2,430 matches
-
răul existențial...” „Răul a existat dintotdeauna...” „A existat doar ca posibilitate, acum el s-a materializat...” „Nu e doar răul meu acolo”, murmură Noimann, pe jumătate amețit. „Desigur”, aprobă ciungul. „E răul tuturor. Avem de-a face cu un fetus blestemat!” PAGINĂ NOUĂ Andante non troppo Noimann se cutremură. Cuvintele ginecologului ciung puneau gaz pe foc. De atâtea ori se gândise, chiar fără să fie superstițios, că Înăuntrul lui se ascunde răul, diavolul Întunecat, Încât acum tremura de groază tot. „Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
tine cu măsline te fac! Domnița: Tăticule...(leșină) Împăratul: Ajutor, ajutor, săriți că mă omoară!...(se ascunde sub pat) iepurașul: Ah, ah, nu mai pot de frică! Cotoșman: Stai tâlharule! Marele Dregător: În sfârșit, mi-ai căzut în gheară, cotoi blestemat! Te jupoi de viu!... Îl omor și pe Împărat! Mă logodesc eu cu Domnița și mă fac eu împărat! Cotoșman: Vino mai aproape, dacă ai curaj, țap logodit... Marele Dregător: N-am curaj eu? (Cotoșman scoate de la brâu un săculeț
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
veșnic din tinerețe. Echipa de legionari care lucra la dezgroparea celor 14 victime, cutremurați de acest îngrozitor tablou, gâfâind de efort și tulburați sufletește, nu s-a putut stăpâni, a pătruns în fortul Jilava și a executat pe asasini, demoni blestemați. A fost un moment de grabnică hotărâre și eroică îndârjire. Ion Antonescu voia să-i pună în libertate pe asasini printr-un transfer la închisoarea militară, apoi acasă. După 21 ianuarie 1941, echipa legionară care a lucrat la dezgropare a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
zări: Ștefan la Suceava, Mihai înspre Turda, La Olt, Domnul Tudor si vajnici străjeri. Mai spune legenda că anii trecură Și-acel colț de țară a fost invadat, De hoarde străine ,de lege și datini, Hienele morții, de-un neam blestemat. Veneau noi cohorte iudaice, flămânde, Prin crânguri și sate ca stoluri de corbi, Și-atunci își vândură pe-arginții lui Iuda Și țara și neamul stăpânii cei orbi. În noapte se stinse și doina și graiul Și datini străbune se
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
restul paginilor, simțind că puștiul îi dădea puteri. Totul era absolut logic și extrem de inteligent: Danny ajunsese să surprindă cu finețe psihologia asasinului. Urma un raport de șaizeci de pagini despre intrarea prin efracție din Tamarind Street. Chiar o făcuse! Blestemate fie restricțiile existente între comitat și municipalitate! Îi fusese teamă că LAPD îi va distruge întregul caz. De aceea n-a venit să facă testul cu detectorul de minciuni, care l-ar fi găsit nevinovat în privința lui Niles. De aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Claire și Loftis sunt la bar. Într-un colț discret. Buzz se răsuci pe călcâie, îi văzu pe cei doi, apoi aproape că țipă pentru a se face auzit: — Coleman nu-i poate vedea. Îl abordăm când încetează gălăgia asta blestemată. Mal se îndreptă spre peretele din stânga, în direcția scenei, ținând capul plecat. Buzz îl urmă la câțiva metri distanță, în pași de dans: nu sunt nelalocul meu, nu sunt polițist. Când ajunse aproape de marginea scenei, își întoarse privirea spre bar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
această veste bună: "Toate neamurile vor fi binecuvîntate în tine." 9. Așa că cei ce se bizuiesc pe credință, sunt binecuvîntați împreună cu Avraam cel credincios. 10. Căci toți cei ce se bizuiesc pe faptele Legii, sunt sub blestem; pentru că este scris: "Blestemat este oricine nu stăruie în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă." 11. Și că nimeni nu este socotit neprihănit înaintea lui Dumnezeu, prin Lege, este învederat, căci "cel neprihănit prin credință va trăi." 12. Însă Legea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
neprihănit prin credință va trăi." 12. Însă Legea nu se întemeiază pe credință; ci ea zice: Cine va face aceste lucruri, va trăi prin ele." 13. Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcîndu-Se blestem pentru noi, fiindcă este scris: "Blestemat e oricine este atîrnat pe lemn", 14. pentru ca binecuvîntarea vestită lui Avraam să vină peste Neamuri, în Hristos Isus, așa ca, prin credință, noi să primim Duhul făgăduit. 15. Fraților, (vorbesc în felul oamenilor), un testament, chiar al unui om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
