1,369 matches
-
1974 și o durată de 97 de minute. Distribuția a fost formată din Irina Răchițeanu Șirianu (Vitoria Lipan), Mariana Cercel (Minodora), Nicolae Botez Luchian (Dănilă), Ștefan Mihăilescu-Brăila (negustorul), George Demetru (prefectul), Cornel Coman (Vasiliu), Tatiana Iekel (Maria), Ion Henter (Calistrat Bogza), Mihai Mereuță (Cuțui), Ion Manta (dl. Toma), Elena Bog Amaria (o femeie), Ioana Ciomârtan, Jean Reder ș.a. Echipa tehnică a fost formată din Constantin Botez (regia de studio), Romeo Chelaru (regia muzicală) și Ion Mihăilescu (regia tehnică).
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
și Scarlat Callimachi), "Integral", 1925 - 1928 (redactată în București de F. Brunea, Ion Călugăru, M. H. Maxy, Ilarie Voronca, și în Paris, sub redacția lui B. Fundoianu / Fondane, M. Teutsch ș. a.), "Urmuz", 1928 (redactată în Câmpina, sub direcția lui George Bogza), "Unu", 1929 - 1932 / 1935 (redactată în Dorohoi, în 1928, și în București, din iulie 1929, de Sașa Pană, Stephan Roll și Ilarie Voronca), Alge, 1930 - 1931 (redactată în București, sub direcția lui Aureliu Baranga, având între colaboratori pe Gherasim Luca
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
Ștefan Roll - autor de piruete urmuziene, de Virgil Gheorghiu - creator de „golfuri onirice“ pentru „îmblânzit voluptăți intelectuale“ (cf. Poezia, I, 1980, p. 206), de Constantin Nisipeanu - „convertitorul“ "avangardismului estetic" în „avangardism social“, îndeosebi în «Cartea cu oglinzi» (1962), de Geo Bogza - autor de «cântece de revoltă, de dragoste și moarte», „cântece“ constituindu-se, în 1978, la cinci decenii de la debut, într-o admirabilă constelație lirică, «Orion», de Virgil Teodorescu - cel ce, în «Blănurile oceanelor și alte poeme» (1945 / 1969), „clasicizează“ / „tradiționalizează
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
în acelaș timp autorul unor volume de poezie cel mai important fiind volumul "Un anumit anotimp din 1977". Reprezentant al avangardei românești atât în arta cât și în poezie alături de alți poeți ai avangardei precum: Gellu Naum; Șasa Până; Geo Bogza; Stephan Roll; Ilarie Voronca; Gherasim Luca etc. A colaborat (cu gravuri) la revista dobrogeana "Litoral", revista consacrată poeziei între anii (1939-1943); Revista de avangardă Unu; Revista „Cuvântul liber”, „Șantier” etc. este un insurgent în spațiul limbajului, un spirit avangardist, o
Vasile Dobrian () [Corola-website/Science/310647_a_311976]
-
este din nou arestat cu acuzația de spionaj în favoarea Marii Britanii și a fost condamnat de către Tribunalul Militar din București la 15 ani de muncă silnică. Tomaziu, așa cum a rămas consemnat în memoriile sale, a fost susținut în timpul procesului de către Geo Bogza. În momentul arestării i-a fost confiscată toată corespondența sa cu George Enescu. La eliberarea sa din luna septembrie 1963, i s-a interzis să expună și să se înscrie în Uniunea Artiștilor Plastici din România. În anul 1969 părăsește
George Tomaziu () [Corola-website/Science/310667_a_311996]
-
publica poezia "Cântec pentru Regele nostru" de George Lesnea, în care apăreau următoarele versuri: Versurile închinate lui Malaxa își aveau o motivație materială: După ce, prin 1939, Ionel Teodoreanu îi vorbise lui Malaxa de tinerii scriitori George Lesnea, Tudor Arghezi, Geo Bogza și Lucia Demetrius, acesta le-a acordat lunar un ajutor bănesc, fără nici o obligație, până la plecarea sa din țară, prin anul 1947. Când vremurile s-au schimbat, a scris cunoscutele versuri de adeziune la ideologia P.C.R.:: În particular, George Lesnea
George Lesnea () [Corola-website/Science/308788_a_310117]
-
