7,946 matches
-
la război de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
urma, Orice nedreptate altoită pe acasă îi curma, Înlăturând și pe acei boieri răi ce cutezau Impunând, mișeii de numai un fir retezau... Că nici dijmele nu erau prea mari sau mici, Iar de când prin țară nu mai erau inamici, Brânza era miere, ori mierea era de aur, Ostenii țării având puteri ca și de taur! Vivace Domnie, prin care țara a prosperat, Și orice slujbaș demnitate și-a căpătat, Nerâvnind la nici un bun al altui seamăn, A zeciut orice ban
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
de la Huedin, făcute din sfoară de cânepă, având mânere de lemn! Mai târziu hoidanții s-au modernizat folosind fire de rafie! Cumpărătoarele care veneau la piață își luau de-acasă câte o lingură cu ajutorul căreia gustau produsele lactate, lapte, smântâna, brânză... Bulgărele de unt se vindea împachetat în frunze de viță de vie. Ambalaje nu prea erau, carnea se punea pe frunze mari de loboda, pe prosoape aduse de acasă, sau chiar în hârtie de ziar pentru cei care nu erau
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
iar celor bolnavi „Nadái” (lb. mag.) adică „lipitori de pus pe spate”, care mișunau într-un borcan cu apă purtat cu grija de vânzătoarea ambulantă... Mai apărea prin zonă și câte o nană cu o tipsie de scoverzi (plăcinte) cu brânză sau croampe (cartofi), pancove (gogoși) sau castane prăjite. Revăd piața și masa lungă a opincarilor care meștereau încălțări durabile din anvelope de camion uzate - opinci diverse de diferite mărimi. Îmi amintesc cu simpatie de un țăran căruia îi zicea Pilu
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
cină cu prietenii... Nimic interesant sau deosebit, după spusele lor! Motivația? A ieși la un local, într-un cadru organizat, li s-a părut foarte scump... așa că se pare că nu am fost noi singurele care nu au făcut „mare brânză” în noaptea de Anul Nou! Violența în jungla de beton Să trecem mai departe la altă temă, și anume una serioasă și problematică... Violența! Nu știu cum e viața în alte metropole, dar eu venind dintr-un oraș mic, de numai 250
JURNAL LONDONEZ (14) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/362435_a_363764]
-
nu la baltă, Ea vrea altceva să facă. Cu cuțit și furculița Ea merge în poeniță, Punând pe farfurioare Galbenele grăuncioare. Patru frunze de salată Stau pe farfurii și-așteaptă; Morcoviorii drăgălași Sunt prin râzătoare rași. Varză, roșii , castraveți, Rasă brânză, cum credeți! Niște frunze de spanac, Și fasole de pe-arac. Boboceii se-nghiontesc, Farfuriile golesc. Folosește doar fetiță, Cuțitul și furculița. Supărată, i-a certat, Vărul râde înfundat: -Iartă-i dragă verișoară, Altfel e viața la țară! 91.Toamnă Ieri
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
la război de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
cu prețurile de acolo. Pot câștiga și echivalentul a 20.000 lei (3.000 - 4.000 euro) împreună cu indemnizația de hrană și de deplasare, pe care le suportă uneori patronii, dar și o pâine costăminimum un eurosau un kg de brânză a 55 lei. Asta doar ca exemplu de comparație. Nu mai vorbesc de țigări care costă 10 euro, iar o bere (slab alcoolizată de 3,5 grade) costă minimum 12 lei(cam 2,5 - 3,5 euro costă o bere
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
văzut că șeful își ținea pălăria în mînă! Orice lucru lipsit pe neașteptate de semnificația sa prezumtivă ... cine lansase acest decret? Nu era decret?! Era! Atît învățaseră văgăunenii, că lozinca este stimulatoare. Tot o lozincă transformă, credem noi, laptele în brînză de vacă, chiar dacă este brînză din lapte de capră, și vinul în oțet de mere sau de struguri. Ideea asta cu strugurii este chiar derutantă pentru înțelegerea mecanismului care a făcut să fie izgonit Adam din Rai. Dacă Eva a
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
pălăria în mînă! Orice lucru lipsit pe neașteptate de semnificația sa prezumtivă ... cine lansase acest decret? Nu era decret?! Era! Atît învățaseră văgăunenii, că lozinca este stimulatoare. Tot o lozincă transformă, credem noi, laptele în brînză de vacă, chiar dacă este brînză din lapte de capră, și vinul în oțet de mere sau de struguri. Ideea asta cu strugurii este chiar derutantă pentru înțelegerea mecanismului care a făcut să fie izgonit Adam din Rai. Dacă Eva a cules strugurii și i-a
