noastră, a celor care dorim să ne însușim roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Sandu-Tudor, Dumnezeu - Dragoste, Edit. Christiana, București, 2000, p. 160. footnote>. Recuperarea noastră, a celor care dorim să ne însușim roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Revista „Ramuri”, R, 1943, 4-5; Valentin Iulian Moldoveanu, Un ostaș poet: Nicolae Vulovici, SPM, 1975, 241; Ștefan Bossun, Destine paralele, R, 1976, 10; Teodor Vârgolici, Ecouri literare ale cuceririi independenței naționale, București, 1976, 261-262; Eugen Marinescu, Cântărețul luptelor și al biruințelor, căpitanul poet Nicolae Vulovici, București, 1977; Prezențe militare în știința și cultura românească, București, 1982, 282-283; Șerban Cioculescu, Dialoguri literare, București, 1987, 302-303; Firan, Profiluri, II, 353-354. G.E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
Sculptura. Procedee și principii, București, 1980; Nathan Knobler, Dialogul vizual, I-II, București, 1983; Heinrich Zimmer, Introducere în civilizația și arta indiană, introd. Ion Frunzetti, București, 1983, Mituri și simboluri în civilizația indiană, București, 1994, Regele și cadavrul. Meditație despre biruința sufletului asupra răului, București, 1994; Jean Filliozat, Filosofiile Indiei, București, 1993; Leszek Kolakovski, Religia, București, 1993; Jaques Duquesne, Isus, București, 1995; José Ortega y Gasset, Spania nevertebrată, București, 1997, Tema vremii noastre, București, 1997, Ce este filosofia? Ce este cunoașterea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
septembrie, este sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci. În cuvântul său la Evanghelia din Duminica dinaintea acestei pilduitoare sărbători împărătești, Părintele Patriarh Daniel a interpretat subtil anumite înțelesuri duhovnicești ale crucii din actualitatea nesfârșitei noastre tranziții. Astfel, sensul major al crucii este biruința lui Iisus Hristos asupra morții și asupra "șarpelui nevăzut și viclean" (diavolul). In joc este o profundă legătură între șarpele veterotestamentar ispititor al protopărinților, șarpele apotropaic de aramă înălțat de Moise în pustie și Fiul Omului înălțat la Cer prin
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
și amicul Panurge este revelatorie în acest sens: după victoria asupra dipsozilor, Pantagruel hotărăște să ridice un monument (în realitate "un stâlp înalt de lemn" în vârful căruia sunt ridicate armele folosite în luptă), altfel numit și "un semn al biruinței", alături de care Panurge ridică un altul "în cinstea iepurilor" destinați consumului. Fragmentul pe care-l găsim în capitolul XXVII al Cărții a doua conține o posibilă cheie a romanului. O dată finalizate stihurile pantagruelice dedicate "celor patru vrednici luptători,/ Ce-au
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
basmului, G. Călinescu definește această creație - populară sau cultă - ca un „gen vast, depășind cu mult romanul, fiind mitologie, etică, știință, obser vare morală etc.“. Basmului i se atribuie origine indoeuropeană și surse mitice, legen dare. Tema generală a basmului - biruința binelui asupra forțelor malefice - determină natura conflictului (conflict moral exterior). Lumea basmului ființează întrun spațiu și o durată indeterminate. Cele două categorii ale existenței sunt modelate în matricea fabulosului, exprimând nostalgia omului de a suprima limitele cel condiționează onto logic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
desemnând nu numai ființa biologică, ci și mâna care scrie. Astfel, versul degetele subțiri care vor săpa canalen pădure și se vor întoarce acolo mereu și vor intra încetul cu încetul în putrefacție? degetele subțiri nu mă mai tulbură sugerează biruința poetului asupra tero rilor morții, prin actul creației. Odată dus la bun sfârșit travaliul creator, puterea terifi antă a morții asupra eului dispare cu totul. 8. O caracteristică a genului liric este transmiterea nemijlocită a unor idei, reprezentări, sentimente, stări
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