urmărind partea superioară a abruptului calcaros(începe în dreptul crucii de pe marginea șoselei) iar limita estică culmile domoale ce urc spre capatul nordic și sudic al cheilor până în Vârful Rachiș (779 m). Zona tampon se extinde în vest până îin Vârful Bogza Vălișoarei (827 m), incluzând pajiștile secundare pană în Pârâul Velii spre sud și pădurile din clasa I de protecție spre nord. Limita estică se desfașoară ca o fâșie continuă, cu lățimi variabile, cuprinse intre 250 m în partea de nord-est
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
aterizare largi, zborul fiind favorabil în zilele însorite. Se mai poate decola și de la baza stâncii dacă condițiile de zbor sunt favorabile practicându-se un zbor ascendent. Alte zone pentru zborul cu parapanta sunt versantul drept al Cheilor Vălișoarei (Dealul Bogza), cu aterizare în interiorul cheilor, sau Colțul Data cu posibilități în funcție de condițiile meteo. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
în care vor fi publicate mai ales poezii, nuvele, romane, studii, cronici... căci "„literatura descoperă omul, creează tradițiile și impune viziunea viitorului”". Îi întâlnim în paginile revistei pe Tudor Arghezi, Ion Pillat, Ion Vinea (cu fragmente din romanul „Lunatecii”), Geo Bogza, Gala Galaction, Hortensia Papadat-Bengescu („Fetița între lupi”), din nou Tudor Vianu, Eugen Lovinescu, Șerban Cioculescu, Mihai Ralea („Carte mare în sensul larg al culturii românești”), Radu Cioculescu sau K. H. Zambaccian („Artele pe vremea lui Napoleon”). Fiecare „viață” a „Revistei
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
de crimă organizată și corupție instituționalizată"", pusă la cale de ""un grup de interese constituit din mai multe persoane, printre care avocații Arin Stănescu, Călin Andrei Zamfirescu, Flavius Baiaș și alții, împreună cu persoane din conducerea Băncii Naționale a României, Emil Iota Ghizari, Mihai Bogza și alții"", precum și cu ""complicitatea unor magistrați de la diferite instanțe"" . În anul 2006, s-a început cercetarea penală a lui Emil Ghizari de către Departamentul Național Anticorupție în dosarul privind declanșarea procedurii de faliment a Băncii Internaționale a Religiilor. Două comisii
Emil Iota Ghizari () [Corola-website/Science/305832_a_307161]
-
procedurii de faliment a Băncii Internaționale a Religiilor. Două comisii parlamentare de specialitate au ajuns la concluzia că este vorba de un adevărat caz de crimă organizată și corupție instituționalizată. Alături de Ghizari, au mai fost cercetați și viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Mihai Bogza, judecătorii sindici Anca Bumbuluț, Cristina Negru și Maria Năvală, precum și reprezentații legali ai S.C. Reconversie și Valorificare Active S.A., Arin Stănescu și Călin Zamfirescu . DNA l-a scos de sub urmărire penală pentru acest dosar, împreună cu celelalte 13 persoane implicate, în
Emil Iota Ghizari () [Corola-website/Science/305832_a_307161]
-
Patriarhul a refuzat să ia localul în primire până nu este complet renovat, deoarece se temea ca Ceaușescu să nu dispună mutarea sediul Patriarhiei la Văcărești. Atunci Nicolae Ceaușescu a dispus demolarea mănăstirii. Deși mai mulți intelectuali, Constantin Noica, Geo Bogza, Mihail Șora, Dan Nasta, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Răzvan Theodorescu, Dinu C. Giurescu, Grigore Ionescu și Peter Derer au semnat un memoriu pentru salvarea mănăstirii, demolarea acesteia a început în toamna anului 1985. În ciuda protestelor și intervențiilor Bisericii Ortodoxe Române, oamenilor
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
1890, Burdujeni, Județul Dorohoi - d. 17 septembrie 1941) a fost un fotograf român de origine evreiască. Tatăl lui era un evreu naturalizat în urma participării la Războiul de Independență din 1877. A lucrat ca fotoreporter alături de jurnaliștii Brunea Fox și Geo Bogza. A fost fotograf de teren al sociologului Dimitrie Gusti și fotograful oficial al Curții Regale. Notă - (Până de curând, 1892 fusese considerat ca an de naștere, dar cercetările asidue ale Adrianei Dumitran au dat la iveală data corectă, depistată în
