1,370 matches
-
serviciul judecător la Judecătoria Ținut din Tighina da o cerere pentru a fi înscris în Cartea Nobilimii. El este căsătorit cu fața lui Toader Bașota. În stăpînire moșiile din județul Iași: două sate Răsăpeni și Izvoare din alte moșii Miclăușeni, Bocșa și Cucueți, lea primit prin moștenire de la maicăsa, iar Chipercenii i-a luat că zestre. Pentru origine a prezentat un raport cu iscălitura Mitropolitului Moldovei și a Boierilor Divanului, întărit cu pecetea Domnitorului Alexandru Moruzi în 1805 cu privire la moșia Cucueți
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Ecaterina Botar la orgă, concerte de rok "MetalUrgia” cu cele mai cunoscute formații din țară, concerte de jaz cu Anca Parghel, Gyuri Păscu, Bella Kamocsa în colaborare cu Florian Lungu și Titus Andrei, a susținut spectacole în Hunedoara cu Ioan Bocșa și "Grupul Icoane”și Aurel Moldoveanu, 12 gale de arte vizuale cu artiști hunedoreni cu care a participat la numeroase tabere de pictură și sculptură în lemn și fonta, 6 lansări de carte, tot cu scriitori hunedoreni. Pe plan sportiv
Doru Gaita () [Corola-website/Science/305334_a_306663]
-
eșecuri consecutive, beglerbegul de Timișoara, Hassan cel Mic, va reuși să o înfrângă doar după ce adună o armată de 30.000 de oameni și o puternică artilerie. În urma unei puternice ofensive transilvănene condusă de George Borbely, armata creștină cucerește cetățile Bocșa, Șoimoș, Cenad, Nădlac, Pâncota, Arad, Făget, Lipova și Vârșeț dar Timișoara rămâne neatinsă. O primă încercare de recucerire a orașului are loc în 1596 când o oaste a lui Sigismund Bathory, împreună cu 4000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
Criș) • (Daia) • (Gălești) • (Glodeni) • (Gogan) • (Gurghiu) • (Iernut) • (Ivănești) • (Lechința) • (Loțu) • (Măgherani) • (Morești) • (Moșuni) • (Ogra) • (Ormeniș) • (Papiu Ilarian) • (Reghin) • (Saschiz) • (Sângeorgiu de Mureș) • (Seleuș) (Stejărenii) • (Șaeș) • (Șapartoc) • (Sfântu Gheorghe) • (Tăureni) • (Târnăveni) • (Tușinu) • (Țigmandru) • (Valea Rece) • (Viilor) • (Voiniceni) (Zău de Câmpie) • (Bobota) • (Bocșa) • (Bulgari) • (Cosniciu de Jos) • (Crasna) • (Crișeni) • (Cuceu) • (Doh) • (Fetindia) • (Gârbou) • (Hereclean) • (Jac) • (Panic) • (Pericei) • (Port) • (Rogna) • (Sâncraiu Silvaniei) • (Zalău) • (Apoldu de Sus) • (Ațel) • (Boarța) • (Brateiu) • (Copșa Mică) • (Cristian) • (Curciu) • (Hamba) • (Hosman) • (Laslea) • (Mândră) • (Micăsasa) • (Miercurea Sibiului) • (Ocna Sibiului) • (Roșia) • (Rusciori
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
intitulată "" Cântarea de pe urmă"" cu cele insoțitoare ale omului. Cartea are si un compact disc cu vocile femeilor care cântau, care boceau morții. A înregistrat aceste cântări începând din 1973 până în 2005. Cartea este prefațată de profesorul universitar dr. Maria Bocșe, cel mai de seama etnolog al Transilvaniei. Interviuri
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
studenți care vin an de an la Casa Binelui, deoarece colecția este unică în țară și reprezintă o adevărată hartă geologică a Munților Metaliferi ai Banatului, a industriei extractive a aurului și fierului, extrase din perimetrul Dognecea - Ocna de Fier - Bocșa încă de pe vremea românilor. Expoziția a fost de asemenea vizitată și de președinți ai României, de regina Beatrice a Olandei și de alte personalități. În muzeul lui Constantin Gruescu din Ocna de Fier, denumit în localitate “Casă Binelui” se află
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
(sau Mănăstirea Vasiova) este un lăcaș de cult ortodox din România, situat actualmente în localitatea Bocșa (județul Caraș-Severin). Mănăstirea a fost construită în 1907 pe teritoriul comunei Vasiova, în imediata vecinătate a unui izvor considerat făcător de minuni, care exista cel târziu de la mijlocul secolului precedent și atrăgea creștini din regiune. La originea construirii mănăstirii se
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
(n. 6 august 1834, Chilioara — d. 10 decembrie 1914, Bocșa, Sălaj) a fost un protopop greco-catolic și vicar, publicist, presedintele la “Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni și “Astra” din Comitatul Sălaj. Tatăl său, Alexandru (1807-19 ianuarie 1869) născut în comuna Crăciunel de lângă Blaj, era prieten cu Vicarul Silvaniei Isidor Alimpiu (1824-1835
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
și scolastica” etc. Barboloviciu a avut 3 copii : Virgil sub-judecator ; Cornel mașinist; Simion teolog - la Gherla. Soția sa, membră activă în comitetul Reuniunii Femeilor Sălăjene, a decedat la 27 iunie 1896. Pe 19 ianuarie 1914 vicarul Silvaniei se retrage la Bocșa, Sălaj, unde fiul său Simion Barbulovici era preot. Cu această ocazie s-a făcut o ceremonie la casa vicariala din Șimleu Silvaniei, în cinstea lui. O pneumonie l-a răpus în ziua de 10 decembrie 1914. Trupul său a fost
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
Cu această ocazie s-a făcut o ceremonie la casa vicariala din Șimleu Silvaniei, în cinstea lui. O pneumonie l-a răpus în ziua de 10 decembrie 1914. Trupul său a fost așezat în curtea de la biserica de lemn din Bocșa, lângă mormântul lui Simion Bărnuțiu. În 1948 rămășițele lui Barboloviciu au fost mutate în interiorul mausoleului din Biserică Greco Catolică din Bocșa.