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
Miliție, plutonierul Marin Viorel. Erau obosiți după o zi întreagă de muncă, dar l‑au primit în casă, în camera „a bună”, cum spuneau ei, și i‑au pus pe masă sticla cu țuică de prune și câteva bucăți de brânză de vacă. Ioana a mai adus o azimă făcută repede la țest, câteva cepe, ouă fierte și murături proaspete, scuzându‑se că au fost cu toții la câmp și nu au tăiat nicio orătanie. - Nu‑i nimic, sunt destule pe masă
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
se putea numi astfel îngrămădirea lucrurilor risipite, puse o față de masă care i s-a părut mai curată, două funduri de lemn pe care va pune puțină mămăliguță pe care o va face pe loc la ceaun. Va cumpăra puțină brânză și salam, și o sticlă de vin de la cărciuma din mijlocul comunei. Focul din sobă îi va încălzi, și după căteva guri de vin, va prinde mai mult curaj și-i va spune lui Lea tot oful lui de la inimioară
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
Baptistă Betel din Timișoara. Mesajul principal al Congresului a fost rostit de invitatul special, John Upton, Președintele Alianței Mondiale Baptiste. Au mai adus saluturi pastorii Valeriu Ghilețchi, Președintele Federației Europene Baptiste, Avram Dega, reprezentantul baptiștilor români din Serbia și Daniel Brânzei - Președintele Asociației Baptiste Române din SUA și Canada. În cadrul lucrărilor Congresului au fost prezentate rapoartele diferitelor departamente ale U.B.C.B. din România, viziunea candidaților și îndemnuri pentru activitatea de slujire. A fost evocată, pe scurt, istoria celor 90 de ani
DR. OTNIEL IOAN BUNACIU REALES PREŞEDINTE de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361188_a_362517]
-
că nu face excepție de la regulă, prietena mea m-a înșfăcat de braț, forțând nota: „hai s-o facem lată!” Impropriu spus „lată”, când ai de-a face cu o femeie care ți-ar putea fi mamă. La ce mare brânză mă puteam aștepta? Raționament greșit - aveam să aflu după aceea, în timp ce mă lăsam purtată pe străzile metropolei, amețitor pulsânde, amenințând parcă să explodeze din toate încheieturile. Marion turuia necontenit povești din copilăria ei plină de peripeții din orașul care pe
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
de la munte se face pornind din Căldarea Brătilei, Roșu, Groapele, Păpău Șețu, Rusu, drum pe care turmele de oi, grase și acoperite cu lână curată, coboară pe Valea Doamnei, cu aceeași măgari în frunte, istoviți de greutatea burdufilor plini cu brânză și a pastramei căci, vorba aceea: „Măgărușul duce, nu știe ce duce!” Noatenii grași, oile, berbecii uriași, căluții de munte, câinii „bărbați”, ca cei în „Miorița”, toți se întorc acasă, dar pentru puțin timp, căci vor pleca apoi la vale
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
o țigară, citind jurnalul. Vinul fiert sau țuica aburindă, șunca afumată, cu o ceapă roșie zdrobită cu pumnul pe masă, mămăliguța răsturnată pe talerul de lemn de fag, cu cașacavalul opărit sau afumat înfipt în ea, sau făcută bulz cu brânza din burduf, îi îndeamnă la ospătare pe ai casei. Sania cu zurgălăi era plăcerea zilelor de sărbătoare, în Domneștiul din timpurile vechi. Se făceau plimbări pe ulițele satului, iar clinchetul clopoțeilor umplea văzduhul. Bobul și săniuța, pe dealul Cărbunelui sau
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
o sută de ani, pe care o are acum. Ce putea oare ieși dintr-un boier stătut, frumos și o femeiușcă pictată, sănătoasă, o munteancă ce pârâia ca mărul crud mușcat de dinți sănătoși, alimentați cu proteina cărnii și calciul brânzeturilor din ugerul nesecat al vacilor bine hrănite din saivanele boierești!? Și, după ce se scoală odihnit, boierul își trage peste cămașa apretată, cusută cu borangic și băieri negre, pantalonii de șai, de care agățase niște cozondraci, luați dintr-un magazin parizian
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
sarmalelor cu praz în compoziție, în loc de ceapă, ce le da o dulceață anume, ale pastramei nesărate, ciorbei de burtă și tuslamalei numai din mura stomacului de junincă. Deseori la comandă puteai degusta specificul domnișan: bulzul ciobănesc cu mămăliguță pripită și brânză de burduf din abundență. Nelipsiții gogoșari cu conopidă și asortați cu rondele de morcovi cum numai coana Leana știa să prepare, îi puteai mânca până în vara următoare, păstrându-și calitățile culinare. Castraveciorii cât degetul mare erau de două ori fierți
