1,967 matches
-
groasă de vițel. Trecuse grăbit cu mâinile vârâte în buzunarele mantalei, încadrat de zece rezerviști cărunți din al treilea batalion de infanterie din Cottbus. Clopotul sună de astă dată ca un gong, la o lăsare de cortină... ...Acolo, sub o brazdă de pământ, răsturnată astăzi pe câmpia Bărăganului, doarme singur, prietenul meu, trompetul Gheorghe Chihaia. Nu de mult, mi-am găsit, în sfârșit, un alt prieten. El e rău, bârfitor, încrezut și egoist. Într-un cuvânt posedă toate însușirile mele, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
tribunalul de campanie l-a degradat înainte să-l spânzure. Un spalier de cadavre, prin dreptul căruia trecem cu huruit de șenile ce acoperă orice alt zgomot. Nici un gând nu rămâne, numai imagini. Alături văd țărani care-și muncesc ogorul, brazdă după brazdă, ca și când nu le-ar păsa de nimic. Unul ară cu o vacă înhămată la plug. În urma plugului, ciori. Apoi, din nou, văd convoaie de refugiați care umplu șoseaua: căruțe cu cai, între ele femei bătrâne și adolescenți care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
campanie l-a degradat înainte să-l spânzure. Un spalier de cadavre, prin dreptul căruia trecem cu huruit de șenile ce acoperă orice alt zgomot. Nici un gând nu rămâne, numai imagini. Alături văd țărani care-și muncesc ogorul, brazdă după brazdă, ca și când nu le-ar păsa de nimic. Unul ară cu o vacă înhămată la plug. În urma plugului, ciori. Apoi, din nou, văd convoaie de refugiați care umplu șoseaua: căruțe cu cai, între ele femei bătrâne și adolescenți care trag sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
lui. Într-o pauză de marș, la lumina lunii care a durat ceva mai mult, și-a săpunit fața și și-a ras temeinic barba de trei zile. Eu a trebuit să-i țin superiorului meu oglinjoara. Abia când, cu brazdele lui ce duceau spre vest, un ogor ne-a convins să îndrăznim, am părăsit pădurea protectoare. Ogorul părea proaspăt arat și se termina după un val de pământ. De acolo am urmat un drumeag flancat de tufișuri, care traversa un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
meu mi-a dat indicația: „Cât poți tu de repede - fugi!“. Și astfel am fugit, așa cum aveam să mai fug încă multă vreme și exasperant de lent în visele mele de după război, de-a curmezișul peste un câmp ale cărui brazde proaspăt arate ni se lipeau de tălpile cizmelor, se desprindeau, se făceau la loc, așa că acum, sub rafalele de arme automate și în lumina unei rachete explodând pe cer, alergam parcă cu încetinitorul, așadar o secvență prelungită de film, până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
gospodărie țărănească, în regiunea Rinului Inferior, raionul Bergheim/Erft. Trebuie să fi fost primăvara. Pot să mă văd mergând împiedicat, după ce am învățat să fac asta de voie, de nevoie, în spatele plugului sau ducând calul de căpăstru, în timp ce țăranul trage brazdele. De mâncare era destul. Rămânea doar cealaltă foame, pe care n-o puteau potoli nici terciul, nici magiunul, dar care-mi alimenta nevoia, astfel încât ea devenea tot mai mare și mai indecentă. Dormeam într-o odaie îngustă cu un argat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
căminului Caritas. Așezat alături de câte un bătrân căruia încerc să-i rețin chipul pe hârtie. Desenez cu creionul ochi tulburi, încețoșați, și pungile de sub ei, urechi uscate, cu marginile crestate, gura care molfăie întruna. Desenez fruntea, un câmp răscolit de brazde, acum craniul neted sau înnorat de smocurile de păr rar și moale, pielea subțire zvâcnind pe oasele tâmplei, pielea mototolită din jurul gâtului. Cu plumb moale și tonul deosebit de cald al acestuia se modelează osul nazal și maxilarul, buza de jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
literat; profitând de un cot al drumului, mi-am părăsit prietenii; m-am dus În iatacul meu, adevărat refugiu fără ferestre, unde nu ajunge nici cel mai Îndepărtat ecou al lumii exterioare. Am aprins lumina și m-am dat pe brazda traducerii populare pe care o Întocmesc după La soirée avec M. Teste. Dar era cu neputință de lucrat. În odaia de alături tăifăsuiau Montenegro și Miss Bilham. N-am Închis ușa, de teamă să nu o jignesc pe Miss Bilham
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