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
răpus în ziua de 10 decembrie 1914. Trupul său a fost așezat în curtea de la biserica de lemn din Bocșa, lângă mormântul lui Simion Bărnuțiu. În 1948 rămășițele lui Barboloviciu au fost mutate în interiorul mausoleului din Biserică Greco Catolică din Bocșa.
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
Iuliu G. Șamșudan (n. 7 mai 1945, Bocșa — d. iunie 2011, Șimleu Silvaniei) a fost un profesor, politician și astronom din România. A fost președintele filialei din Sălaj al Partidului Social-Democrat Român în perioada în care partidul s-a aflat la guvernare. Șamșudan a fost secretarul general al
Iuliu Șamșudan () [Corola-website/Science/323964_a_325293]
-
Biserică Sfântă Maria din Bocșa este un lăcaș de cult român unit (greco-catolic) din Bocșa, Sălaj, edificiu construit între anii 1937-1943. În interiorul bisericii se află mormântul lui Simion Bărnuțiu și Alimpiu Barbulovici, monument istoric clasificat sub codul SJ-IV-m-B-05156. În perioada interbelică Biserică de lemn din
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
Biserică Sfântă Maria din Bocșa este un lăcaș de cult român unit (greco-catolic) din Bocșa, Sălaj, edificiu construit între anii 1937-1943. În interiorul bisericii se află mormântul lui Simion Bărnuțiu și Alimpiu Barbulovici, monument istoric clasificat sub codul SJ-IV-m-B-05156. În perioada interbelică Biserică de lemn din Bocșa era derăpănată, acoperișul a cedat, iar turnul stătea să
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
este un lăcaș de cult român unit (greco-catolic) din Bocșa, Sălaj, edificiu construit între anii 1937-1943. În interiorul bisericii se află mormântul lui Simion Bărnuțiu și Alimpiu Barbulovici, monument istoric clasificat sub codul SJ-IV-m-B-05156. În perioada interbelică Biserică de lemn din Bocșa era derăpănată, acoperișul a cedat, iar turnul stătea să cadă și el. Demersurile pentru ridicarea noii biserici au aparținut preotului paroh Simion Barboloviciu, fiul vicarului Silvaniei Alimpiu Barboloviciu, încă din primii ani dupa Unirea Transilvaniei cu România. Astfel, la data
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
și el. Demersurile pentru ridicarea noii biserici au aparținut preotului paroh Simion Barboloviciu, fiul vicarului Silvaniei Alimpiu Barboloviciu, încă din primii ani dupa Unirea Transilvaniei cu România. Astfel, la data de 29 iulie 1923 a avut loc adunarea credincioșilor din Bocșa, a cărei scop a fost continuarea colectei "pentru a putea edifica cât de curând sfântă biserică nouă", deoarece, se spune în procesul verbal al adunării, biserica veche "începe a slăbi". Cei prezenți au hotărât ca din fiecare "cubul de grâu
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
bisericii George Bărnuțiu și Mihail Opriș. Lucrările efective pentru edificarea noii biserici au început abia în 1937, cănd Leontin Ghergariu din Zalău și Coriolan Petranu de la Universitatea din Cluj au cercetat, din punct de vedere științific, biserica de lemn din Bocșa ce urma să fie dărâmată, incepand cu 31 mai 1937. Biserică era deja închisă de o jumătate de an, deoarece există pericolul prăbușirii. "Gazeta Sălajului" din 31 mai 1937 publică o listă a sătenilor din Bocșa care au contribuit "la
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
biserica de lemn din Bocșa ce urma să fie dărâmată, incepand cu 31 mai 1937. Biserică era deja închisă de o jumătate de an, deoarece există pericolul prăbușirii. "Gazeta Sălajului" din 31 mai 1937 publică o listă a sătenilor din Bocșa care au contribuit "la zidirea bisericei și a mausoleului pentru adăpostirea osemintelor lui Simeon Bărnuțiu". Lista cuprinde 278 de persoane care au donat sume cuprinse între 7.000 lei, cât a donat Lapoș Teodor lui Teodor, și 300 de lei
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
