1,371 matches
-
al unor ediții, culegeri, antologii etc. -, se pune problema dacă numele editorului, antologatorului etc. trebuie trecut pe coperta cărții sau doar pe foaia de titlu. Dau ca exemplu un caz personal: În 2003, am publicat la Editura Dacia volumul Geo Bogza, Rânduri către tineri scriitori ardeleni, În care am inclus toate scrisorile și telegramele expediate de Geo Bogza unor tineri autori din Ardeal: Teofil Răchițeanu, Ilie Rad și Viorel Mureșan. Pe foaia de titlu am precizat: „O carte gândită și realizată
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
coperta cărții sau doar pe foaia de titlu. Dau ca exemplu un caz personal: În 2003, am publicat la Editura Dacia volumul Geo Bogza, Rânduri către tineri scriitori ardeleni, În care am inclus toate scrisorile și telegramele expediate de Geo Bogza unor tineri autori din Ardeal: Teofil Răchițeanu, Ilie Rad și Viorel Mureșan. Pe foaia de titlu am precizat: „O carte gândită și realizată de Ilie Rad”. E clar că, dacă eu nu aveam ideea strângerii scrisorilor, cartea nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
O carte gândită și realizată de Ilie Rad”. E clar că, dacă eu nu aveam ideea strângerii scrisorilor, cartea nu ar fi existat. Deci ar fi fost perfect justificat ca pe copertă să se scrie: Ilie Rad, Scrisori de la Geo Bogza. Un alt caz. Cu ajutorul unor colegi din țară, Mihai Coman a publicat două volume din Manualul de jurnalism, el apărând pe copertă În calitate de coordonator. Opțiunea mi se pare perfect justificată. La fel au procedat și Mircea Zaciu, Marian Papahagi și
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
e vorba despre corectură: Eminescu cere expres să nu i se schimbe „nici măcar o iotă” din manuscris, Caragiale vrea să-i amendeze pe editori pentru fiecare greșeală În parte, Macedonski dă erate (unde, spre disperarea sa, găsește noi erori!), Geo Bogza vorbește de „greșeli perfide”, care-l pot compromite pe autorul textului ș.a.m.d. (Funeriu, 1995, p. 230). Dintre scriitorii străini, cunoaștem cazul lui Milan Kundera, care mărturisea Într-un interviu: „M-am rupt odată de un editor, deoarece a
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pornografiei și semnalează: „Justiția, la rândul ei, a intervenit și ea: doi scribi infecțioși de categoria lui Tudor Arghezi au și fost amendați ieri pentru romanele lor imorale: unul e Bonciu, pe adevăra tul nume Bercu Haimovici și altul Geo Bogza, neidentificat încă pe adevăratul nume...” Revista publică și alte genuri de materiale: cronici a cărților și revistelor, însemnări literare și j urnalistice, informații și chiar poezii. Am reținut, nu întâmplător, poezia „Români, priviți spre hotare!” de Gh. Filiche, Priponești Tutova
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
accesibilă, mai atrăgătoare. Structural combativ și netimorat de conveniențe, scriitorul procedează, apărându-și ideile, la lansarea unei lungi diatribe la adresa criticii literare din epocă. Opiniile proprii sunt incluse și într-un grupaj de comentarii cu privire la Camil Petrescu, Marin Preda, Geo Bogza, Adrian Marino, Al. Piru, Matei Călinescu ș.a., precum și într-o secțiune ce vizează mai ales literatura modernă și contemporană engleză și americană, încă puțin cunoscută la noi (Nathaniel Hawthorne, Norman Mailer, Truman Capote, John Updike, Edgar Lee Masters, Robert Frost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Roll, iar pentru poezie folosește pseudonime ca Sașa Tanievicin, Dinu Precopan, Jack Spintecătorul, Barbu Albastru și Teodor Cristea. În 1932, în revista „unu”, R. publică un text, Sugestii înaintea unui proces (era vorba de procesul intentat de autorități lui Geo Bogza), semnat Gh. Dinu, un manifest al atitudinii personale de negare a contemporaneității, cu toate falimentele ei; textul exaltă „optimismul permanent [ce] rezidă în natură” și „adevăratul avangardism”, acela care nu face nici o concesie „trecutului prezent”, clamând schimbarea metafizicii „de altădată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
