KorAP: Find »[drukola/base=boboc & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...84 >

2,096 matches

Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757

Study of William Blake, Princeton University Press, New Jersey, 1990. Gadamer, Hans-Georg, Truth and method, traducere din germană de Joel Weinsheimer și Donald G. Marshall, Continuum, Londra, 2006. Hartman, Nicolai, Estetica, traducere de Constantin Floru, cu studiu introductiv de Alexandru Boboc, Editura Univers, București, 1974. Heidegger, Martin, Introduction to Metaphysics, traducere de Gregory Fried și Richard Polt, Yale University Press, 2002. Heidegger, Martin, Poetry, Language, Thought, traducere și introducere de Albert Hofstadter, Harper & Row, 2001. Hegel, G.W.F., Prelegeri de

[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
Editura Meridiane, București, 1978. Thompson, John B., Studies in the Theory of Ideology, University of California Press Berkeley, Los Angeles, 1984. Todorov, Tzvetan, Littérature et signification, Larousse, Paris, 1967. Volkelt, Johannes, Estetica tragicului, traducere de Emeric Deutsch, prefață de Al. Boboc, Editura Univers, București, 1978. Weinberg, B., A History of Literary Criticism in the Italian Renaissance, vol. 2, Chicago University Press, Chicago, 1961. Wellek, René. Four Critics: Croce, Valery, Lukács, Ingarden, University of Washington Press, Seattle, 1981. Wellek, René și Warren

[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
Alte părți ale unui obiect sunt inseparabile (untrennbar), precum culoarea sau gustul, acestea sunt numite de către Husserl momente. Cf. Edmund Husserl, Logische Untersuchungen, Felix Meiner, Hamburg, 2009. 26 Nicolai Hartman, Estetica, traducere de Constantin Floru, cu studiu introductiv de Alexandru Boboc, Editura Univers, București, 1974, p. 305. 27 Lógos-ul apare în timpul traducerii termenului grecesc de mythos în latină în fabula. Substantivul μύθος derivă de la verbul μυθέω care înseamnă a vorbi, a povesti - corespondentul latin fiind fabulor. Dar, verbul mythéo mai are

[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
mais aussi et par conséquent sans absence, dissimulation, détour, différance, écriture" (t.m.). în Jacques Derrida, De la grammatologie, Les Editions de Minuit, Paris, 1967, p. 202. 26 Nicolai Hartmann, Estetica, traducere de Constantin Floru, cu un studiu introductiv de Alexandru Boboc, Editura Univers, București, 1974, p. 87. 27 Nicolai Hartmann, op. cit., p. 89. 28 Meleau-Ponty atribuie conștiinței perceptuale un rol specific de interpretare a obiectelor aduse in existență. "Perceptual consciousness does not give us perception as a body of organized knowledge

[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647

a lumii pornind de la o idee. Totodată însă, atribuim Weltanschauung numai aceluia care nu numai că intuiește lumea, ci, pornind de la această intuiție, știe și să trăiască, să acționeze și să evalueze." J. Hoffmeister, Wörterbuch der philosophischen Begriffe apud Al. Boboc, Note și comentarii la Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994, traducere de Al. Boboc, p. 89) urmează mai degrabă accepțiunea pe care i-o dădea acestui termen Schleiermacher (Despre religie, 1799), care avea în vedere și

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
ci, pornind de la această intuiție, știe și să trăiască, să acționeze și să evalueze." J. Hoffmeister, Wörterbuch der philosophischen Begriffe apud Al. Boboc, Note și comentarii la Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994, traducere de Al. Boboc, p. 89) urmează mai degrabă accepțiunea pe care i-o dădea acestui termen Schleiermacher (Despre religie, 1799), care avea în vedere și latura practică a elaborării unui asemenea proiect euristic, înțelegând că Weltanschauung este și un Weltbild (o imagine a

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
ci numai "prin raportarea la realitatea vieții și prin descrierea acesteia"43. 3. Corelațiile trăirii Andrei Marga consideră că Dilthey "intercalează"44 în relația dintre subiect și obiect viața, întrucât conștiința ("punctul de plecare al filozofării", cum o numește Al. Boboc 45), cu structurile ei, nu poate fi înțeleasă decât în "contextul vieții", într-un mai larg Lebenszusammenhang: Viața este cunoscutul din interior, este acel ceva dincolo de care nu se poate trece", observă Dilthey în Der Aufbau...46. Ea este "insondabilul

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
procedeze și filozoful. Istoricul nu poate da seamă decât de domeniul propriu, iar dacă valorizează în afara acestuia fără a avea la îndemână "fundamente și metode de fundamentare" specifice domeniului respectiv -, o face "pe propria răspundere"127. Sub acest aspect, Al. Boboc comentează că "istoria, care se ocupă cu faptele (și semnificația lor) nu are ca obiect și valabilitatea ideilor antrenate în istoria faptică, evenimențială" (s.n.)128. Este adevărat, întemeietorul fenomenologiei îl judecă pe Dilthey numai după criterii filozofice, ceea ce înseamnă că