Iosif Berman () [Corola-website/Science/313605_a_314934]
-
New York Times”. În anul 1946, Sindicatul Ziariștilor a instituit, în memoria sa, Premiul „Iosif Berman” pentru cel mai bun reportaj fotografic. Un alt omagiu este textul “În memoria reporterului fotograf” semnat de cel ce l-a cunoscut și prețuit, Geo Bogza: “Vreți să vă fac o marturisire? Am devenit reporter de dragul fotografiilor lui Berman”, avea să declare Bogza. Căci “ce este un reportaj lipsit de fotografii? De multe ori reportajul se face de dragul unei fotografii interesante, lucrările lui Berman fiind de
Iosif Berman () [Corola-website/Science/313605_a_314934]
-
mai bun reportaj fotografic. Un alt omagiu este textul “În memoria reporterului fotograf” semnat de cel ce l-a cunoscut și prețuit, Geo Bogza: “Vreți să vă fac o marturisire? Am devenit reporter de dragul fotografiilor lui Berman”, avea să declare Bogza. Căci “ce este un reportaj lipsit de fotografii? De multe ori reportajul se face de dragul unei fotografii interesante, lucrările lui Berman fiind de o inovație rară în presa românească. Trecerea de la fotografia tip vedere, gen carte poștală, la aspecte noi
Iosif Berman () [Corola-website/Science/313605_a_314934]
-
momentul nașterii versiunii baladă” îi putem stabili „fără șovăire ca zonă genetică - Vrancea” Gheorghe Vrabie (1966) - născut la Voinești, județul Vaslui - se situează, de asemenea, în tabăra „vrâncenilor”, atunci când vorbește despre „...arhetipul vrâncean, în chiar locul de baștină...” , iar Geo Bogza (1971) - născut la Ploiești - afirmă, într-un articol publicat în Contemporanul că Vrancea „nu e numai locul de origine al Mioriței, ci și epicentrul celor mai multe cutremure ce ne zguduie țara...”. Ion Diaconu (1930) (născut la Spinești, județul Vrancea), decide să
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
lui G.Topârceanu” și Casa memorială G.Topârceanu din str.Ralet, Iași (1984); Casa Pogor - Literatura în perioada 1875-1989. În perioada 1984-1989 coordonează și organizează Prelecțiunile Junimii de la Casa Pogor, la care conferențiază, printre alții, Alexandru Piru, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Geo Bogza, Eugen Simion, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Constantin Noica, Ioan Alexandru. Din 1984 este organizatorul și coordonatorul, împreună cu Oana Lazăr, a Concursului Național „Ion Creangă” de creație literară - Povești de la Bojdeuca din Țicău, realizând, în colaborare cu Editura Junimea, mai multe
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
revistei n-a fost niciodată publicat, iar numărul 51 a fost distribuită în sub 50 de exemplare la nunta lui Moldov. De-a lungul timpului, revista a cuprins texte și desene de autori precum Șasa Până, Moldov, Madda Holda, Geo Bogza, Urmuz, Victor Brauner, Stephan Roll, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, Vasile Dobrian, Benjamin Fondane, Aurel Zaremba, Jean David, André Breton, Robert Desnos, Paul Éluard, Mân Ray dar și Ion Călugăru, Ilarie Voronca, Claude Sernet, Jules Perahim, M. H. Maxy, Marcel Iancu
Unu () [Corola-website/Science/313885_a_315214]
-
care devine repede un fenomen de succes, comercial, dar și sociocultural, atingând un tiraj puțin obișnuit. Pop este unul dintre cei mai înzestrați reporteri literari ai perioadei 1970-1980, formându-se la școala (și în fascinația) lui Filip Brunea-Fox și Geo Bogza. Cea mai mare parte a scrisului i-a rămas în paginile revistelor. Reportajele din coloanele „Luceafărului" anilor '70 (multe semnate în colaborare cu Gabriela Melinescu) erau adevărate sărbători sociostilistice, descoperind fețele sensibile ale realității, universul poetic inocent al copiilor handicapați