comprimat În douăzeci și nouă de pagini in octavo, care satisfac Întru totul chiar și cea mai insațiabilă curiozitate. Bonavena nu a roșit. A reluat, fără grabă și fără pauză, conducerea dialogului. Văd că sămânța n-a căzut departe de brazdă. Dospești de opera mea. Drept premiu, Îți voi dărui un apendice oral. Se referă nu la opera Însăși, ci la scrupulele creatorului. Odată Încheiată herculeana muncă de Înregistrare a obiectelor care ocupă Îndeobște colțul nord-nord-vest al mesei mele de scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cu mâinile goale și spun „vai, scuzați-mă o secundă“, de parcă s-ar afla la o recepție simandicoasă și s-ar duce până la baie, când ele de fapt se duc să-și ridice fustele ca să nască un copil pe o brazdă, un sac de semințe sau ceva similar. — A, acum e mai bine, spun ele. După care se întorc la cultivatul pământului sau la arat. Cu o mână scot din rădăcini stejari seculari, iar cu cealaltă își țin la sân copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
plîngă cu privirea pierdută spre largul mării - o secvență lungă; metrajul de film acordat i-a permis să interpreteze Întreaga gamă de sentimente, de la cele mai vagi la cele mai puternice, demne de un mare actor; lacrimile Îi trasează două brazde pe machiaj, În timp ce, pe cerul curat al Mediteranei de la Ialta, spre care privește atît de expresiv, trece un avion, lăsîndu-și urma albă. Stupefacția bătrînului maur este imensă.” (Casa Pușkin) Ca a noastră la televizor, unde rămînem multă vreme cu mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a adus oameni puternici în rîndul Bisericii, dar numai individual. Creștinătatea, totuși, era menită să primească ascultare totală, iar cuvîntul lui Cristos a pătruns în societate pentru ca acesta să judece știința și artele după ce a judecat oamenii și să fie brazda din care să crească fiecare cultură, fiecare realizare omenească și fiecare legătură socială. Providența a condamnat vechea societate la distrugere și a zdruncinat-o din temelii. Judecata a fost dusă la îndeplinire prin valurile succesive de barbari, mînați de îngerii
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
jumătate către vestul peninsulei.) Nu știe nimeni cu exactitate ce se-ntîmplă acolo, dar sper că se distrează. Am așteptat pînă ce groparii care-și Împingeau căruciorul au ieșit cu el pe poarta cimitirului. O roată s-a Înfipt Într-o brazdă pietroasă, iar una dintre cazmale a alunecat și a căzut pe jos. Crawford a făcur un pas În față, gata să-i ajute pe gropari, apoi a rămas privind meditativ mișcarea căruciorului care scîrțîia pe pavaj. În costumul său negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Mediteranei e o țară străină pentru ei. Adevărații băștinași din Costa del Sol sînt britanicii, francezii și germanii. Care sînt corecți și supuși legilor pînă la ultimul bărbat, femeie și Rottweiler. PÎnă și escrocii din East End se dau pe brazdă cînd se stabilesc aici. Se opri brusc, mirosindu-și sudoarea stătută care i se degaja din haine, și porni ventilația.) Crede-mă, Charles. Am nevoie de ajutorul tău. — L-ai... tot avut. PÎnă una, alta. — Bun. Vreau să conduci mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cred că trebuie Într-adevăr să fi greșit locul. Însă deodată, ca o linie de infanterie ascunsă până acum, Îngrămădită sub cel mai abrupt coborâș al pantei, aproape de baza costișei, din ierburile joase și bălării se Înalță ceea ce căutăm: o brazdă Îngustă, neregulată, de vârfuri de copaci, un val arboreal gălbui. Pentru mine, această pădure tainică, poate cea mai stranie din Întregul regat, nu se ridică de fapt ca o linie de infanterie. Se ridică asemeni unei năluci. Nu-mi amintesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
dincolo de Baisa, bărbați eficienți și harnice femei se amestecară, lărmuind, printre combine întârziate, ce înțepeneau brusc, spre disperarea de paradă a asistenței. Tractoare capricioase, mai încăpățânate decât catârii de stepă și decât cămilele bactriene, cele roșcate la păr, adăstau în brazdă nouă, să se termine seria turbatelor înjurături ale specialiștilor de tip revoluționar, mecanizatori făcuți doar printr-o spoială de instrucție, administrată în graba mare. Descărcându-și năduful pe utilajele care repede și mereu se defectau, alăturându-și injuriile și ocărând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
însă vocația de comandant și severitatea prejudecăților izvorau din însăși firea ei de revoluționar. Acum, iarna, grijile ei administrative erau dedicate integral numai aprovizionării complexului de la Sans-Souci, unde chivernisea de toate cele. Vara se preocupa, însă, în special cu așternerea brazdelor de pelin verde-cenușiu pe dușumele și cu schimbarea săptămânală în dormitoarele servitorilor, a covoarelor de pelin adunat de pe Bărăgan, menite să preîntâmpine înmulțirea nesuferită a purecilor. Gonea cu aceleași vânjoase lovituri de mătură pe argații despuiați de căldură care, noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