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
al sistemelor anterioare. Ce-i drept, întemeietorul fenomenologiei nu cedează întru totul tentației de a propune un sistem universal, precum Hegel sau Comte, ci vizează cartesian doar stabilirea fundamentelor pentru "viitoare sisteme doctrinare riguros științifice"132. În acest sens, Al. Boboc subliniază că potrivit lui Husserl, "filozofia însăși nu trebuie să se închidă în <<sistem>> ca într-o soluție definitivă", dar "trebuie să procedeze sistematic"133. De altfel, termenii lui Husserl nu sunt nici de departe atât de radicali ca ai celorlalți

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
ibid. 31 "Științele spiritului se bazează pe raportul dintre trăire, expresie și comprehensiune" (W. Dilthey, Construcția..., p. 73). 32 Apud M. Riedel, op. cit., p. 107. 33 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 75. 34 Ibid., p. 156. 35 Cf. Al. Boboc, Dilthey și filozofia istoriei. 36 W. Dilthey, Einleitung..., p. 6. 37 V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 11. 38 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 76. 39 Ibid., pp. 76-77. 40 R. Wellek, op. cit., IV, p. 334. 41 W. Dilthey

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
p. 334. 41 W. Dilthey, Einleitung..., p. 109. 42 Vezi din nou în cap. II (2Ab) distincția operată de Schnädelbach între "unitatea" și "unitățile istoriei". 43 W. Dilthey, Einleitung..., p. 39. 44 A. Marga, op. cit., p. 55. 45 Cf. Al. Boboc, Dilthey și filozofia istoriei. 46 Apud A. Marga, op. cit., p. 55. 47 Apud Thomas Mann, Nietzsches Philosophie..., p. 656. 48 Apud A. Marga, op. cit., p. 56. 49 V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 6. 50 W. Dilthey, apud V. Drăghici

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
context al dezbaterii diltheyene pe această temă în subcap. Eșuarea lui Dilthey în aporiile istorismului din op. cit. 118 Ibid., p. 125. 119 E. Spranger, Lebensformen, pp. 138-139. 120 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 52. 121 Ibid. 122 Al. Boboc, Filozofia contemporană. Orientări și stiluri de gândire semnificative, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995, p. 66. 123 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 510. 124 W. Dilthey, Weltanschauungslehre apud M. Flonta, op. cit., p. 510. 125 Apud Al. Boboc, Note și

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
122 Al. Boboc, Filozofia contemporană. Orientări și stiluri de gândire semnificative, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995, p. 66. 123 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 510. 124 W. Dilthey, Weltanschauungslehre apud M. Flonta, op. cit., p. 510. 125 Apud Al. Boboc, Note și comentarii la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 88. De altfel, Peter Kampits descoperă și în cazul lui Husserl oscilația specifică spiritului austriac între realitate și aparență. Îmbinându-le, părintele fenomenologiei "le facilitează în egală măsură, concedându

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
Husserl oscilația specifică spiritului austriac între realitate și aparență. Îmbinându-le, părintele fenomenologiei "le facilitează în egală măsură, concedându-le propria existență"(op. cit., p. 18). 126 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 54. 127 Ibid., p. 55. 128 Al. Boboc, Note și comentarii la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 89. 129 Cf. Al. Boboc, Postfață la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 107. 130 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 54. 131 Ibid. 132 Ibid., p.

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
egală măsură, concedându-le propria existență"(op. cit., p. 18). 126 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 54. 127 Ibid., p. 55. 128 Al. Boboc, Note și comentarii la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 89. 129 Cf. Al. Boboc, Postfață la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 107. 130 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 54. 131 Ibid. 132 Ibid., p. 8. 133 Al. Boboc, Note și comentarii la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 76

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 89. 129 Cf. Al. Boboc, Postfață la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 107. 130 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 54. 131 Ibid. 132 Ibid., p. 8. 133 Al. Boboc, Note și comentarii la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 76. 134 Ibid., p.75. 135 Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 54. 136 De altfel, comentând o observație a lui Landgrebe despre Husserl, Al. Boboc precizează că

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
133 Al. Boboc, Note și comentarii la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 76. 134 Ibid., p.75. 135 Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 54. 136 De altfel, comentând o observație a lui Landgrebe despre Husserl, Al. Boboc precizează că, din punctul de vedere al întemeietorului fenomenologiei, "filozofiei îi incumbă o dublă intenționalitate: explicarea și comprehensiunea lumii și răspunderea pentru angajarea aspirației spre cunoaștere, pentru intrarea într-un <<sistem>>" (Prefață la E. Husserl, Scrieri filozofice alese, București, Editura

