8,109 matches
-
întrepătrunderile contrarii ale catolicismului și ale Reformei? Aceste ciocniri cu Ungaria, cu Polonia, circulația elitelor, autorii de cronici care fac drumul memoriei coerent, toate acestea rup frontierele identitare și infirmă o potrivire reconstruită a posteriori între romanitate, ortodoxie și moștenirea bizantină. Citirea ecuației România = ortodoxie își găsește funcția în continuarea relațiilor româno-ungare. În secolul al XlV-lea, acestea sînt relații de dependență refuzată, apoi reînnodată; în Transilvania secolelor XV-XIX, ele sînt relații conflictuale, de natură socială. În secolele XVI-XVIII, ortodoxia se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
loc negocieri între episcopul ortodox de Transilvania, Teofil, și iezuitul Paul Baranyi, trimisul arhiepiscopului de Esztergon și primatul Ungariei, Kollonich. Acesta din urmă propune ierarhiei ortodoxe cele patru articole ale Conciliului de la Florența care unise o vreme Bisericile latină și bizantină în 1439 ca bază a acordului. În schimbul egalității cu clerul catolic, clerul român trebuia să-1 accepte pe papă ca șef vizibil al Bisericii, să admită existența purgatoriului, să accepte pîinea azimă pentru comuniune. Istoricul american Keith Hitchins, într-un studiu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Sankt-Petersburg. De partea lor, fanarioții intră în competiție unii împotriva celorlalți pentru a obține favorurile Porții. Îi motivează în cursa administrării Principatelor mize enorme în averi tema abuzurilor clasei conducătoare fiind frecventă în memoriile adresate mitropolitului. Fanarioții reintroduc un model bizantin, se arată generoși față de Biserică și de mănăstiri actele de donație făcute de principi mănăstirilor de maici și pensiunilor ținute de călugărițe sînt foarte numeroase și impun o fiscalitate grea. Aceste trăsături, puse în relief de o istoriografie ce condamnă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ca fatalitate acceptată. Între 1711 și 1812, Imperiul otoman este angajat în șase războaie pe care le plătesc și le suportă moldovenii și muntenii. Satele se depopulează și țăranii se retrag spre Transilvania și Rusia. Modelul sau mai exact visul bizantin nu rezistă datelor care îl subminează. Fanariotul este investit de un împărat și acest împărat este sultanul! Fanariotul este un reformist occidentalizat aflat în serviciul Imperiului otoman, care se modernizează el însuși. Învățații români și greci din Moldova și Țara
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este un reformist occidentalizat aflat în serviciul Imperiului otoman, care se modernizează el însuși. Învățații români și greci din Moldova și Țara Românească și din Constantinopol frecventează universitățile de la Padova și dacă nostalgia îi duce încă spre prestigiul și ceremonialul bizantin, actualitatea îi conduce spre o modernitate decisă de elite și împărțită cu imperiile vecine. "Fanarioții, scrie în 1980 istoricul român Andrei Pippidi, încercau să instaureze o armonie socială sub egida sultanului, în avantajul celor mai iscusiți intermediari între chinuirea otomană
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
relațiile agrare. Referința la drept este esențială în exercitarea puterii de către fanarioți. În 1780, Alexandru Ipsilanti promulgă codul Syngtagmation Nomicon, iar în 1818 prințul Caragea promulgă Nomothesia. Izvoarele din care se inspiră aceste texte redactate în greacă sînt de inspirație bizantină, care se bazează ea însăși pe dreptul roman al Imperiului de Apus. Reglementarea care se impune provine din decizia principilor. Noțiunea de constituire ca act fondator este încă străină acestei reprezentări a politicului care urmărește să transforme societatea fără să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la spiritul modern prin abolirea castei sacerdotale și prin identificarea puterii religioase cu puterea civilă. Rusia și-a luat acest avans față de Occident, pentru că ea a distrus casta din religie". Or, în privința acestui aspect al identității ruse, asupra acestei moșteniri bizantine a Rusiei, românii tac, rămînînd în muțenia propriei lor tradiții bizantine. În conjunctura revoluțiilor de la 1848, comuniunea destinelor francez și moldo-valah, provenind din apartenența originară la Imperiul roman, trebuie să biruie. În consecință, neînțelegerile franco-române sînt, în ciuda relațiilor intelectuale călduroase
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
religioase cu puterea civilă. Rusia și-a luat acest avans față de Occident, pentru că ea a distrus casta din religie". Or, în privința acestui aspect al identității ruse, asupra acestei moșteniri bizantine a Rusiei, românii tac, rămînînd în muțenia propriei lor tradiții bizantine. În conjunctura revoluțiilor de la 1848, comuniunea destinelor francez și moldo-valah, provenind din apartenența originară la Imperiul roman, trebuie să biruie. În consecință, neînțelegerile franco-române sînt, în ciuda relațiilor intelectuale călduroase și a contactelor politice legate cu grupurile republicane, profunde. Armonia esențială
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