suntem în mod real, replică Melanie, simulând scăpătarea într-un scurt și inexplicabil leșin, ca o secundă de ațipeală a unui personaj istovit. Fără a-și pierde o clipă superba-i siguranță de felină, care stă la pândă în preajma unor brazde de iarbă, unde se ascunde tremurul unui șoricel înfometat, Melanie se pretă la un joc atât de viclean și de riscant în aparență, încât, mult timp după aceea, Vladimir o păstră în amintire, stocând-o sub formă de episod antologic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
somnul de veci, șaptesprezece oameni - opt rumâni, trei muieri, șase copii. I-au adunat soldații. Pe toți morții i-au adunat soldații. Au săpat o groapă largă, adâncă. Cu fețe de pământ au săpat groapa soldații.” (Z. Stancu- Desculț, capitolul brazdă îngustă și adâncă) Stilul lui Rebreanu este caracteristic pentru proza obiectivă. În relatarea faptelor, scriitorul încearcă să se detașeze, fără a lăsa să se întrevadă participarea lui afectivă. Frecvența verbelor, alternând gerunziul cu conjunctivul și indicativul, imperfectul cu perfectul compus
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
tot ar fi fost cum ar fi fost și tot o mai puteam duce cu bine de pe o zi pe alta. Dar așa ne-am dezgrădit, făcând drum lung unei civilizații pripite, unei pospăieli apusene care, în schimbul păturilor bogate ale brazdei noastre, ne împle cu trebuințe de cari n-am fi avut trebuință; prin legiuiri de un caracter cosmopolit pe cari liberali obicinuesc a le numi "tot ce e romînesc", am făcut din țara noastră o nouă Americă, în care se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
are humor în fața morții eventuale, cum am auzit că glumeau pe front în timp ce obuzele le cădeau în cap, dar cu un om mai evoluat?" "În asemenea cazuri țăranul e cel mai evoluat, fiindcă știe mai multe despre moarte decât alții. Brazda aceea pe care o întoarce el în fiecare an îi spune lui ceva, un lucru tainic pe care orășeanul nu-l știe decât în mod abstract. Numai noi, chirurgii, mai știm acest lucru: pământ, materie..." Spiritul nu există?"' "Mais si
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în agricultură e strâns legat de o mecanizare a acesteia. Să vă dau un exemplu: toamna trecută a fost cam secetă, pământul era tare și țăranii au așteptat o ploaie care n-a venit. Până la urmă au arat, dar ce brazdă pot să scoată doi cai sau chiar doi boi? Grâul a ieșit slab cu spicul mic, producție sub o mie de chile la hectar. Ce-am făcut noi la gospodăria noastră de stat? A plouat, n-a plouat, am băgat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Transilvaniei. Acest lucru va fi și mai transparent de îndată ce decojim multiplele straturi de semnificație acumulate înlăuntrul termenului de națiune. O foarte amănunțită investigație genealogică a conceptului de "națiune" a fost realizată de L. Greenfeld (1992) și E. Kedourie (1961), răscolind brazdele analitice crestate de G. Zernatto (1944). Urmărind "permutările semantice" ale termenului de națiune, Greenfeld a putut identifica nu mai puțin de cinci înțelegeri diferite succedându-se de-a lungul istoriei. Cuvântul națiune își are originea în latinescul "natio", care în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nou piesa din arhivă și ne-o reprezintă astăzi cu costume schimbate și cu alți actori, oare omul pururea tânăr, geniul neamului românesc, a venit asemenea între noi? Oare n-am uitat cumva că iubirea de patrie nu e iubirea brazdei, a țărânei, ci a trecutului? [19 martie 1881] ["RĂSPUNZÎND LA DISCURSUL D-LUI MAIORESCU... Răspunzând la discursul d-lui Maiorescu, d. Carp a crezut a putea reduce importanța pe care o dăm noi vicierii spiritului public în România. Originea acestei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ea să aibă loc meritele personale din orice generație; în fine trebuie să fie în posesiune de mari bunuri imobiliare, pentru că asemenea bunuri nu sunt supuse pericolului pierderii, îl fac pe om neatârnat de jocul banului și-l pun în legătură cu brazda și cu populația istorică a țării. Daca croitoria și ceasornicăria sunt meșteșuguri ce corespund cu anume bresle de oameni, și politica generală a unui stat, modul de a asigura tuturor cetățenilor măsura cea mai mare de bunăstare și de liniște
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]