disting: a) perioada bimembră (doi coloni: protaza și apodoza), de ex., Dacă Sigismund Báthori l-a ajutat întru ceva prin creditul său spre a căpăta domnia, // el nu i-a răsplătit însutit această afacere de bine decît prin cîte foloase biruințele sale adusese Ardealului și sporise gloria lui Sigismund? (Bălcescu); b) perioada trimembră (trei coloni: primii doi în protază și al treilea în apodoză), de ex., Dar dacă acel om este lacom din fire / și mai ales dacă are gusturi răsfățate
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
epocă. Același convenționalism și aceeași sferă de interes se întâlnesc în volumul de nuvele Prea târziu (1942). După război, înscris în eșalonul celor care sprijină noua putere, se aliniază tematicii realismului socialist și îi ilustrează schemele ideologice în prozele din Biruința (1953), Rătăcire (1955), Prețul tăcerii (1957) și în romanul O fată din cele multe (1958). De pildă, însărcinată, părăsită de iubitul ei, protagonista romanului alege să își crească singură copilul, integrându-se „vieții noi” create de procesul de industrializare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
evocator al orașului Timișoara, căruia i-a dedicat câteva volume, interesante fiind comentariile privind viața culturală și literară a Banatului din Timișoara, memorie literară. I. 1919-1947. Istorie literară și amintiri (2000). SCRIERI: Cadavrul ambulant, București, 1937; Prea târziu, Timișoara, 1942; Biruința, București, 1953; Rătăcire, București, 1955; Prețul tăcerii, București, 1957; O fată din cele multe, București, 1958; Timișoara, București, 1961; Pagini pentru ochii limpezi, București, 1965; Aventură în lumea albastră, București, 1966; Uluitoarea transmigrație, București, 1968; Privind cinematografic, București, 1970; Misterioasa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
Informatorul”, „Convorbiri literare”, „Litere”, „Pământ bănățean”, „Azi” (unde a fost redactor), „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista dobrogeană”, „Comuna”, „Floarea de foc”, „Răboj”, „Viața literară”, „Lumea românească”, „Cuvântul”, „România satelor”, „România literară”, „Familia”, „Meridian”, „România”, „Almanahul ziarului «Timpul»”, „Teatrul Național”, „Biruința noastră”, „Arta nouă”, „Dumineca”, „Vremea” (unde, peste ani, își mută rubrica „Țintar”), „Revista Fundațiilor Regale”, „Rampa teatrală și cinematografică”, „Spectator”, „Ramuri”, „Viața românească” ș.a. Îl preocupă o varietate de subiecte, făcând dovada calităților sale de eseist și pamfletar, ca și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
de a nu putea proba falsitatea unor influențe tot atât de greu de susținut, pe cât de greu de combătut, cedă pasul credinței oarbe a mulțimii. Decadența Athenei, ca centru cultural și ridicarea pe prima treaptă a școlii din Alexandria Egiptului, coincide cu biruința deplină a astrologiei în lumea greacă. Pământul îmbibat de milenii cu superstiții, era cea mai potrivită brazdă pentru a primi și crește floarea veche babiloniană, altoită în Peloponez. Cetatea marelui împărat, credulul Alexandru, a fost cuibul preferat în care a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
priorități erau considerate la fel de importante, în pastorala patriarhală se observă deplasarea interesului pe a doua prioritate. Astfel, românii fac parte din „oștirea sfântă a lui Dumnezeu” și au datoria de a purta „lupta cea sfântă, cu scopul final de asigura „biruința Crucii” . Expresiile de mai sus, precum și altele („luptătorii crucii”, „întărire sfântă”) denotă reactualizarea fidelă a limbajului specific cruciadelor medievale. Pastorala dedicată „războiului sfânt” este interesantă și din alt punct de vedere: până la 22 iunie 1941 patriarhul Nicodim a operat o
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
Crăciunului, episcopul Partenie Ciopron al armatei se axează, în principal, pe teoretizarea celor două lumi antagonice, după cum rezultă din fragmentul următor: „Două lumi stau față în față. Una, din care avem cinstea să facă parte și țara noastră, luptă pentru biruința Crucii lui Hristos, pentru credința creștină, pentru cultura și civilizația omenirii, pentru o nouă rânduială între popoare, care să aibă la temelie dreptatea, adevărul, cinstea și ordinea, la care se adaugă și drepturile istorice ale fiecărui popor. În tabăra cealaltă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