otoman sînt văzute din perspectiva unei înțelegeri globale a istoriei și a destinului popoarelor din arcul carpato-danubian. Bizantinolog și istoric al Imperiului otoman, lorga subliniază importanța decisivă în istoria Balcanilor a unui substrat tracic anterior colonizării romane, a unei moșteniri bizantine și a unei influențe otomane: Europa de Sud-Est este o entitate istorică. Pasiunea sa intelectuală, mediul geopolitic și conjunctura cuprind o producție abundentă: o Istorie a Bisericii și a vieții religioase a românilor în 1908-1909, o Istorie a armatei în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
votul universal, direct, obligatoriu și secret, pentru alegerile din Camera Deputaților. Această arhitectură constituțională ar trebui să satisfacă revendicarea democratică și națională, garantînd în același timp exercițiul suveranității populare și expresia identității ortodoxe. Sinteza între apartenența occidentală și moștenirea orientală bizantină este realizată. Dar, cu toate acestea, anumite voci se fac auzite, întrebîndu-se dacă acest text răspunde spiritului românesc și nevoilor țării. Încă de la promulgarea sa, Constituția este atacată de critici care privesc nu atît echilibrele și mecanismele politice pe care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
neagă un sistem instituțional considerat ca o grefă... De ce să faci apel la forme venite din exterior atîta vreme cît instituțiile medievale românești probează existența unei conștiințe a Legii, a statului și a națiunii? lorga revendică fidelitatea față de o moștenire bizantină, apoi față de cea a turcilor, care au asimilat lecțiile Bizanțului. El începe, brutal, cu Revoluția franceză: un 1789 românesc este de evitat. Cei de la '89 au negat o ordine anterioară respingînd legile venite din trecut: "Franța de dinainte de 1789 avea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
românești pierdute în Vest și regăsite în Est este alimentată, în parte, de tezele istoricului naționalist Nicolae lorga. În 1913, cu ocazia războaielor balcanice, el publică lucrarea Bizanț după Bizanț, în care furnizează un nou arsenal politic fondat pe moștenirea bizantină a momentului cînd dominația otomană ia sfîrșit în Balcani. Reîntoarcerea la romanitatea lui Nae lonescu se înscrie în această filiație care își are originea în sămănătorism și în scrierile lui Iorga. Aceasta pretinde ca ortodoxia să renunțe la tarele sale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
regim, care-1 asimilează pe individ cu un vot, este condamnat: Eroarea practicii noastre democratice, de mai bine de un deceniu, constă în desconsiderarea individului luat ca unitate democratică". După Crainic, apărarea monarhiei în 1938 se bazează pe fidelitatea față de tradiția bizantină: "Ortodoxia merge mînă în mînă cu monarhia și vrea în fruntea statului o funcție politică în serviciul lui Hristos". În concluzie, încă din 1930, are loc marea orientare filosofică și religioasă spre o spiritualitate ortodoxă inspiratoare a unui stat organic
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu este decît o amăgeală mascînd manipularea și aservirea. Principiile de bază avansate de Manoilescu autoritatea regelui și a statului, încadrarea în ordine ierarhică naturală și corporația, desprinderea de principiile universaliste ale Occidentului, chemarea la susținerea Germaniei și reafirmarea ancorării bizantine și ortodoxe serveau obiectivelor lui Carol, îmbinînd modernitatea industrialistă, exercițiul autorității puterii cu etica națională garantată de Biserică. Legătura realizată de Manoilescu între alianța cu Germania și apărarea tradiției bizantine se afla la ordinea zilei. Într-un articol din mai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
universaliste ale Occidentului, chemarea la susținerea Germaniei și reafirmarea ancorării bizantine și ortodoxe serveau obiectivelor lui Carol, îmbinînd modernitatea industrialistă, exercițiul autorității puterii cu etica națională garantată de Biserică. Legătura realizată de Manoilescu între alianța cu Germania și apărarea tradiției bizantine se afla la ordinea zilei. Într-un articol din mai 1941, publicat în revista Gîndirea și intitulat " Patria noastră ecumenică", Crainic pledează pentru o asemenea orientare: Germania, putere amicală și neutră, protectoare a Constantinopolului, putea garanta acest centru religios al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
București, Editura Enciclopedică, 1993. Pippidi, Andrei, "À la recherche d'une tradition politique byzantine dans les pays roumains", în Nouvelles Études d'histoire publiées à l'occasion du XVe Congrès internațional des sciences historiques, București, Editura Academiei, 1980; Tradiția politică bizantină în țările române în secolele XVI-XVIII, București, Editura Academiei, 1983. Sturdza, Dimitrie A., Acte și documente relative la istoria renașterii României publicate de Dimitrie A. Sturdza și C. Golescu, București, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", 1900. CAPITOLUL IV: Rezistență
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
