4,654 matches
-
predominant românească; 2) regiunea populată de români a Bucovinei; 3) toată Transilvania; 4) aproape 2/3 din Banat; 5) restabilirea, cu o foarte mică modificare, a frontierei româno-bulgare existente după al doilea război balcanic 19. Experții americani, ca și cei britanici, au fost călăuziți, în considerațiile lor, de două principii fundamentale ale dreptului internațional: acela al autodeterminării naționale și cel etnic, ei pronunțîndu-se pentru includerea în statul român a zonelor locuite în majoritate de români 20. Deciziile finale asupra frontierelor românești
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
preluat tronul, iar generalul Antonescu a format un nou cabinet. În mai puțin de o lună, în România soseau trupele germane, sub pretextul de a-i instrui pe soldații români și de a proteja rezervele petroliere ale țării de planurile britanicilor. Interesele germanilor față de aceste rezerve erau protejate prin tratatul încheiat cu România pe 23 martie 1939, în urma căruia se crease o companie româno-germană, care să facă prospecțiuni și să pună la punct un program de extragere și prelucrare a petrolului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Britanice. Așa cum avea să precizeze mai tîrziu Averell Harriman, "într-un cuvînt, revendicările teritoriale sovietice nu fuseseră respinse, ci doar amînate"137. Întrucît sovieticii nu recunoscuseră nicidecum cedarea Basarabiei României, Stalin continua s-o revendice. Sesizînd, pe bună dreptate, că britanicii nu sînt atît de legați de o interpretare textuală a Chartei Atlanticului precum americanii, Molotov a relansat aceste pretenții teritoriale asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord la convorbirea avută cu Eden, din mai 1942. Molotov a propus ca cele două
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dar Statele Unite aveau pretenții mai modeste decît Marea Britanie. Influența Comisiei Șefilor de Stat Major a precumpănit încă o dată asupra propunerilor Departamentului de Stat. Comisia voia ca România să iasă din război. Pe 25 august, România a declarat război Germaniei, iar britanicii le-au atras atenția sovieticilor că trebuie clarificate două puncte din armistițiu. Acesta trebuia să asigure atît o reprezentare britanică și americană în Comisia Aliată de Control, cît și o cifră exactă a despăgubirilor pe care le pretindea Moscova. Întrucît
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
autodeterminării, Departamentul de Stat voia să se refacă frontiera româno- ungară astfel încît teritoriile cu populație predominant maghiară să revină Ungariei. Armistițiul prevăzuse că această graniță rămîne să fie confirmată la conferința de pace250. O altă problemă importantă era pacea. Britanicii erau, într-adevăr, dornici să încheie pace cu România și cu celelalte țări balcanice, în ideea că prin astfel de tratate puteau limita influența sovietică. Statele Unite nu împărtășeau această părere. Dimpotrivă, nu aveau nici un motiv să presupună că tratatele de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
puțin zece zile și să emită directive către autoritățile românești, în urma unor "discuții" tripartite. Sovieticii au garantat dreptul reprezentanților americani și britanici de a călători liber prin țară, cu condiția să informeze Comisia din timp cu privire la data și destinația deplasării. Britanicii și americanii aveau, în sfîrșit, dreptul de a hotărî mărimea și structura delegațiilor lor255. Noua directivă era promițătoare. Era, totuși, o diferență considerabilă între modificările anunțate de Comisia Maghiară și cele ale Comisiei Românești. Discuțiile tripartite erau cu totul altceva
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
