3,270 matches
-
lui: porcul. Timaios detaliază chiar felul în care proasta întrebuințare, în timpul vieții, a părților trupului destinate reflecției și meditației modifică fiziologia: părțile inferioare sunt atrase spre pământ, membrele se scurtează, creierul se atrofiază și se apropie și el de sol, botul se lungește, râtul obligă la o abordare esențialmente olfactivă, deci animalică, a lumii. -3- O filosofie porcească? Epicur ascetul, trădat de trupul său, nevoit să facă din necesitate virtute, poate fi oare monstrul descris mai sus? Căci variațiunile pe tema
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
moșteni ceva din ADN-ul masculilor. Nisetrul face parte din regnul animal , supraclasa Actinopterygii adică pești osoși, subclasaclasa Chondrostei, ordinul Acipenseriformes, subordinul Acipenseroide, familia Acipenseriade, subfamilia Acipenseriane, genul Acipenser Guldenstaedti adică Nisetrul. Nisetrul are lungimea obișnuită 100-160 cm (1225 kg). Botul scurt, rotunjit și lat, are mustățile plasate în apropierea botului. Are prima radie a înotătoarelor pectorale puternic dezvoltată. Corpul acoperit (printre rândurile de plăci) cu scutele (plăcuțe mici) stelate; cu 8-16 scuturi dorsale (prevăzute cu un țep scurt, central), 25-44
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
regnul animal , supraclasa Actinopterygii adică pești osoși, subclasaclasa Chondrostei, ordinul Acipenseriformes, subordinul Acipenseroide, familia Acipenseriade, subfamilia Acipenseriane, genul Acipenser Guldenstaedti adică Nisetrul. Nisetrul are lungimea obișnuită 100-160 cm (1225 kg). Botul scurt, rotunjit și lat, are mustățile plasate în apropierea botului. Are prima radie a înotătoarelor pectorale puternic dezvoltată. Corpul acoperit (printre rândurile de plăci) cu scutele (plăcuțe mici) stelate; cu 8-16 scuturi dorsale (prevăzute cu un țep scurt, central), 25-44 laterale și 6-13 ventrale. Spatele, la unele exemplare, negru-cenușiu, la
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
balenelor măcelărite "carne oribilă" -, ceea ce explică într-o mare măsură punctul său de vedere nemilos. Aparent primitiv, marele-rechin-ciocan este, de fapt, unul dintre cei mai evoluați rechini. Ochii și nările depărtate îi oferă simțuri periferice ascuțite. Electroreceptorii minusculi vizibili pe bot îl ajută să-și localizeze precis prada. Dinții zimțați fac restul. V.2 Flora acvatică Fitoplanctonul este format din numeroase organisme vegetale, din care algele sunt mai frecvent întâlnite. « Trichoalesmium erythraeum », o specie de algă albastră cu pigmenții roșii, are
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
Debutează editorial în anul 1995 cu volumul de eseuri Trupul neîndoielnic, distins cu Premiul pentru debut al filialei din Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor din România. A îngrijit volumul Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (1991), în colaborare cu Ioana Bot, și o ediție a romanului Cunoaștere de noapte de Al. Ivasiuc. A colaborat, cu cronici literare, eseuri și alte texte de critică literară, studii de literatură comparată etc., la revistele „Tribuna”, „Familia”, „Apostrof”, „Steaua”. Cronicar literar de gust și perspicacitate
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
Ochiul de linx. Barocul și revenirile sale, București, 1997; Castelul lui Don Quijote, Cluj-Napoca, 2002; Transilvania și verile cu polen. Clujul literar în anii ’90, Pitești, 2002. Ediții: Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu, Cluj-Napoca, 1991 (în colaborare cu Ioana Bot); Al. Ivasiuc, Cunoaștere de noapte, introd. edit., Cluj-Napoca, 1998. Repere bibliografice: Maria-Cornelia Oros, Omagiu și deconstructivism, RL, 1992, 13; Mircea Popa, „Trupul neîndoielnic”, „Adevărul de Cluj”, 1995, 30 martie; Augustin Cozmuța, O hermeneutică a textului de nivel universitar, „Graiul Maramureșului