enigmă românească Problema originilor și a continuității . . . 18 Epoca romantică . . . . . . 18 Cronicile . . . . . . . 21 Drama istoriei românești . . . . . 23 În numele limbii . . . . . . 29 Întemeierea statelor . . . . . . 31 Capitolul 3 Istoria unui statut și a unui stil . . 34 Vecinătatea ungară . . . . . . 34 Dinastiile . . . . . . . 36 O moștenire bizantină? . . . . . . 37 Principatele și Imperiul otoman . . . . . 39 Dracula . . . . . . . 42 Cruciada . Capitolul 4 Rezistență și filiații europene Ortodoxie, Reformă și Contrareformă . . . 47 Compromisul sau rezistența . . . . . 48 Unirea cu Roma: Salvare sau înstrăinare . . . . 53 Despotism luminat și manifestări populare . . . . 57 PARTEA A II
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
resimțite, nu au trecut în suc și sânge, nu au avut nici o influență educativă asupra lor, ele acoper cu zgomotul lor de moară de palavre o înjosire și versatilitate de caracter nemaipomenită decât în timpii cei mai răi a Împărăției bizantine. Ceea ce-i mai frumos e că se prefac a nu te înțelege. În zadar le-am spune "Nu există libertate a alegerilor" și le-am dovedi-o cu acte. "Luați", le-am zice, "listele electorale, ștergeți pe funcționari, pe arendașii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de vedere. Deja într-un studiu precedent am demonstrat că ideea fundamentală care-a condus națiunea română de o jumătate de secol aproape în urmărirea țintei de-a întemeia o dinastie străină occidentală a fost de-a rumpe cu ideile bizantine cari începuseră a-și face drum în țările noastre și contra cărora francheța și lealitatea înnăscută a caracterului românesc simțea o adâncă aversiune. Aspirațiunile foarte legitime ale țării au fost de-a se apropia de cultura apuseană și de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încît se simt în chiar descendenții deznaționalizați ai acelei rase. Cu tot instinctul acesta, nimic mai puțin decât constitutiv, și care, din contra, e negațiunea oricării mari formațiuni de stat, idealul lor politic e o Grecie mare, cuprinzând poate Imperiul bizantin de odinioară, format de romani, dar atât de rău guvernat, atât de cumplit esploatat, cu așa stângăcie susținut de moștenitorii bizantini. Îndealmintrelea grecii au păstrat până azi vechea lor manieră de răspândire pe țărmuri de mare și în centre comerciale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din contra, e negațiunea oricării mari formațiuni de stat, idealul lor politic e o Grecie mare, cuprinzând poate Imperiul bizantin de odinioară, format de romani, dar atât de rău guvernat, atât de cumplit esploatat, cu așa stângăcie susținut de moștenitorii bizantini. Îndealmintrelea grecii au păstrat până azi vechea lor manieră de răspândire pe țărmuri de mare și în centre comerciale, și numai pe ici pe colo formează sate de populațiune rurală, încît istoricul Paparigopulos, voind a delimita teritoriul asupra căruia grecii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și lipsind cu totul din conformațiunea fizică și din originea amânduror ramurilor - tracoromînii deci au fost în evul mediu un popor foarte numeros, răspândit asupra întregei Peninsule Balcanice. Dar lipsa de cultură, căderea repede a regatului româno-bulgar, predominațiunea unui cler bizantin formalist care prefăcuse biserica nu în școală de bune-năravuri și de convingeri morale, ci într-o școală de amăgire a lui Dumnezeu și a conștiinței proprie prin formalități fetișiste, toate acestea au contribuit de-a amâna deșteptarea lor națională până în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un milion. Sentimentul de drept și datinele vechi dispărând, se simte necesitate de-a stabili norme scrise pentru viața oamenilor. Sub domniile străine se tipăresc adevărați codici în locul legiuirilor bisericești de mai nainte. Precum corupția îmbătrînește pe individ, astfel putrejunea bizantină a îmbătrînit înainte de vreme pe poporul românesc. Într-adevăr, acum două sute de ani aflăm o mulțime de caractere ale evului mediu: aflăm pe jurați în chestii civile, ceva cu totul medieval, gratuitatea serviciilor publice, o jurisdicțiune limitată a proprietarilor mari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
român, fie de mir, fie călugăresc? Nu. Din contra, au fost totdeauna opuși unii altora; totdeauna mitropoliții și țara căutau să depărteze acest cler străin, intrat prin mănăstirile închinate, deși era de-o lege cu noi. Am spus că clerul bizantin avea veleități de papism, de biserică universală; cel rusesc manifestă în timpii din urmă veleități de cezaro-papism. Toate acestea românii le-au respins pe cât au putut. Astfel am văzut cum în Banat și în granița militară, pe același teritoriu, în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e o măsură generală, onestă, mărturisită; cealaltă e o măsură piezișă, de care sânt esceptați pe tăcute patrioții și atinși numai proprietarii neplăcuți guvernului. Punând această măsură francă a lui Strat față cu critica ce-am făcut-o noi panglicăriei bizantine a circularelor actualului ministru de finanțe, "Romînul" crede a ne fi dovedit că ne contrazicem. Greșește. Pretutindeni am relevat în criticele noastre că guvernul, dacă nu crede că valoarea imobilelor s-a îndoit cum credea Strat, ar trebui să fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]