repetă împărțirea în Teme românești și Teme străine, ca un ecou, parcă, al dualității cultivate de magistrul Liviu Petrescu. Primul segment nu conține prea multe puncte de atracție: gândirea gnostică detectată ca model analogic la Blaga, lectura Cărții Oltului (Geo Bogza) în cheia scenariilor alchimice binecunoscute avangardiștilor, citirea personalității lui Andrei Pleșu prin grila daimonicului goetheano-nietzschean. În schimb, al doilea segment al cărții dă adevărata măsură a acestui eseist: Eseu despre zaruri, de la egipteni până la Un coup de dés al lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
Atestarea vieții materiale și spirituale a traco- geto-dacilor pe teritoriul României, dar și În județul Gorj, constituie o problemă deosebită pentru știința istorică românească, pentru Înțelegerea și argumentarea transformărilor evolutive ale societății umane, a evoluției poporului român. Avea dreptate Geo Bogza cînd scria : „Noi, urmașii geților, vrem să trăim. Noi vrem să prindem din marea primăvară a lumii nu numai trosnetul ghețurilor, ci și ora dulce a florilor Procesul de simbioză și romanizarea au În vedere două aspecte: pe de o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
franceze în opera lui Eminescu. E. Sperantia scrie despre Metafizica interesului estetic, Al. Colorian dă un Discurs pentru Narcis, iar I.M. Rașcu publică un fragment din romanul Așchii. La rubrica de cărți noi sunt recenzate lucrări de Sașa Pană, Geo Bogza (Jurnal de sex), Ion Barbu (Joc secund), Al. A. Philippide (Stânci fulgerate), O. Goga (Precursori), B. Fundoianu (Priveliști). Revista își respectă programul propus și prin rubricile „Reminiscențe”, „Cu mâța-n sac”, „Poticneli”, unde sunt semnalate neajunsuri ale vieții literar-artistice sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287547_a_288876]
-
1974 optează definitiv pentru catedra de limba și literatura română de la școala din comuna natală. După unsprezece ani de la debutul editorial, îi apare volumul Somn de voevod (1980), ce echivalează cu o adevărată lansare în cadrul promoției tinere. De altfel, Geo Bogza îl remarcase încă din 1973, când îi consacrase o tabletă în „Contemporanul” (Scrisori de la un tânăr poet). Dezinteresat de căutările formale ale liricii moderne și, în general, de orice fel de artificiu prozodic, R. este fidel formulei clasice, cultivând versul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
1996; Ora singurătății, Cluj-Napoca, 1998; Efulgurații (Pagini de jurnal. 1967-1990), Cluj-Napoca, 2002; Efulgurații [versuri], Cluj-Napoca, 2002; Tărâmul de rouă, București, 2002. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Elegii sub stele”, TR, 1969, 37; Teodor Tihan, „Elegii sub stele”, ST, 1969, 9; Geo Bogza, Paznic de far, București, 1974, 534-536; Zaharia Sângeorzan, „Planete de melancolie”, CRC, 1986, 34; Ion Cristofor, „Planete de melancolie”, ST, 1986, 11; Constantin Cubleșan, „Poeme-nserate”, „Mesagerul transilvan”, 1990, 16; Mircea Țicudean, Poezie „pură” românească, APF, 1990, 3-4; Cornel Regman, „Poeme-nserate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
