KorAP: Find »[drukola/base=bonă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...58 >

1,431 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222

hol. Altminteri, stă liniștită, cu privirea fixată asupra lui Lawrence. Parcă ar aștepta să se întâmple ceva. Rebecca se întoarce de la spital când se pregătește servirea cafelelor. Se strecoară lângă soțul ei și îi strânge mâna. — E bine, spune ea. Bona Gannet o duce la culcare. Lawrence se ridică, bate în masă cu lingurița de desert și propune un toast. — Pentru Mortimer! spune el. Multă sănătate și fericire la împlinirea vârstei de cincizeci de ani. Ecouri înăbușite ale cuvintelor „Mortimer“ și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
suporta să fiu despărțită de ea nici o clipă! Hilary se uita dușmănoasă la fiica ei, văzând cum i se boțește fața în timp ce trăgea aer în piept ca să mai scoată un urlet. — Acum ce mai are? spuse ea. — Gaze, cred, spuse bona. Hilary își făcu vânt cu meniul. Nu poți s-o duci puțin afară? Ne face de râs în fața tuturor. După ce au plecat, Hilary s-a întors spre însoțitorul ei. — Scuză-mă, Simon, ce spuneai? — Spuneam că trebuie să ne gândim

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
I-am citit. — Bine, sunt sigură că ai făcut tot ce-ai putut. Au comandat stridii, apoi homar proaspăt. În clipa când se îndepărta chelnărița, Simon spuse: — N-ar trebui să comandăm ceva și pentru - cum o cheamă? Maria? — Cine? — Bona ta. — A, ba da. Ar trebui. Hilary o chemă înapoi pe chelneriță și comandă un hamburger. — Josephine ce mănâncă? întrebă Simon. — A, un terci scârbos care se vinde în borcănașe la supermarket. Intră pe o parte și iese pe cealaltă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
s-a întâmplat. — Ascultă, ne pierdem vremea, spuse Dorothy. Să se ducă cineva să-l aducă pe Henry și să-l anunțăm ce se petrece. Li se păru tuturor o idee foarte logică. — Dar unde e? — În vechea cameră a bonei Gannet, se uită la televizor. — Unde naiba e asta? Știe cineva să se descurce în casa asta blestemată? Știu eu, spuse Phoebe. Mă duc să-l aduc. Michael avu o reacție întârziată față de acest curs al acțiunii, pentru că fusese derutat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676

cu ochi cafenii. Abia târziu, când Tase îmbătrânise și banii nu le mai ajungeau, își îmbrăcase rochia cea mai bună, din catifea cu pătrățele negru-violet și guler de dantelă, și bătuse la ușile doamnelor cu copii preșcolari în căutare de bone. În preajma copiilor, putea povesti toate filmele de care-și aducea aminte, cu ea întotdeauna în rolul principal. Pe puntea vaporului, Paul Henreid aprindea două țigări, apoi îi întindea și ei una. Da’ mata nu fumezi! spunea indignată fetița care-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459

dracu’ era Madelaine? Și unde se afla ea În clipa de față? Știa oare că urma să vin să o iau? De ce trebuia dusă respectiva la apartamentul Mirandei? Și, ținând cont de faptul că Miranda avea șofer personal, menajeră și bonă, de ce, Doamne iartă-mă, trebuia să fac eu treaba asta? Mi-am amintit că e ilegal să vorbești la celular În timp ce conduci mașina În New York și m-am gândit că ultimul lucru de care aveam nevoie În clipa de față

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
să accidentez mașina, propria-mi persoană, vreun biciclist, pieton sau alt vehicul erau, practic, nule, iar recent Încheiata conversație telefonică nu contribuise cu nimic la calmarea nervilor mei. M-am pus din nou pe dat telefoane, dar de data asta bona a răspuns de la primul apel. — Bună, Cara, eu sunt. — Bună, ce mai faci? Ești cumva În trafic? Abia te aud. — Mda, cam așa ceva. A trebuit să ridic mașina Mirandei de la reparat. Din păcate Însă, nu mă prea pricep să conduc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
etc. Cei mai mărunți capătă o sticlă de Ruffino Chianti - de regulă, personalul de la relații cu publicul care trimit cadouri mici, de uz general și care nu sunt gândite special pentru ea. Miranda ne pune să trimitem Chianti veterinarului, diverselor bone care țin uneori locul Carei, personalului ajutător din magazinele unde-și face de obicei cumpărăturile și Întregului personal care se ocupă de casa ei din Connecticut. În orice caz, eu am grijă să comand băuturi din astea, În valoare de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
verificase deja mesajele. Judecând după fața ei relativ calmă, am dedus că Miranda nu-i lăsase pe robot nici o amenințare cu moartea. Am clătinat din cap ca să o anunț că nici eu nu primisem nimic. „Bună, Andrea, sunt eu, Cara. Bona fetelor Mirandei. Voiam să-ți spun că Miranda a sunat aici ceva mai devreme - am simțit că mi se oprește inima În piept - și a zis că a Încercat să sune la birou, dar că n-a răspuns nimeni. Mi-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
adus-o, Miranda m-a trimis la magazinul din colț să-i cumpăr niște busuioc. Parcă spuneai că are bucătar, a remarcat Alex. Nu putea să-l trimită pe el? — Într-adevăr, are bucătar. Și mai are și menajeră, și bonă, și doi copii. Așa că n-am nici cea mai vagă idee de ce eu am fost cea expediată după mirodenii. Și a fost cu atât mai agasant cu cât pe Fifth Avenue nu există magazine pentru așa ceva, și nici pe Madison