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
cel ce scrie în carnetul său de front practică un lirism sobru, condensat. Poemele se structurează în notații lapidare, consemnând momente și stări de tensiune și spaimă: „Din vâltoarea marelui măcel/ Zvârle moartea grauri de oțel./ Proiectilele rup ceru-n bot/ (De n-aș muri cu poezii cu tot” (Atac în zori). Târziu, după mai bine de două decenii, volumul Soare scufundat (1966) deschide alte experiențe lirice, însă este astfel conceput încât să facă vizibilă încercarea de refacere a punților cu
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
Mamuca, îngr. și pref. Ion Șeuleanu, Cluj, 1973; Sarcasm și ideal, îngr. și postfață Mircea Zaciu, București, 1975; Corespondența B.P. Hasdeu - Iulia Hasdeu, publ. Paul Cornea, Elena Piru, Roxana Sorescu, introd. Paul Cornea, DML, III; Studii de folclor, îngr. Nicolae Bot, pref. Ovidiu Bârlea, Cluj-Napoca, 1979; Teatru, pref. Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 1982; Scrieri filosofice, îngr. și introd. Vasile Vetișanu, București, 1985; Opere, I, îngr. Stancu Ilin, introd. George Munteanu, București, 1986, II-IV, îngr. Stancu Ilin și I. Oprișan, București, 1996-2003; Studii
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
rasol de pește sărat cu usturoi și mămăliguță, plachie de crap cu ceapă și ardei roșu. Se bea și se mănâncă mult în proza lui I., ca și în literatura înaintașului său ploieștean. Târgoveții săi ies, primăvara, la Crângul lui Bot și fac chef mare, în lunile nefavorabile se retrag în cârciuma „La Botul Calului” și „consumă” încet și trist. Când vine nota, se vede limpede disponibilitatea lor culinară: „16 fleici în sânge, 20 mititei, 10 patricieni, 16 perechi de fudulii
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
și ardei roșu. Se bea și se mănâncă mult în proza lui I., ca și în literatura înaintașului său ploieștean. Târgoveții săi ies, primăvara, la Crângul lui Bot și fac chef mare, în lunile nefavorabile se retrag în cârciuma „La Botul Calului” și „consumă” încet și trist. Când vine nota, se vede limpede disponibilitatea lor culinară: „16 fleici în sânge, 20 mititei, 10 patricieni, 16 perechi de fudulii cu 10 chile de vin la găleată; dați 3 lei să vă fie
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
apertis) ce se înțelege cu ochii dormind deschiși“ (s. Ven. C.)31. Mai mult decât atât, observase cronicarul, în toate actele oficiale el se intitula „leu nebiruitu“ (s. Ven. C.), care a fost pus, totuși, în cele din urmă, cu „botul pe labe“ de Dumnezeu, prin intermediul lui Petru I, împotriva căruia „s-au sculat cu oaste... socotind că-l va birui și pre acesta“ (s. Ven. C.)32. În schimb, simpatia cronicarului a fost câștigată, fără rezerve, de soldații regelui care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
par, punerea la șocuri cu curent electric, cu cleme electrice la urechi - mâinile fiind în cătușe. Popescu Sergiu a fost torturat cu «picătura chinezească» și chiar cu șobolanul prins într-un tub cu găurele prin care putea să scoată vârful botului și vârfurile lăbuțelor, tub care îi era introdus în anus“81. • Procese, sentințe, închisori Procesul a rămas în memoria inculpaților ca o înscenare judiciară: „[...] s-a judecat cu ușile închise, în sală fiind - îmbrăcați civil - anchetatori de securitate. În această
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din care lipsesc”, CNT, 1981, 35; Daniel Dimitriu, „Terasa cu oleandri”, CL, 1985, 6; Florin Costinescu, Poezie și feminitate, CNT, 1988, 10; Valentin F. Mihăescu, „Aproape imaginară”, LCF, 1988, 9; Radu Comănescu, Un blazon de apărat, LCF, 1988, 42; Ioana Bot, Definiții și exemple, TR, 1992, 38; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 201-202; Dicț. scriit. rom., II, 753-755; Popa, Ist. lit., II, 570. Il.C.