americani, încurajați de cei din industria petrolului, au adus argumente contrare. Ambele puteri occidentale doreau restituirea utilajelor petroliere confiscate sau măcar compensații pentru acestea și voiau ca sovieticii să nu mai pună stăpînire pe astfel de utilaje. Pe 24 iulie, britanicii au propus ca o comisie tripartită să cerceteze originea acestor utilaje. Sovieticii au propus, la rîndul lor, înființarea a două comisii bilaterale, una cu reprezentanți din Marea Britanie și una din Statele Unite 266. Aliații occidentali au acceptat și, ca urmare, s-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un tratat de pace care să apere interesele României. A doua zi, regele i-a cerut din nou lui Groza să abdice și a fost iar refuzat. În vreme ce Groza primea asigurări de la Moscova,279 Mihai trimitea scrisori identice reprezentanților americani, britanici și sovietici din Comisia Aliată de Control prin care le cerea să-l ajute să formeze un guvern mai reprezentativ. Sovieticii au refuzat, iar britanicii și americanii nu au răspuns, pentru că nu voiau să fie învinuiți de o lovitură de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
iar refuzat. În vreme ce Groza primea asigurări de la Moscova,279 Mihai trimitea scrisori identice reprezentanților americani, britanici și sovietici din Comisia Aliată de Control prin care le cerea să-l ajute să formeze un guvern mai reprezentativ. Sovieticii au refuzat, iar britanicii și americanii nu au răspuns, pentru că nu voiau să fie învinuiți de o lovitură de stat. La puțin timp după aceea, Mihai s-a retras la palatul lui de la Sinaia, refuzînd să mai dea ochii cu membrii guvernului Groza 280
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Molotov, fără știrea autorităților londoneze. El voia să se organizeze, la Moscova, o întrunire a miniștrilor de Externe, pentru a se discuta o serie de probleme, inclusiv monopolul energiei atomice 300. Molotov și-a dat acordul, pe data de 29. Britanicii erau de-a dreptul furioși. Se temeau ca nu cumva decizia unilaterală a lui Byrnes de a trata cu sovieticii să nu trădeze o problemă mai gravă, și anume faptul că America voia să rezolve anumite probleme cu sovieticii, neținînd
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
drepturi exclusive sau discriminatorii nici unei țări" privind manevrarea aparatelor de zbor civile în traficul internațional și ca Bucureștiul să ofere tuturor țărilor șanse egale de a obține drepturi pentru aviația comercială internațională în România 345. Propunerea a fost acceptată de britanici, dar nu și de sovietici 346. Moscova era împotriva oricărei mențiuni cu privire la aviația civilă. Aliații nu aveau dreptul să-i spună României cum să-și controleze spațiul aerian, întrucît această problemă ținea de securitatea națională 347. Problema aviației a fost
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acceptaseră această condiție, dar a amintit că cei trei hotărîseră ca problemele practice ivite ca urmare a acestei decizii să fie rezolvate pe cale diplomatică și nu prin articolele unui tratat de pace359. La cîteva săptămîni după aceea, Statele Unite, cu sprijinul britanicilor și al francezilor au prezentat un proiect de articol pentru tratatul românesc. I se propunea României să acorde statelor membre ale Națiunilor Unite, pe o perioadă de 18 luni începînd de la intrarea în vigoare a tratatului, o clauză reciprocă a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se consolideze. Această consolidare era compensată prin arestări și acuzîndu-i pe cei arestați de aderare la organizațiile fasciste, întemnițările se justificau prin Art. 5, din Tratatul de Pace375. Pînă în mai, numai conducerea de la Washington protestase împotriva încălcării drepturilor omului. Britanicii se săturaseră de proteste inutile și nici nu credeau să existe suficiente dovezi care să-i incrimineze pe sovietici, ca să poată ridica problema în fața Comisiei Aliate de Control 376. Ministerul de Externe al Marii Britanii a trecut, însă, la acțiune, în urma
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
justifice acuzațiile de trădare pentru care fuseseră condamnați inculpații. Schoenfeld a ajuns la concluzia că "drepturile omului și libertățile fundamentale" pe care acceptase Bucureștiul să le asigure la semnarea Tratatului de Pace nu există în România 408. În aceeași zi, britanicii au trimis o notă identică. Pe 6 februarie, Ambasada Sovietică din București s-a declarat a nu fi de acord cu aceste note, întrucît acuzațiile nu aveau nici o legătură cu Tratatul de Pace409. Răspunsul oficial dat de Ana Pauker pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