Ca niște întinați și spurcați, se pun pe chefuit la mesele lor de dragoste, cînd ospătează împreună cu voi. 14. Le scapără ochii de preacurvie, și nu se satură de păcătuit. Momesc sufletele nestatornice, au inima deprinsă la lăcomie, sunt niște blestemați! 15. După ce au părăsit calea cea dreaptă, au rătăcit, și au urmat calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata fărădelegii. 16. Dar a fost mustrat aspru pentru călcarea lui de lege: o măgăriță necuvîntătoare, care a început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85049_a_85836]
-
iubit moșiile, deoarece le-a dăruit mânăstirilor ca să scape de ele, și că chic-vl vieții la țară ți-e complet necunoscut, aș zice că tu ești ,,de la țară". Văd eu că povestea de anul trecut, cu Mika-Le în rolul "fiicei blestemate", îți era mai pe gust. N-ai instincte materne. Poate mai găsim la dosarul lui Mika-Le o poveste ca să ți se pară drumul mai scurt. Mini, în adevăr, începuse a da semne de nerăbdare. - Povestea mică și veche cu un
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
poala sariului. Oricum, cred știu și motivul. Pandit Razdan devine brusc interesat și cu o mișcare din cap îi indică să continue. Sub gravitatea momentului, femeia ridică mâna ca și cum s-ar adresa cerului: Casa asta, rostește ea cu gravitate, este blestemată. Stăpânul este cuprins de o tuse violentă. Cum să-i spună acestui om bolnav că singurul său fiu, pe care l-a îngrijit cu dragoste timp de cincisprezece ani este de fapt, bastardul unui englez, care nu aparține nici unei caste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fascinată de evenimentele fără precedent ce se petrec sub ochii ei norocoși. Portarul plesnește din lathi, iar Anjali începe să redea din cuvântarea pe care o ținuse în fața lui Razdan, despre genele proaste ale lui Pran, adăugând că acest băiat blestemat tocmai a provocat moartea timpurie a tatălui său. Apoi trântește poarta și trage zăvorul metalic cu zgomot. Pran se ridică și lovește cu pumnii în poartă, acea poartă bine-cunoscută, cu piroanele și balamalele ei de fier, albastră, cam scorojită. Mulțimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
se uită la Khwaja-sara și tresare ca de parcă l-ar durea ceva. Lângă el, cu capul bălăngănindu-i-se în piept, zace un bărbat între două vârste, congestionat. Pare adormit complet, cu nerușinare. — El este? — Da, el. Acela, copile, este blestematul maior Privett-Clampe, reprezentantul diplomatic al Angliei. Este un om foarte puternic și influent, dar pe măsură de prost. Cu toate că e aproape murat în alcool, ține soarta regatului nostru iubit în mâinile sale. Din fericire, dragă Rukhsana, are o slăbiciune. — O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
în operatorul care se ocupă de film. — Ce faci acolo, corcitură amețită? Cât durează să pui toată chestia asta în funcțiune? Operatorul bâlbâie niște scuze în urdu. Și vorbește-mi în engleză! Nu suport să aud maimuțăreala asta de limbă blestemată! — Iertați-mă, sahib! Însuflețit peste măsură, prințul Firoz le cere scuze oaspeților săi, iar Pran aruncă o privire spre rândul de scaune din spate. În timp ce operatorul încearcă să-și pună mașinăria la lucru, Privett-Clampe continuă discuțiile politice, spunând lucruri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
convins că totul s-a dus de râpă. Curaj, bătrâne! Ce-ai zice de puțină veselie obținută cu prafuri? Trage de câteva ori nemulțumit, ceea ce-l face mai hotărât ca oricând, da, hotărât, ca până și în situația în care blestematul său frate ar reuși să facă ceea ce el nu mai credea, adică să sădească o sămânță viabilă, copilul lui totuși nu va... , și jură pe Dumnezeu, nu va sta niciodată, niciodată, pe tronul Fatehpurului. Nu vă puteți calma? zice De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
înghesuit lângă fotograf, în ultima mașină din convoi. Pe drumul care-i zgâlțâie oasele spre pădurile Fatehpurului, el moțăie în timp ce nobilul predică despre onoarea regatului și răsplata fabuloasă pe care o va primi, dacă-i ajută să-i convingă pe blestemații de englezi că trebuie să-l sprijine pe nabab. Când fotograful îl scutură ca să se trezească, restul convoiului a dispărut. Mașina lor s-a oprit într-un luminiș, iar șoferul stă lângă ea, trăgând câteva fumuri dintr-un bidi. În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mobilitate neplăcută sub bretonul drept, de păr castaniu. Părea piftios. Instabil. Oricum ar fi, are bani. O dovedește, scoțându-i din buzunar și fluturându-i. — Așadar, amice, mormăie el, o să ne distrăm. O mare finală. Dar unde este bovina aia blestemată? Este de neînduplecat, nu vrea să renunțe la ea. Chiar când realizează că vaca a dispărut, tot vrea s-o caute. La un moment dat, acceptă pierderea și se lasă condus de Bobby în direcția bordelului, întreținând o conversație care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