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
vol. XVII: Bibliografie. Viața-Opera, București, 1999 (în colaborare), Poezii, vol. I: Satire, București, 2002; I. E. Torouțiu, Exegeza eminesciană, București, 2002 (în colaborare cu Doina Rizea). Repere bibliografice: Z. Ornea, Din nou despre senzaționalul în istoria literară, RL, 1994, 27; Ioana Bot, Eminescologia de scenarii și mistere, ST, 1994, 9; Constantin Cubleșan, Eminescu în perspectivă critică, Oradea, 1997, 20-25; Gh. Bulgăr, „Luceafărul” lui Eminescu. O nouă ediție comentată, L, 1999, 34; „Mă topesc în flăcări.” Dialoguri cu eminescologi din lume realizate de
GEORGESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287222_a_288551]
-
timp vă atrag atenția că pe tărâmul narațiunilor pe care le furnizăm deopotrivă, literați și istorici, această Întâlnire sau Învecinare sunt necesare. În unele cazuri proeminente, vor figura și personaje literare sau autori, chiar Eminescu, mai ales Eminescu! Iată, Ioana Bot mi-a luat-o Înainte și a făcut dosarul cazului Eminescu, ocupându-se de un loc al memoriei, În termenii demersului nodal. E și motivul pentru care v-am propus acest demers și nu altul. Cred că aici putem lucra
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
artistului la tinerețe, București, 1999; Zestrea de aur, pref. C. Rogozanu, București, 2002. Repere bibliografice: Steinhardt, Critică, 253; Nițescu, Atitudini, 170; Tartler, Melopoetica, 16-19; Eugen Simion, Sfidarea retoricii. Jurnal german, București, 1985, 300-301; Mincu, Eseu, 99-100; Grigurcu, Existența, 690; Ioana Bot, „Aripa secretă”, TR, 1987, 37; Țeposu, Istoria, 83-85; Dicț. analitic, I, 60-62; Cărtărescu, Postmodernismul, 157, 370, 389, 392; Faifer, Faldurile, 87-90; Octavian Soviany, Poemele agoniei, VR, 2000, 1-2; Luminița Marcu, Un volum câștigător, OC, 2000, 15; Bucur, Poeți optzeciști, 118-122
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
de cei intervievați despre viața cotidiană. Pentru a afla alte opinii despre informatoarea care face obiectul dezbaterii și despre noul mod de abordare a folclorului, H. i-a invitat să-și exprime punctul de vedere pe folcloriștii Mihai Pop, Nicolae Bot și Ioan Viorel Boldureanu, pe semioticiana Pia Brânzeu, pe hermeneutul Ilie Gyurcsik și pe lingvista Luminița Frențiu, ale căror texte sunt incluse în carte. SCRIERI: Șapte eseuri despre strigoi, Timișoara, 1998; Curs de folclor. Lecții despre calendar, Timișoara, 1998; Pentru
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
expresive în vechea noastră literatură, ST, 1984, 3; Marcea, Atitudini, 187-189; Literatura actuală - puncte de vedere, ST, 1988, 4 (semnează Petru Poantă, Dan C. Mihăilescu, Gheorghe Grigurcu, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Ion Simuț, Mircea Muthu, Cornel Moraru, Mircea Ghițulescu, Ioana Bot); Grigurcu, Peisaj, I, 217-224; Alex. Ștefănescu, Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii, RL, 2000, 24; Micu, Ist. lit., 741-742; Popa, Ist.lit., II, 1 104; Simona Grazia Dima, Mariana Ionescu, Dialoguri culturale, „Universul cărții”, 2002, 8-9; Dicț. scriit. rom
ROTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289386_a_290715]
-
Ioan Holban, Când ficțiunea poate fi realitate, CRC, 1986, 28; Corina Ciocârlie, Călătoria ca basm, O, 1986, 39; Virgil Podoabă, „O călătorie spre marea interioară”, F, 1986, 10; D. Micu, Prin „luneta noastră”, VR, 1986, 10; Dimisianu, Subiecte, 134-138; Ioana Bot, Realitatea și textul, TR, 1990, 32; Ioan Holban, Între noi, cei din Orient, CRC, 1990, 37; Faifer, Faldurile, 125-127; Gh. I. Florescu, Exerciții de memorie, CL, 2001, 4; Al. Niculescu, O mărturie obiectivă, RL, 2001, 18; Dicț. scriit. rom., IV