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
Se plânge, cu sânge, dar învinge poporul ! Capturat, Judecat, Împușcat, Dictatorul ! După alt război, alte fețe noi de eroi necunoscuți! Doi suspuși, Trepăduși, Mulți intruși, Restul... muți! ALFABETIZARE (recitați poezia cu voce tare - cu dicție și interpretare) Alfa, Alfalfa, Anton Brânză, Brânzoaică, Breton Coca, Cocotă, Cocon Dală, Dalila, Dalton Ene, Enescu, Eston Fugă, Fugată, Furgon Gală, Găleată, Galon Horă, Horincă, Hormon Iie, Istoric, Ison June, Junincă, Jupon Kaki, Kakemóno, Kripton Latex, Latentă, Lapon Mică, Micoză, Micron Nelu, Nenică, Neon Odă, Odrasă
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
În zona cu legume și fructe, sau în alt sector? reveni Minodora în discuție cu o întrebare. - Da, acolo sunt interesat să ajung mai întâi, apoi voi trece și pe la brânzeturi să văd dacă găsesc ceva de pe la Sibiu. Fac o brânză mai bună decât cei de prin Ialomița sau Dâmbovița. Oile au o altă iarbă și există o tradiție diferită în prepararea brânzeturilor. - Da, uneori și eu prefer să cumpăr de la cei din Mărginimea Sibiului, chiar dacă este mai scumpă. Cel mai
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
ajung mai întâi, apoi voi trece și pe la brânzeturi să văd dacă găsesc ceva de pe la Sibiu. Fac o brânză mai bună decât cei de prin Ialomița sau Dâmbovița. Oile au o altă iarbă și există o tradiție diferită în prepararea brânzeturilor. - Da, uneori și eu prefer să cumpăr de la cei din Mărginimea Sibiului, chiar dacă este mai scumpă. Cel mai mult îmi place cașcavalul afumat, pus în coajă de brad. Are un gust special. - Prin Moldova nu se găsesc brânzeturi gustoase? - Ba
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
mai scumpă. Cel mai mult îmi place cașcavalul afumat, pus în coajă de brad. Are un gust special. - Prin Moldova nu se găsesc brânzeturi gustoase? - Ba da, dar nu ca cele de la munte. Zona noastră este de dealuri mai mult. Brânzeturile nu sunt așa de diversificate, ca mod de preparare precum la Mărginimea Sibiului. Ajunși în dreptul tarabelor unde negustorii își promovau în gura mare produsele, majoritatea achiziționate de la depozitele de import, nicidecum legume și fructe autohtone, Sebastian se uita unde găsește
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
piață? - Nu, doar mi-a făcut plăcerea să vă însoțesc. La școală nu prea avem timp să discutăm și alte probleme care ne-ar interesa... - Ca de exemplu? - Ei, nu pot să încep o discuție mai serioasă printre vitrinele cu brânză și lapte. - Da, aveți dreptate. Stați să iau și niște smântână și câteva ouă de la țărani pentru plăcintă și dacă nu vă deranjează putem servi o cafea la cofetăria de vis a vis. Asta în caz că nu vă grăbiți. - Nu, de ce
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
întru atragerea colaboratorilor carismatici, respectiv de curaj, sinceritate și totală dăruire întru deplina mulțumire a cititorilor. Poate că unii din afară, în special cei care reduc valoarea la bani, mașini bengoase și case fățoase, vor cârâi că nu-i mare brânză să scoți și să întreții o publicație electronică. Iar eu spun că tocmai aici este nodul gordian al semianalfabetismului triumfător-sfidător de la noi și de mai departe: deoarece centrul de greutate al informației și culturii s-a mutat din spațiul fizic
REVISTA ZEIT LA COTA 100 de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363210_a_364539]
-
în special la scrimă, care asigurau baza echipelor naționale. „Califului” psiholog îi sorbeau sfaturile „cadânele” talentate, inteligente și expresive din generația floretistelor de aur a Laurei Badea și Roxanei Scarlat (mult mai târziu a venit rândul spadasinelor fenomenului Ana Maria Brânză). Dacă l-aș fi știut poet i-aș fi mărturisit că lupta pe planșă între florete reprezintă chiar imaginea poeziei. Amatorul vede aprinderea becului și evoluția scorului, dar tăișul armei, secunda tușei, abilitatea eschivei, țipătul triumfului sunt trăite doar de
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]