2,421 matches
-
europene, inclusiv la hotarele României, din ce în ce mai amenințată de pretenții revizioniste, constatând că fascismul nu este altceva decât „o modernizare a tiraniei, modernizare impusă tocmai de marele ascendent al democrațiilor moderne.“29 Totodată el se arăta la fel de îngrijorat de consolidarea comunismului bolșevic - o denaturare grosolană a ideologiei social-democrate, devenit o amenințare din ce în ce mai evident la adresa statelor democrate, inclusiv a României: „Comunismul - arăta Bacalbașa în mai 1927 - se manifestă pretutindeni ca o agentură a imperialismului rusesc de culoare roșie“ pregătind „hegemonia rusească asupra lumii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui chinuită acea dârzenie în fața destinului advers, acea uluitoare capacitate de rezistență când dușmanii se precipită asupra lui, ca fiarele, ca să-l extermine. Prin această fenomenală tărie, ieșind cu viață din cele mai dure probe imaginate de creierul diabolic al bolșevicilor, Petrașcu se ridică la imaginea unui simbol de rezistență al întregului popor românesc. Neamul românesc nu va pieri nici sub cnutul Moscovei. Rezistența rasei noastre se va afirma contra tuturor încercărilor de a-i falsifica ființa spirituală sau de a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a unor recente evenimente istorice. Anumite aspecte, cu accent pe tragedia conflictelor etnice din Transilvania de după Unirea din 1918, apar, agrementate cu episoade amoroase, în cea dintâi carte, Dragomir valahul (1927). Povestea fantezistă a unei nefericite aristocrate ruse urmărită de bolșevici în România prilejuiește autorului și o superficială evocare a societății rusești înainte și după revoluție (Zvetlana, 1930). Animat de vagi intenții etice, romancierul imaginează întâmplări care să dezvăluie realități sociale și morale susceptibile de critică. Dar drama unei tinere provinciale
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
gazetăriei. Combatant în primul război mondial (participă și la acțiunea militară din Basarabia, în 1918), a fost rănit și s-a îmbolnăvit de tifos exantematic. Încercările acelor ani vor da substanța volumelor Drumuri de sânge, Moartea albă și Pe urmele bolșevicilor, apărute toate în 1918. Pentru meritele sale pe câmpul de luptă, D. fost decorat. După război, a fost șef al Biroului de Presă de pe lângă Președinția Consiliului Dirigent al Ardealului și Banatului (1919-1920), a redactat ziarul „Le Moniteur de Transylvanie”, din
DRAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286862_a_288191]
-
manieră foiletonistică. Notabile rămân însă cele trei volume consacrate experienței războiului, în care reporterul și scriitorul se completează reciproc. Primului îi aparține relatarea expediției militare întreprinse în Basarabia, făcută într-un stil exact, semidocumentar, cu multe divagații istorice (Pe urmele bolșevicilor). În celelalte două cărți, scriitorul se afirmă cu mai multă personalitate. În Drumuri de sânge, realitatea dramatică a războiului este percepută mai ales prin detalii de un naturalism șocant: victime mutilate, răniți, muribunzi revin în imagini obsesive. Iminența morții creează
DRAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286862_a_288191]
-
a mai publicat o suită de Profils parlementaires roumains (1916), iar în colaborare cu Radu Drăgescu a tradus din E.A. Poe Fantezii humoristice. SCRIERI: Profils parlementaires roumains, București, 1916; Drumuri de sânge, București, 1918; Moartea albă, București, [1918]; Pe urmele bolșevicilor, București, 1918; Hanul durerilor, București, 1926. Traduceri: E. A. Poe, Fantezii humoristice, București, [1924] (în colaborare cu Radu Drăgescu). Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, IV, 366, 368-369; Nichifor Crainic, Ion Dragu, „Moartea albă”, „Revista critică”, 1918, 2; Caion [Constantin Al. Ionescu-Caion], Cronică
DRAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286862_a_288191]
-
război în munții Slovaciei, unde învățătoarea Milada și „partizanca” Nijnanska îi înseninează un anotimp dușmănos. Alături se consumă însă drama Lastovicikăi, tânăra de șaisprezece ani îndrăgostită de sergentul voluntar Iuliu Florea Cvetina, unul dintre ultimii români căzuți în lupta contra „bolșevicilor” și pe al cărui mormânt de la Pystyany, ca un omagiu, apare „din când în când... un buchet de flori primăvăratice”. Corrida la București este o savuroasă proză umoristică. Ideea diplomatului spaniol Don Luis González de Vergara de a aduce corida
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
o elementaritate scitică. Poezia de după război evoluează în două direcții, complementare: o poezie a „desțărării” și a solitudinii, scăldată în tonuri elegiace și, pe de altă parte, evocarea țării ocupate - paradis devastat și înlăcrimat, în linia liricii lui Goga - de bolșevici și de „slugile” lor dinăuntru, „ciocoii” noi, „roșii”. Spovedania intimă este astfel mereu dublată de confesiunea comunitară. Patosul exponențial, pe teme sociale, din poezia interbelică a lui C. se mută acum definitiv în registrul tematic național. Poetul - profet și tribun