Sânziana Pop () [Corola-website/Science/323450_a_324779]
-
Suferințele sale atroce l-au impresionat profund pe Mihail Sebastian, care a făcut din Max Blecher un personaj foarte important al Jurnalului său. O primă și ultimă plachetă de versuri, intitulată "Corp transparent" (1934) îi apare cu ajutorul prietenului său Geo Bogza, versurile fiind uneori suprarealiste, dar mai adesea destul de convenționale ca tehnică. Geo Bogza l-a ajutat de altfel să-și tipărească și cele trei romane și cu el avea să poarte o corespondență asiduă. Romanul său de debut, "Întâmplări din
Max Blecher () [Corola-website/Science/297574_a_298903]
-
din Max Blecher un personaj foarte important al Jurnalului său. O primă și ultimă plachetă de versuri, intitulată "Corp transparent" (1934) îi apare cu ajutorul prietenului său Geo Bogza, versurile fiind uneori suprarealiste, dar mai adesea destul de convenționale ca tehnică. Geo Bogza l-a ajutat de altfel să-și tipărească și cele trei romane și cu el avea să poarte o corespondență asiduă. Romanul său de debut, "Întâmplări din irealitatea imediată" este o evadare din viața de zi cu zi a tânărului
Max Blecher () [Corola-website/Science/297574_a_298903]
-
și-ar fi încheiat studiile. 1932 - La începutul anului, apare revista "Azi", avându-l ca director pe Zaharia Stancu, la care au colaborat scriitori străluciți: Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Vladimir Streinu, Ion Pillat, Ion Vinea, Gib Mihăescu, Alexandru Sahia, Geo Bogza. "Azi" a apărut până în 1940. Este și redactor la "Credința". 1934 - Alcătuiește "Antologia poeților tineri" cu o postfață de Ion Pillat, un adevărat eveniment literar. 1937 - Împreună cu Constantin Clonaru editează cotidianul "Lumea Românească", apărut până în 1940. Ziar de stânga (Geo
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
Azi" a apărut până în 1940. Este și redactor la "Credința". 1934 - Alcătuiește "Antologia poeților tineri" cu o postfață de Ion Pillat, un adevărat eveniment literar. 1937 - Împreună cu Constantin Clonaru editează cotidianul "Lumea Românească", apărut până în 1940. Ziar de stânga (Geo Bogza publică reportaje de pe fronturile din Spania), polemizează cu Stelian Popescu de la "Universul", ziar fascizant. 1943 - Este internat în lagărul de la Târgu-Jiu, de unde impresii cristalizate în volumul "Zile de lagăr". 1946 - Este numit director al Teatrului Național din București. 1948 - Apare
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
premiat și omagiat. În noiembrie 1964, este internat cu diagnosticul ciroză hepatică la Sanatoriul Otopeni. La 12 martie 1965, la adăpostul nopții, pleacă în lumea umbrelor, lăsând „o operă fundamentală pentru cultura poporului român” (potrivit epitafului literar semnat de Geo Bogza). După 1989 activitatea sa publicistică postbelică este pusă sub semnul întrebării, Călinescu fiind acuzat de colaboraționism de către anumiți autori, inclusiv unul dintre foștii săi asistenți, Adrian Marino. Aceștia încep un veritabil proces de presă George Călinescu, o controversată reevaluare a
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
în obștea mănăstirii. La mănăstire pune în ordine cele peste 23.000 de volume ale mănăstirii, se integrează în viața mănăstirii (participă la slujbe, povățuiește pelerinii, predică), iar, în paralel, își intensifică activitatea literară. Volume publicate în această perioadă: "Geo Bogza - un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului" (1982), "Critică la persoana întâi" (1983), "Escale în timp și spațiu" (1987) și "Prin alții spre sine" (1988). Aceste volume îl impun ca un eseist de marcă al literaturii române
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]