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
într-un <<sistem>>" (Prefață la E. Husserl, Scrieri filozofice alese, București, Editura Academiei Române, 1993, pp. 11-12), adică niște sarcini pe care filozofia și le asumă și-n viziunea lui Dilthey. 137 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 21. 138 Apud Al. Boboc, Filozofia contemporană. Orientări și stiluri..., p. 65. Totuși, Dilthey le rezervă "ipotezelor explicative" un rol secundar în cadrul psihologiei descriptive (cf. ibid., p. 66). 139 Apud M. Popa, Prefață la Wilhelm Dilthey, Trăire și poezie, p. 11. 140 W. Dilthey, Einleitung

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
raportului dintre parte și întreg, sunt "ale unei <<ordini>>, și-i sunt <<date>> existentului ca <<particularitate imanentă>>" (vezi II, 2Bc). 164 T. Vianu, Opere, 10, București, 1982, p. 80. 165 V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 14. 166 Apud Al. Boboc, Adevăr și conștiință istorică. Confruntări contemporane între hermeneutică și dialectică în metodologia științelor umane, București, Editura Politică, 1988, p. 103. 167 W. Dilthey, Einleitung..., p. 148. 168 Cf. Spațiul mioritic ("Influențe modelatoare și catalitice") în Trilogia culturii, București, Editura pentru

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
Dilthey, Einleitung..., p. 148. 170 "Forma interioară nu e construită de creatorul însuși", comentează O. Fr. Bollnow referindu-se la doctrina lui Dilthey despre "creația inconștientă". De ea devenim pe deplin conștienți numai prin "semnificarea" ei de către hermeneut (apud Al. Boboc, Confruntări de idei în filozofia contemporană. În jurul problematicii unor mari dispute din gândirea secolului al XX-lea, București, Editura Politică, 1983, p. 329). 171 Apud id., Adevăr și conștiință istorică, p. 74. Al. Boboc consideră această opinie a lui Dilthey

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
semnificarea" ei de către hermeneut (apud Al. Boboc, Confruntări de idei în filozofia contemporană. În jurul problematicii unor mari dispute din gândirea secolului al XX-lea, București, Editura Politică, 1983, p. 329). 171 Apud id., Adevăr și conștiință istorică, p. 74. Al. Boboc consideră această opinie a lui Dilthey "un adevărat elogiu adus interpretării, actului critic al resemnificării creației umane prin hermeneutică", prin "interpretare comprehensivă (verstehende Deutung)" ibid. 172 "Corelația întregului istoric" este considerată de autor o corelație "ne-trăită de nici un individ

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
creație, întrucât "cîmpul stilistic" ca și "contextul de viață" în cazul lui Dilthey "modelează toate creațiile omului"38. Comentând o afirmație a lui Husserl, potrivit căruia "știința adevărată, atât cât se întinde doctrina ei efectivă, nu cunoaște taine"39, Al. Boboc face o remarcă interesantă și semnificativă în ceea ce privește "conotația specială" pe care o are termenul german de "profunzime": Tiefsinn înseamnă "sens ascuns, misterios"40. Atât afirmația lui Husserl, cât și observația comentatorului său ne fac să ne gândim iarăși la relația

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
Wesenszüge) ale filozofiei trăsături ce pot fi regăsite sub o formă sau alta în fiecare tip de Weltanschauungen (vezi II, 2Be). Așadar, atunci când filozofia este văzută ca teorie a cunoașterii, perspectiva lui Dilthey nu diferă substanțial de cea husserliană (Al. Boboc arată că Husserl îi atribuire filozofiei "o dublă intenționalitate: explicarea și comprehensiunea lumii și răspunderea pentru angajarea aspirației spre cunoaștere, pentru intrarea într-un <<sistem>>" vezi III, 4). Înțelegerea filozofiei ca știință din acest punct de vedere reiese cu claritate

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
conținut spiritual" (ibid., p. 72). Sublinierea pe care o face Husserl în acest context: "Nu de la filozofi, ci de la fapte și probleme trebuie să pornească imboldul spre cercetare" (ibid., p. 73) devine "cuvânt de ordine în fenomenologie", așa cum arată Al. Boboc (Note și comentarii la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 92), și trimite la efortul de "autoîntemeiere" pe care-l face orice filozofie de sine stătătoare (vezi I, nota 185, apoi II, 2 și II, 2Bf), idee asupra căreia

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
imediat. 34 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 61. 35 Ibid., pp. 70-71. 36 L. Blaga, Ființa istorică, p. 171. 37 Ibid., p. 216. 38 Ibid., pp. 216-217. 39 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 71. 40 Al. Boboc, Note și comentarii la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 92. 41 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 512. 42 L. Blaga, Ființa istorică, p. 170. 43 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 71. 44 W. Dilthey, Das

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]