aprins de focul dragostei. Străinătate Poți să mă acuzi de tot ce-nsemn, la acest subjug de clipe moarte și-n bătaia focului când gem, să mă ngenunchezi, străinătate! Poți să-mi spânzuri tălpile uscate de păcatul nevăzutei lumi, până la apusuri blestemate, unde nici un gând nu mai sugrumi. Printre oaze sparte de-ntunerici, să mă cauți și să nu mă știi, ca un val de umbre-ntre biserici, să gonești prin scrum de stări pustii. Poți să mă condamni la Adevăr și să
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Voievod. Rupeți legile străine ce-au schimbat vorbire, port Și în țara ta obligă, să faci uz de pașaport. Epurați sângele țării de venetici și de hoți, Care-n vârf de piramidă, se declară patrioți. Ridicați spre Înalt privirea, arzând blestematul jug, La căldura întregirii și la flacără de rug, Iar cenușa, ca ofrandă pentru Ștefan, îngropați, în mormântul de la Putna și la poale de Carpați. Bătrâni... -Salut... -Salut! -Ce faci? Cum îți mai umpli timpul? Mă-ntreabă un amic pe
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
sat și să-și aștepte În liniște sfârșitul. Și-a vândut ce avea prin alte părți și a cumpărat pe bani puțini o gospodărie cam părăginită În care de multă vreme nu mai locuia nimeni, căci se spunea că e blestemată și aducătoare de moarte. Străinul o fi râs În sinea lui și s-o fi bucurat de prețul mic. Casa, În loc să fie așezată, ca și celelalte, la drum, se afla tocmai În fundul curții năpădite de nuci bătrâni și abia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și copiii cei mai neștiutori că țipătul cucuvelelor pe acoperișul cuiva Înseamnă negreșit moartea unuia dintre cei ce locuiesc sub el. Nici nu se uscase bine cerneala pe actele semnate la Notar de Străin și de rudele ce moșteniseră casa blestemată; nici măcar nu apucase să doarmă vreo noapte În noua lui avere; nici măcar cu o zmeură din rugii cei Încâlciți nu apucase să-și Îndulcească gura; nici măcar o cană cu apă nu băuse din puțul cu roată, tuburi largi, lanț ruginit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
stea de vorbă cu paznicul cimitirului, dar nu-i era pe plac, ca de obicei, să coboare În podul casei acoperite cu trestie a lui Nae să ronțăie nuci și să pună, bătrânește, lumea la cale. De acel nuc - copac blestemat ori binecuvântat care avea să se prăbușească din senin câțiva ani mai târziu, luând cu sine În cădere și acoperișul de trestie - Ion se atârnase de dorul Mariei și de neputința pe care o arătase de a vorbi și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de mamă Nu ți‐ e sufletul de seamă, Nici ești vrednică sub soare Să mori cum tot omul moare, Ci pământul prin urgie Să te înghită de vie! » Țărna‐n laturi se‐ mprăștia Pământul se deschidea; Lena din mormânt zicea: ‐“Blestemată să fiu eu, Vai pentru blăstămul meu! și ca mine pe vecie Fie blăstămată, fie Orice mamă s‐ar afla Pe copil a‐și blăstăma! Fie dânsa blăstămată, N‐aibă pace nici‐odată, N‐aibă prapori la‐ ngropare, Nici popă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ne‐am refăcut; Am mai scăpat de nevoi Dar te‐ ai dus de lângă noi. Mamă, de când ai plecat Am tot plâns și am oftat; Doamne, Doamne, ce păcat! Că Ileana te‐a urmat. Nu știu cum s‐ a întâmplat Cu destinu‐i blestemat; C‐ a plecat ca prin minune Fără drum și fără nume. Fără datini creștinești și fără cântări popești; Ca pe‐ o tainică planetă Ea s‐a stins ca o cometă. Mama- n viață cât trăiește Toți copiii și‐ i iubește
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
agoniza, sufletu‐n mine asemeni... Te‐ am strigat și nimeni n‐a răspuns, te‐ am strigat și nimeni n‐a răspuns, te‐ am strigat și vocalele ‐ pescăruși disperați ‐ piereau înghițite‐n furtună ... Cum să plec de aici cu povara liniștii blestemate? 323 BUNICA șI NEPOTUL Din nou îi povestește de Babacul, Dar genele de somn i se lipesc, Deși ...când strănuta trăsnea capacul în turn la Sfântul Neculai Domnesc ! și iată‐ n vis s‐a zguduit cerdacul Din bârne, ca de
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]