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
Sultana Craia, „Dumitru Radu Popescu”, LCF, 1982, 37; Grigurcu, Între critici, 340-344; Liviu Petrescu, Bravuri genologice pentru uzul elevilor, TR, 1984, 20; Hristu Cândroveanu, „Civilizația romanului”, RL, 1984, 31; Mihai Ungheanu, „Civilizația romanului”, CREL, 1985, 3; Iorgulescu, Prezent, 305-309; Ioana Bot, Între romanele posibile, TR, 1988, 27; Romul Munteanu, Paradisele artificialității, FLC, 1988, 35; Z. Dinulescu, Un roman al nuanțelor, TMS, 1988, 9; Gabriela Negreanu, Romanul unei civilizații, LCF, 1988, 40, 42; Gabriel Pleșea, Scriitori români la New York, București, 1998, 195-230
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
retorul, LCF, 1995, 25; Dan C. Mihăilescu, „Eminescu. O anatomie a elocvenței”, LAI, 1995, 34; Edith Horváth, „O anatomie a elocvenței”, APF, 1995, 9; Adrian Marino, Noi perspective ale criticii românești actuale: un exemplu al mutațiilor, „Cotidianul”, 1996, 9; Ioana Bot, Publicistica eminesciană într-o lectură necesară, ST, 1996, 1-2; Laurențiu Hanganu, Critică și estetism, LCF, 1996, 48; Marcel Corniș-Pop, The Unfinished Battles. Romanian Postmodernism Before and After 1989, Iași, 1996, 21-22; Gabriel Coșoveanu, Autonomia și puterea criticii, R, 1997, 1-2
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
Prima verba, II, 48-49; Felea, Aspecte, II, 260-262, III, 137-142; Sultana Craia, Nevoia de miracol, LCF, 1981, 2; Piru, Debuturi, 167-168; Tașcu, Poezia, 79-84; Cistelecan, Poezie, 195-198; Papahagi, Cumpănă, 270-274; Maria Genescu, Îngerii mâncători de ceapă, RL, 1994, 19; Ioana Bot, Povestiri cu hieroglife, ST, 1994, 10-11; Petraș, Lit. rom., 126-128; Dicț. scriit. rom., I, 316-317; Ulici, Lit. rom., I, 251-252; Pop, Pagini, 203-213; Al. Pintescu, Mariana Bojan sau Retorica singurătății, PSS, 1997, 3-4; Ioan Moldovan, Euridice și melancolia, F, 1997
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
hieroglife, ST, 1994, 10-11; Petraș, Lit. rom., 126-128; Dicț. scriit. rom., I, 316-317; Ulici, Lit. rom., I, 251-252; Pop, Pagini, 203-213; Al. Pintescu, Mariana Bojan sau Retorica singurătății, PSS, 1997, 3-4; Ioan Moldovan, Euridice și melancolia, F, 1997, 1; Ioana Bot, Le Fantastique comme expression de la dissidence, în Le Fantastique au carrefour des arts, îngr. Rodica Lascu-Pop și Gwanhaël Ponnau, Cluj-Napoca, 1998, 103-109; Poantă, Dicț. poeți, 32-33; Dicț. analitic, II, 123-125; Irina Petraș, „Un tremur sensibil al umbrei”, APF, 2000, 5
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
în a-și irosi timpul în singura politică profesată, aceea a amicițiilor. SCRIERI: Cuprinderi, București, 1993; Nichita Stănescu, Brașov, 2003; Viziunile „învinsului de profesie” Nichita (Cosmicitate în lirica stănesciană), Iași, 2003. Repere bibliografice: Anton Horvath, „Cuprinderi”, ST, 1993, 12; Ioana Bot, Schimbare de voce, TR, 1994, 10; Dan Silviu Boerescu, Modelul Eugen Simion, LCF, 1994, 13; Emil Manu, „Cuprinderi” critice, VR, 1995, 3-4; Prangati, Dicț. oamenilor din Neamț, 228; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 154-156; Petraș, Panorama, 589; Constantin Călin
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
face, după cum am spus, cu un uriaș monstru dotat cu zece coarne și șapte capete, purtând pe fiecare corn o diademă și pe fiecare cap, câte o blasfemie. Chipul său seamănă cu al unui leopard, picioarele sunt de urs, iar botul ca de leu. Unul dintre capete, rănit mortal, își revine, înviind printr‑un miracol și stârnind uimire printre toți locuitorii pământului. Drept urmare, oamenii încep să i se închine balaurului, căci el este cel care dă fiarei puterea extraordinară de a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]