după care preotul Simion Barboloviciu a oferit un banchet, la care s-au rostit numeroase toasturi. Din Comitetul de construcție al bisericii făceau parte preotul-protopop de Zalău, Aurel Ghilea, Vasile Pustai, preotul Simion Barboloviciu, maiorul Simion Bărnuțiu, Consiliul Local din Bocșa și curatorul bisericesc. Suma estimată pentru construcția bisericii se ridică la două milioane lei, din care 600.000 erau contribuții ale locuitorilor din Bocșa. Consiliul administrativ al județului Sălaj a destinat, din fondul de construcții, suma de 280.000 lei. În
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
parte preotul-protopop de Zalău, Aurel Ghilea, Vasile Pustai, preotul Simion Barboloviciu, maiorul Simion Bărnuțiu, Consiliul Local din Bocșa și curatorul bisericesc. Suma estimată pentru construcția bisericii se ridică la două milioane lei, din care 600.000 erau contribuții ale locuitorilor din Bocșa. Consiliul administrativ al județului Sălaj a destinat, din fondul de construcții, suma de 280.000 lei. În primăvara lui 1943 biserică din Bocșa "a fost resfințită de episcopul Dr. Iuliu Hossu. A participat un număr imens de credincioși pe care
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
pentru construcția bisericii se ridică la două milioane lei, din care 600.000 erau contribuții ale locuitorilor din Bocșa. Consiliul administrativ al județului Sălaj a destinat, din fondul de construcții, suma de 280.000 lei. În primăvara lui 1943 biserică din Bocșa "a fost resfințită de episcopul Dr. Iuliu Hossu. A participat un număr imens de credincioși pe care spațioasa biserică nu i-a putut cuprinde și serviciul religios s-a făcut în curtea bisericii. Corul [condus de Marius Cuteanu] pentru considerente
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
pentru preluarea iconostasului mai era nevoie de 3.900 pengő, sumă care urma a fi repartizata pe credincioși. Sfatul bisericesc decide ca să fie făcută prestație și să se încaseze sumele în decurs de 10 zile, deoarece iconostasul sosise deja la Bocșa. Rămășițele lui Simion Bărnuțiu și Alimpiu Barboloviciu, care erau înmormântați în curtea bisericii de lemn din Bocșa, au fost mutate în interiorul mausoleului în 1948. Prin decretul lege 358 din 1 decembrie 1948, regimul comunist a scos în afara legii Biserică Greco-Catolica
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
credincioși. Sfatul bisericesc decide ca să fie făcută prestație și să se încaseze sumele în decurs de 10 zile, deoarece iconostasul sosise deja la Bocșa. Rămășițele lui Simion Bărnuțiu și Alimpiu Barboloviciu, care erau înmormântați în curtea bisericii de lemn din Bocșa, au fost mutate în interiorul mausoleului în 1948. Prin decretul lege 358 din 1 decembrie 1948, regimul comunist a scos în afara legii Biserică Greco-Catolica și îi forțează pe credincioșii greco-catolici să treacă la Biserică Ortodoxă Română. Prin același decret, statul comunist
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
și îi forțează pe credincioșii greco-catolici să treacă la Biserică Ortodoxă Română. Prin același decret, statul comunist confiscă proprietățile Bisericii Greco-Catolice pe care le dă mai apoi în folosință Bisericii Ortodoxe Române. Ca urmare a acestui decret, biserica greco-catolica din Bocșa este trecută de la cultul greco-catolic la cel ortodox. Preotul Ioan Filip (15 februarie 1914 - 20 ianuarie 1982) a fost hirotonit greco-catolic de către Iuliu Hossu în catedrală cu hramul Catedrală Schimbarea la Fața din Cluj, si a păstorit la biserică după
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
Decretul-Lege 358/1948 este abrogat prin Decretul-Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989, si astfel Biserică Greco-Catolica este recunoscută din nou de către Statul Român. Ca urmare a acestei recunoșteri oficiale, Biserica Greco-Catolica își reîncepe activitatea publică. După 1989 Parohia Greco-Catolica Bocșa este reactivata și, pentru a-și putea desfășura activitatea, începe să își ceară proprietățile confiscate înapoi. În cazul bisericii din localitate, partea greco-catolica ""a solicitat de mai multe ori să folosească biserică alternativ, propuneri respinse de partea ortodoxă"", se arată
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]