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
luciditatea ironică. SCRIERI: Eu sau frate-meu?!..., Craiova, 1929; ed. îngr. Aurora Slobodeanu, pref. Dumitru Micu, Cluj-Napoca, 1976; Celula nr. 13, București, 1932; Două și-un cățel..., București, 1933; De-a curmezișul, București 1935; București, București, 1935; Om, București, 1936; Bolșevicul, București, 1936; Stelian Popescu din toate punctele de vedere, București, 1937; Gheorghe I. Marin, București, 1937; ed. 2 (Viața unui băiat de țară), București, 1946; Rogojina, București, 1945. Repere bibliografice: Aderca, Contribuții, II, 184-186; Constantinescu, Scrieri, II, 365-378; Boz, Anii
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
Crima este la fel de condamnabilă indiferent de justificarea ideologică a ei. Încă din 1927, Petre Andrei avertiza: "dictatura fascistă nu se deosebește în esența sa de dictatura bolșevică, căci atât în Italia, cât și în Rusia ea este apăsătoare și abuzivă. Bolșevicii și fasciștii au creat monopolul puterii în favoarea partidului și al clasei lor, ei s-au impus cu forța, trecând peste lege, ceea ce constituie un fapt de o gravitate excepțională, căci au proclamat primatul forței asupra dreptului legal. Oricând se pot
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sau a fost folosit sub posibilitățile sale. Regimul comunist a promovat în cea mai mare parte nulitățile obediente care aplicau "linia" lor. Dacă acest curs firesc al vieții nu ar fi fost blocat și nu ar fi fost aservit intereselor bolșevicilor probabil că ar fi existat o dezvoltare firească a țării. Vă rog să-mi vorbiți și despre experiențele occidentale ale dumneavoastră. S. Ț.: La München, am dat tot felul de interviuri pentru angajare. Când m-am dus la poliție și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cap ceva, pentru că am luptat contra rușilor, dacă am atâtea decorații contra rușilor! C. I.: Când am auzit că ați fost voluntar, imediat m-am gândit că ați făcut politică legionară și că v-ați înrolat direct pe frontul împotriva bolșevicilor. I. N.: Nu, nici vorbă! Eu am fost foarte ambițios iar jurământul l-am depus față de Rege și nu față de Căpitan sau față de Dej ori Ceaușescu. Că așa era atunci Constituția României: jur pentru Majestatea Sa Regele Mihai, pentru țară
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
face cu politica. Dar aceștia, să fim drepți, au fost foarte, foarte puțini în comparație cu masa uriașă de adevărați foști deținuți politici. Începând cu țărani care nu și-au dat pământul la colectivă sau cei care s-au răsculat împotriva slugilor bolșevicilor de la noi din țară, care căutau să facă ordine pe placul lor, adică o dezordine pe placul lor și care săvârșeau atâtea crime și atâtea ticăloșii. Toți acești oameni, și iertați-mă că le-am spus oameni, toți acești monștri
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Holocaustului, că a oprit trenurile... C. I.: Agarici fiind cine anume? D. B.: Cum domnule, nu știți cine a fost Agarici!? Cel mai mare aviator al nostru, că are și un cântec: "A plecat la vânătoare Agarici, / A plecat să vâneze bolșevici...". Păi, se mai naște un Agarici!? A făcut prăpăd în războiul contra bolșevicilor. Iar nevasta lui a oprit trenurile în care erau evrei și le-a dat apă, le-a dat ceai, a chemat Crucea Roșie, și evreii recunoscători au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
domnule, nu știți cine a fost Agarici!? Cel mai mare aviator al nostru, că are și un cântec: "A plecat la vânătoare Agarici, / A plecat să vâneze bolșevici...". Păi, se mai naște un Agarici!? A făcut prăpăd în războiul contra bolșevicilor. Iar nevasta lui a oprit trenurile în care erau evrei și le-a dat apă, le-a dat ceai, a chemat Crucea Roșie, și evreii recunoscători au scris-o acolo cu cele pe care le-a făcut ea. Ar trebui
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
război. 479 D. Doboș, A. Despinescu, Episcopul Anton Durcovici. O viață închinată lui Dumnezeu și Bisericii, Editura Sapietia, Iași, 2002, p. 44. 480 Unul dintre evenimentele prezentate a fost cel al execuției prelatului papal, monseniorul Constantin Budkiewicz în Rusia, de către bolșevici la 1 aprilie 1923, chiar în ziua de Paște. Execuția sa a fost cerută insistent de ziarele bolșevice pe întreaga durată a prizonieratului lui Budkiewicz și s-a realizat prin împușcarea în cap a prelatului în ziua de Paște a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al unei pasiuni revoluționare ce, părăsind Franța și Eu ropa de Vest, migrează către răsărit, acolo unde autocrația rusă pregătește terenul unei hibridizări ideologice ce pregătește marele Octombrie 1917. Trecerea de la lupta solitară a nihiliștilor la organizarea de oțel a bolșevicilor nu anulează, în nici un moment, apetitul sangvinar și mesianic. Confruntarea dintre aparatul de represiune țarist și organizațiile subterane ruse alimentează violența ce colorează revoluția și războiul civil rus. Amoralismul marxist al leninismului este soluția pe care socialdemocrația rusă o dă