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
imediat În brațe. Nu ne mai văzusem de duminica trecută, când ne Întâlnisem În mare viteză la o cafea de după-amiază. Avusesem de gând să ne petrecem tot restul zilei și noaptea Împreună, dar Miranda avusese nevoie urgent de o bonă pentru Cassidy, ca s-o poată duce pe Caroline la doctor, iar eu fusesem cea recrutată În acest scop. Ajunsesem acasă prea târziu ca să mai avem timp de ceva, el renunțase să-și tot stabilească cartierul general În patul meu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
să Închei această convorbire. O să te sun din nou când stewardesa Îmi va permite. Între timp, vreau ca ora mea la coafor și cosmeticiană să fie confirmată și aș vrea și să te apuci să intervievezi fete pentru postul de bonă. Asta e tot. Telefonul s‑a Închis, dar nu Înainte de a o auzi pe Însoțitoarea de zbor spunându‑i Încă o dată „doamnă“. — Ce voia? a Întrebat Emily, iar fruntea i s‑a Încrețit de o intensă Îngrijorare. — Mi‑a pronunțat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
spus? — Păi, vrea să i se confirme ora de la coafor și cosmeticiană, pentru că nouăzeci și cinci la sută nu pare a fi un procent satisfăcător pentru ea. A, da, și a zis ceva despre intervievatul unor fete pentru postul de bonă. Dar trebuie să fi Înțeles eu greșit. În fine - o să sune din nou În treizeci de secunde. Emily a inspirat adânc, străduindu‑se să‑mi Îndure prostia cu grație și eleganță. Ceea ce nu era deloc lucru ușor pentru ea. — Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
inspirat adânc, străduindu‑se să‑mi Îndure prostia cu grație și eleganță. Ceea ce nu era deloc lucru ușor pentru ea. — Nu, nu cred că ai Înțeles greșit. Cara nu mai lucrează pentru Miranda, așa că o să aibă, evident, nevoie de altă bonă. — Cum? Cum adică „nu mai lucrează pentru Miranda“? Dacă nu mai lucrează „pentru Miranda“, atunci unde naiba lucrează? Mi se părea greu de crezut că fata nu mă anunțase În legătură cu plecarea ei neașteptată. — Miranda a considerat că ea, Cara, ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
nu e mama fetelor, mă Înțelegi? Deci, Cara fusese În cele din urmă concediată pentru că trimisese două fetițe În camerele lor după ce, În mod sigur, fuseseră neobrăzate? — Mda, Înțeleg ce vrei să spui. În mod clar, nu e treaba unei bone să se ocupe de educația copiilor aflați În grija ei, am zis eu și am dat solemn din cap. Cara nu s‑a purtat cum se cuvine. Emily nu numai că nu a reacționat la sarcasmul meu, care mai că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
chiar trăise În Franța, care făcea În continuare vizite În Franța de zece ori pe an și care scria și citea În franceză și o vorbea cu o impecabilă pronunție melodică? În loc de asta, am zis: — Ei da, ai dreptate. Nici o bonă fără cunoștințe de franceză. Te Înțeleg perfect. — În fine, vei avea sarcina să găsești candidate pentru postul de bonă. Uite numărul de telefon al agenției cu care lucrăm, a zis ea și mi l‑a transmis prin e‑mail. Ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
și citea În franceză și o vorbea cu o impecabilă pronunție melodică? În loc de asta, am zis: — Ei da, ai dreptate. Nici o bonă fără cunoștințe de franceză. Te Înțeleg perfect. — În fine, vei avea sarcina să găsești candidate pentru postul de bonă. Uite numărul de telefon al agenției cu care lucrăm, a zis ea și mi l‑a transmis prin e‑mail. Ei știu cât de pretențioasă e Miranda - și pe bună dreptate, firește - așa că ne trimit de obicei oameni de Încredere