de inspirație poetică. Acesta este climatul intelectual oficial de la București. Cu dublă față: una pentru șefi, alta pentru salvarea obrazului în țară și, mai ales, în străinătate. Mult mai onestă a fost și este atitudinea, să spunem, a unui Geo Bogza, care a avut curajul să elogieze deschis, cu tâlc, în vară, în România literară, personalitatea marelui chimist român Nenițescu, acela care a refuzat, în trecut, doctoratul unei... foarte cunoscute chimiste (...). (1982, 1990) 7. O utopie politică Literatura română s-a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Dorohoi (1864-1916)", AMS, 2008-2009, nr. 7-8, pp. 202-226; Idem, "Dorohoiul și locuitorii săi", în AMS, 2006-2007, nr. 5-6, pp. 127-155. 14 Ionel Dârdală, Istoria Câmpulungului Moldovenesc din cele mai vechi timpuri până la Marea Unire, Câmpulung Moldovenesc, Editura Fundației Culturale "Alexandru Bogza", 2006, 235 p. 15 Din Botoșanii de odinioară. Scene și personaje dintr-o lume care a fost, C.S.I.E.R., Botoșani, 2001, 77 p. 16 Vasile I. Schipor, "Comunitatea romano-catolicilor din Rădăuți. Două secole de contribuții remarcabile la formarea și consolidarea civilizației
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
se refuză în ele orice constrângere academică, se face elogiul visului, se stimează elucubrațiile paranoicilor și ale copiilor, se cultivă reportajul, se profesează libertatea instinctelor, se respinge critica, admițîndu-se numai simpatia. Doctrina reportajului a dat un prozator remarcabil în Geo Bogza, autor mai înainte de poeme brutal priapice. În Țări de piatră, de foc și de pământ, autorul procedează ca un fotograf de artă, intuind o notă dominantă și scoțând, prin apropiere și depărtare, clișee fantomatice, aproape neverosimile. Hotinul, oraș al imensității
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pulsiuni carnale, cu un proiect jucat în falsa alternativă moralitate slabă - imoralitate mediocră. Volumul Anii de ucenicie ai lui August Prostul (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București) e constituit din două secțiuni, prima cuprinzând eseuri sau recenzii empatice despre Geo Bogza, Marin Preda, Paul Georgescu, Radu Petrescu, Ștefan Bănulescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mario Vargas Llosa, Italo Svevo, Saul Bellow ș.a., iar a doua fiind compusă din „fișe” despre persoană (personalitate, personaj) ca variantă. August, tip de paiață, apropiat de Polichinelle
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
la condiția de marginalizat, dar și la agresiunile ,,de corecție” prin care, în numele suprarealității construite, literatura de sușă anvangardistă urmărea să submineze cotidianul și pe om. În caietele din 1934 și 1935 de la ,,Meridian”, revistă care, prin Sașa Pană, Geo Bogza și Marcel Iancu, ducea mai departe atmosfera de la ,,unu”, publicația-etalon a avangardismului românesc, și în ,,Observatorul” (1935), cu manifestele Către generația mea de ambele sexe, Meșteșugul de a scrie, Lupta pentru existența spirituală, M. reface teribilist aceleași deziderate: câștigarea unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
Marin Sorescu, Nichita Stănescu. O primă sinteză monografică asupra poeziei lui Nichita Stănescu realizează în eseul Poeta ludens (1979). Prozatori contemporani ca Marin Preda, Eugen Barbu, Paul Anghel, Constantin Țoiu, Francisc Păcurariu sunt prezentați în volumul Refracții (1980), pe când Geo Bogza, Laurențiu Fulga, I. Lăncrănjan ș.a., alături de clasicii Liviu Rebreanu, Jean Bart, sunt comentați în paginile din volumul Aorist (1988). Revenind la poezie, B. consacră două sinteze monografice unor autori de prestigiu: Grigore Vieru (1995) și Marin Sorescu (1998). Mai multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