suspiciunea și gelozia soțului ei sînt opozanți. Din aceste exemple, devine limpede că adjuvantul creează o condiție necesară, dar nu și suficientă în sine pentru a atinge scopul. Opozanții trebuie învinși unul cîte unul, dar un astfel de act de biruință nu garantează un final favorabil: în orice moment se poate ivi un nou opozant. Tocmai prezența adjuvanților și a opozanților face ca fabula să aibă suspans și să poată fi citită. Specificări suplimentare Acest model este structural: el descrie o
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
puțin comună, o puternică sentimentalitate. Cel care creează sublimul trebuie să aibă un suflet puternic, pentru a subjuga materia obiectivă și a și-o apropia" sau "Sufletul se luptă cu materia și o biruie. (...) Impresia ce ne-o lasă această biruință a sufletului este aceea de sublim". (Mihail Dragomirescu, Principii de literatură). 214 George Steiner, The Death of Tragedy, Faber and Faber, London, 1961. 215 Friedrich Nietzsche, "Nașterea Tragediei", traducere de I. Dobrogeanu-Gherea și Ion Herdan, în De la Apollo la Faust
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
doi ani cursurile Facultății de Litere și Filosofie din București, dar moare răpus de o boală necruțătoare. Poetul a colaborat la numeroase periodice, printre care „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, unde debutează în 1934, „Hotarul”, „Decalog”, „Festival”, „Muguri literari”, „Pământul”, „Biruința”, „Revista societății «Tinerimea Română»”, „Afirmarea”, „Flamuri”, „Viața literară”, „Buna Vestire”, „Cuvântul” ș.a. Inițiază o grupare a scriitorilor tineri, primită cu interes. Își vede tipărite două plachete de poezie: Tălmăciri din mine (1936) și Fata Morgana (1938). Lirica lui P. nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
cu fața ca un talger căzut la pămînt Desfă-ți În locul somnului un steag de viziune Apasă genunchii pe șaua colinelor ca un războinic Azvîrle peste plete o chivără de flăcări ............................................... Să zgudui temelia de fapte-n răsărire Și-n biruinți și-nfrîngeri cu pieptul În vîlvătaie Văzduhul să te afle și-o auroră să-ți răspundă. SÎnt accente prezente, cum am remarcat, și În cărțile precedente, dar capătă acum o extensiune și o intensitate nouă, deschizînd, de fapt, o altă etapă
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a-și realiza, dacă mai era nevoie, inaptitudinea de a lega prietenii, de a se potrivi felului de a fi și a se exprima precum ceilalalți colegi (rock, sex, bancuri porcoase sau politice: "Sus muncitori și-nainte / Pe drumul marii biruinți ... Inți, inți, ia-o-n dinți"). Se complace în postura de exclus, de izolat (de unde și strigătura cu rimă insinuând că ar fi onanist ce i se adresează, între glumă și ofensă), în numele pariului său pe viață și pe moarte
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
din cauzele desființării teatrului craiovean. Pornit la drum cu intenții „serioase” - poezii melancolice, piese istorice, proză tristă, drame, chiar cu accente tragice la început (Floare de nalbă, 1908, mult apreciată de M. Dragomirescu și de E. Lovinescu, Noaptea Învierii, 1909, Biruința, „Convorbiri literare”, 1911, Când ochii plâng. A fost odată, 1911, Sorana, 1916, în colaborare cu I.Al. Brătescu-Voinești) -, H. a evoluat repede spre comedie (ultima încercare de dramă istorică în versuri, Aripi frânte, 1925, fiind nereușită) și spre farsă, mult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
unele spirituale, iar scriitura, mai îngrijită și urmărind mai strâns intriga, asigură o lectură antrenantă. Atent construită, cu mult umor, cu o exprimare mai puțin caducă este și piesa Omul de zăpadă (1927), spectaculoasă prin răsturnările de situație care aduc biruința iubirii adevărate asupra aventurilor galante. Mai lipsite de substanță și de calități sunt comediile în trei acte, Bunicul (1913), Cuceritorul (1914), și cele într-un act, Mătușă-mea (1914), Boier Buflea (1916), Rândunica (1917), Vălul de pe ochi (1918), Femeia și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]