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
care a sunat telefonul. Din fericire, a răspuns Emily. — Bună, Miranda. Da, da, te aud. Nu, nici o problemă. Da, am confirmat ora de joi la coafor și cosmeticiană. Și da, Andrea a și Început să caute candidate pentru postul de bonă. O să avem trei candidate serioase pe care le vei intervieva În prima zi după ce te Întorci. Și‑a Înclinat capul, gânditoare, și și‑a atins buzele cu pixul: — Mm, da. Da, e confirmat sută la sută. Nu, nu nouăzeci și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
s‑o dea. Cum ar putea să nu confirme? În fond, e vorba de Miranda Priestly! Am avut impresia că acum o să Încep eu să plâng, dar m‑am mulțumit să zic: — Ce trebuie să știu ca să angajez o nouă bonă? Ar trebui de bună seamă să mă apuc imediat de treaba asta. — Mda, s‑a declarat ea de acord, Încântată Încă de propria‑i istețime. Cred că e o idee bună. ↔ Prima fată pe care am intervievat‑o pentru postul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
trebui de bună seamă să mă apuc imediat de treaba asta. — Mda, s‑a declarat ea de acord, Încântată Încă de propria‑i istețime. Cred că e o idee bună. ↔ Prima fată pe care am intervievat‑o pentru postul de bonă părea lovită de șoc. — Doamne, Dumnezeule! urlase ea când o Întrebasem la telefon dacă ar vrea să vină până la birou să ne vedem. O, Doamne! Vorbești serios? — Ăă, asta Înseamnă da sau nu? — Doamne sfinte, da. Da, da, da! La

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Sigur or să plesnească. Spune‑mi doar unde să vin și când. Înțelegi, sper, că Miranda e plecată deocamdată și că, deci, nu te Întâlnești cu ea? — Da. Absolut. — Și Îți dai seama și că postul oferit este cel de bonă al celor două fiice ale Mirandei, da? Și că asta nu are nici o legătură cu Runway? A suspinat, ca și când s‑ar fi resemnat cu acest trist și nefericit fapt. — Da, bineînțeles. Dădacă, Înțeleg perfect. Ei bine, se pare că de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
În zona de recepție, nu erau cu mult mai bune. Din punct de vedere fizic, toate Întruneau condițiile impuse de Miranda - agenția chiar că știa exact ce voia ea - dar nici una dintre ele nu avea ceea ce căutam eu la o bonă În grija căreia mi‑aș fi lăsat nepoata sau nepotul, acesta reprezentând standardul pe care mi‑l impusesem În cadrul acestui proces de selecție. Una dintre ele avea un masterat În educația copilului, obținut la Universitatea Cornell, dar s‑a strâmbat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
informat că „toți copiii celebrităților au, cum să spun eu, serioase probleme psihice“. Încă una ștearsă de pe listă. Cea de‑a treia - și cea mai promițătoare - copilărise În Manhattan, tocmai terminase Universitatea Middlebury și voia să lucreze un an ca bonă spre a economisi ceva bani pentru o călătorie la Paris. Când am Întrebat dacă asta Înseamnă că știe franțuzește, a dat afirmativ din cap. Singura problemă era că fata, ca orice orășeancă get‑beget, nu avea permis de conducere. Era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
se simte ca la ea acasă În preajma celebrităților, locuiește În Manhattan, are carnet de conducere, știe să Înoate, are facultate, vorbește franceza și este absolut flexibilă În ceea ce privește programul de lucru, e foarte probabil să nu o intereseze un post de bonă. Trebuie să‑mi fi citit gândurile, pentru că telefonul a sunat imediat. Am făcut câteva calcule și am realizat că Miranda probabil tocmai aterizase pe aeroportul De Gaulle și o scurtă privire pe itinerarul elaborat cu atâta efort, la secundă, de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
spun Însă nimic. Deși am Încercat să Împing gândurile astea la o parte, ele au tot revenit, de fiecare dată mai intens. Când am reușit În cele din urmă să adorm, am visat că Alex fusese angajat pe post de bonă pentru Miranda și - cu toate că În realitate bona nu locuia În casa ei - fusese obligat să se mute cu familia ei. În visul meu, de câte ori voiam să mă văd cu Alex trebuia să merg În aceeași mașină cu Miranda și să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]