nuvelistic, prin publicarea În Scânteia și În reviste a unui număr Însemnat de nuvele, cu subiecte smulse din imediata realitate. Antologia celor 20 nuvele recent apărută la Editura de Stat, stă mărturie acestui fapt. Alături de numele lui Mihail Sadoveanu, Geo Bogza, Alex. Sahia, Nagy Istvan, Petre Iosif, Alexandru Jar, Aurel Baranga, Marin Preda apar numele tinerilor scriitori Remus Luca, Petru Dumitriu, Gheorghe Cristea, Petre Dragoș, George Dan etc. (Ă). Dușmănie de Petru Dumitriu, În toiul secerișului de Sașa Pană și Maia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
zi de februarie-a lui treizeci și trei Pe Grivița sus, unde curge țiței De se-mbină În pământ și-ți mânjește lopata cu toți, erau gata ca unulă». (Cicerone ThEODORESCU. - Calea Griviței) Salvatoarea «Întoarcere cu 180 de grade» - cum numește poetul Geo Bogza actul eroic prin care poporul român și-a luat soarta În propriile sale mâini, eliberarea națională a României n-ar fi fost posibilă fără ajutorul Uniunii Sovietice. La 1 Mai 1944 tovarășul Stalin, referindu-se la situația țărilor aflate sub
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe Gudică, membru de partid”. Din aceeași sursă aflăm că În nr. 3 al colecției, a apărut nuvela Cifrul de Petre Iosif, iar În nr. 4, Moartea lui Iosif Clisei de Al. Jar. Alți nuveliști editați În Cartea Poporului: Geo Bogza, (Sfârșitul lui lacob Onisia), N. Jianu (Ucenicul Năsturaș descoperă viața), N. Mărgeanu (Focul din pădure), Valentin Silvestru (Trenul regal), ș.a. Revirimentul nuvelei, Înțeles ca o cucerire a noii literaturi, este demonstrat de J. POPPER 48: „Un cetățean al țării noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru pace din R.P.R. (București, septembrie) și Al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii (Shefield-Anglia, noiembrie) precum și Alegerile de deputați În Sfaturile populare din 3 decembrie la care candidează și scriitorii: A.Toma, Mihail Sadoveanu, Dan Deșliu, Maria Banuș, Geo Bogza, ș.a. Poezia păcii și poezia alegerilor vor fi o permanență În presa anului, Îndeosebi prima, căreia Viața românească Îi deschide o rubrică specială: Luptăm pentru pace. După această imagine de ansamblu, să adâncim câteva aspecte, așa cum se conturează ele În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
309, 346, 347 Bera, Gheorghe 218 Bica, Mira 52 Belinski, V. G. 84, 109, 224, 230, -236 Blaga, Lucian 196, 197, 198, 199 Blatt, N. 240 Blok, Al. 123, 278 Boboc, Elena 157 Bociort, F. I. 93 Bogdan J. 350 Bogza, Geo 30, 59, 66, 192 Boiangiu, Ștefan 217 Boldici, I.Gh. 219, 222, 276 Bolliac, Cezar 230, 232, 280, 320 Boștca, Viorica 50 Botez, Mihail 188, 189 Boureanu, Radu 12, 26, 30, 40, 41, 54, 59, 61, 111, 119, 121, 123
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
abordează, În paralel, și alte sectoare : canalul (Drum fără pulbere, roman, 1950, de Petru Dumitriu), șantierul și hidrocentrala: Matei Ion a cucerit viața de Constantin Chiriță, Spre șantier de Ștefan Andrei, Porțile măreției , Șantierul de la Cumpăna apelor ș.a. de Geo Bogza, Cumpăna luminilor de Nicolae Jianu, dar mai ales industrializarea socialistă și impactul benefic al acesteia asupra omului, din romanele: Cântecul uzinei(Cella Serghi), Oțel și pâine (Ion Călugăru), La cea mai Înaltă tensiune (Nagy Istvan), Rădăcinile bucuriei (Ieronim Șerbu), În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
e relevantă lipsa de aderență la textele (puse, indirect, în valoare) ce ilustrau un model cultural opus principiilor programatice ale gazetei. Astfel, spiritul lui Constantin Noica din Jurnalul de la Păltiniș e considerat un fals, nu sunt agreați Marin Preda, Geo Bogza, Ov. S. Crohmalniceanu, Daniel Turcea, Mircea Zaciu, Eugen Simion, Lucian Raicu, Valeriu Cristea ș.a. După 1980, când gazeta devine aproape un organ de propagandă, campaniile ei denigratoare, cu efecte deseori nimicitoare pentru cei vizați, se desfășoară pe un spațiu tipografic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]