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
o alarmă Întreb pe niște sergenți de stradă pentru ce se trage. Ni se răspunde: «Jidanii trag În armată». Sâmbătă, 28 iunie, apar pe ziduri un fel de afișe - manifeste tipărite, care Începeau: «Români! cu fiecare jidan ucis, ucideți un bolșevic. A sosit momentul răzbunării...»”. Atmosfera de pericol care plutea În aer s-a agravat foarte mult În ultimele trei zile premergătoare pogromului, aproximativ de la 26 iunie. Au contribuit la aceasta două fenomene: părăsirea orașului de către români, În special din rândurile
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
evreu care ținea În mâini o bucată de pânză roșie „care cu o cravată șde culoareț roșie, care cu fular roșu, care cu o bucată ruptă dintr’o perdea sau plapumă roșie, numai roșu să fie, semn că toți sunt bolșevici”. În orele dimineții, a adăugat Beer XE "Beer, Beno" , au Început să fie Împinși În curte ofițeri medici evrei care fuseseră mobilizați pentru război și au fost prinși pe străzi sau În case, „căpitani, locotenenți, cu galoane pe umăr, cu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Comunității, așa cum au procedat aproape toți evreii Înstăriți din Iași atunci când au fost solicitați. Ultimatumul sovietic și părăsirea Basarabiei XE "Basarabiei" și a Bucovinei XE "Bucovinei" de Nord au lovit puternic Comunitatea, considerată trădătoare potențială și colaboraționistă În secret cu bolșevicii. Atacurile Împotriva evreilor erau și atunci evenimente zilnice. „Comunitatea, seismograful care Înregistra toate aceste nenorociri, trebuia să stea de veghe, cu diverse memorii, rapoarte, intervenții, audiențe, la diferite personalități de răspundere. În special, secțiunea asistenței sociale, a cărei conducere am
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
eliminarea totală a jidanilor de pe teritoriul României”. Numeroase ziare au prezentat pedepsirea evreilor ca pe o luptă Împotriva pângăritorilor creștinismului, pângăritorilor de biserici și a credinței creștinești: „Soldați, vrășmașul care a pângărit altarul și pământul strămoșesc trebuie pedepsit”; „jidanii și bolșevicii au răstignit credința pe steaua mârșăviei lor”. La folosirea motivului creștin s-a alăturat de data aceasta Însuși Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" . Într-un discurs radiodifuzat a doua zi după pogrom a promis că va veni răzbunarea pentru cedarea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
era pe atunci (1941) o personalitate cunoscută În România, datorită succeselor militare ale unuia dintre fiii ei, aviator militar care doborâse câteva avioane sovietice. Presa a publicat ode În cinstea lui, pornind de la faptul că numele Agarici rima cu cuvântul bolșevici. 90 Depoziția lui Nicolaie Tătăranu XE "Tătăranu, Nicolae" (general) la Tribunalul Poporului din București, 27 august 1945, ibidem, vol. 24, p. 30b (USHMM, microfilm 47). 91 Depoziția lui Nicolaie Tătăranu XE "Tătăranu, Nicolae" (general) la Tribunalul Poporului din București, 26
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
la autodeterminare națională și împroprietărirea țăranilor, nemulțumirile din rândul populației, deja, luaseră forme violente. Sloganul “Pace și Pâine”, lansat de gruparea bolșevică a reușit să provoace ample mișări în marile orașe ale Rusiei dar și în rândurile armatei, unde agenții bolșevici ai lui Lenin și Troțki au îndemnat trupele aflate pe front la acte de nesupunere, arestarea și alungarea ofițerilor, dezertări, dar și la revolte organizate de așa-zise “comitete revoluționare”. Starea de anarhie din armata rusă a determinat intrarea în
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
în rândurile populației și pierderi în trupele operative. Informațiile pe care am reușit să le culeg dela persoane de toată încrederea, venite dela Iași, sunt din cele mai reale. Populația orașului Iași, în minoritate românească, trăiește clipe de groază. Agenții bolșevicilor, evrei și comuniști notorii, sau simpatizanți intelectuali de stânga și muncitori, s'au dedat la dezordini și la acte criminale. Semnalul începerii acțiunii s'a dat sâmbătă 28 Iunie a.c. când probabil trebuia să se producă și o acțiune la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o măsură oarecare indiferență față de noua situație. Ucrainenii par a fi opus o dârză rezistență față de măsurile fostului regim bolșevic. Ei s'au organizat în secret încă dela intrarea trupelor bolșevice în Bucovina de Nord și Basarabia, iar după plecarea bolșevicilor au organizat gărzi naționale în unele localități și au asigurat paza depozitelor rămase de la Ruși. Au desființat colhozurile, împărțindu-și pământul și vitele. În unele sate din Bucovina au arborat steaguri ucrainene. Acest caz a fost raportat M.C.G., spre a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]