litigiilor care mai rămăseseră era Articolul 38; care putea fi interpretat de vreme ce, spre deosebire de Articolul 37, nu prevedea necesitatea ca cele trei puteri să "acționeze la unison". Londra, însă, nu împărtășea preocuparea Washingtonului pentru aplicarea Articolului 38. Încă din decembrie 1947, britanicii arătaseră că nu aveau de gînd să se folosească de Articolul 38 pentru a rezolva o "problemă ideologică"420. Uneori, Londra privea drepturile omului ca pe o chestiune "ideologică" și ezita să insiste asupra ei în virtutea faptului că ținea de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României să-i furnizeze informații despre forțele de poliție. Bucureștiul a acceptat să pregătească informațiile, cu condiția să le furnizeze doar la cererea celor trei șefi de misiuni. Pe 4 mai, Schoenfeld a convocat o întrunire a șefilor de misiune. Britanicii și sovieticii au acceptat, iar Schoenfeld a propus ca reprezentantul sovietic, ambasadorul Kavtaradze să aleagă data. Și acesta a ales ziua de 17 mai. Membrii Legației Americane începuseră să parieze că ambasadorul se va "fofila" pentru a scăpa de ședință
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
numele CSN 15/1461. Pe 20 iulie, șefii de Stat Major din SUA s-au răzgîndit. Strădaniile Americii de a izola Europa de Est și Uniunea Sovietică nu puteau da roade fără cooperarea aliaților occidentali. Șefii de Stat Major au acceptat argumentul britanicilor, acela că se puteau cîștiga avantaje militare prin penetrarea Cortinei de Fier cu ajutorul aviației comerciale. Așadar, șefii de Stat Major au solicitat revizuirea CSN 15/1, pentru a vedea cît de practică era încheierea unor acorduri bilaterale reciproce cu țările
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aparatelor de zbor. Mai mult decît atît, Washingtonul nu dorea nici un fel de acorduri cu Moscova, în virtutea faptului că aceasta nu avea să permită niciodată penetrarea spațiului aerian sovietic în scop comercial. Cu statele-satelit, lucrurile stăteau, totuși, astfel. Acceptînd argumentele britanicilor, CSN a acceptat ca SUA și aliații lor să încheie acorduri bilaterale reciproce privind aviația comercială cu țările din estul Europei, cu condiția ca Occidentul să beneficieze de o "echilibrare de avantaj"464. Marea Britanie putea deci să-și păstreze cursele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
urma să aibă loc la cel mult șase luni după intrarea în vigoare a tratatelor 465. Cele trei tratate balcanice au intrat în vigoare pe 15 septembrie 1947. Sovieticii nu au convocat conferința pentru că nu aveau nimic de cîștigat, iar britanicii și francezii păstrau și ei tăcerea, acceptînd realitatea controlului sovietic asupra Dunării. Statele Unite insistau, totuși, ca întrunirea să se desfășoare înainte de data-limită de 15 martie 1948. Washingtonul era de părere că în caz contrar ar fi fost periclitată, pe viitor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
bilaterale secrete cu fiecare dintre țările implicate în Programul de Reconstrucție, pentru a le încuraja să coopereze de bunăvoie 541. Hoffman a depus eforturi în acest sens începînd din septembrie 1948, pînă în mai 1949. Aflați în fruntea opoziției europene, britanicii și francezii au respins listele americane cu restricții. Aceștia nu erau împotriva limitării exporturilor, dar nu voiau să interzică atît de multe categorii de articole ca Washingtonul. Guvernul englez și cel francez și-au întocmit niște liste proprii, intitulate A-F542
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
printre cei mai înverșunați critici ai secretarului de stat Acheson. Kem vizitase secția de soldați răniți a spitalului Walter Reed și pe 9 martie îi trimisese președintelui o scrisoare nimicitoare, publicată ulterior în "Washington Star"651. Kem îi ataca pe britanici, pe belgieni, pe italieni și pe francezi pentru că vînduseră Blocului Sovietic diferite instrumente și produse. CSN știa aceasta, dar refuza să înceteze acordarea de asistență atît cît mai permitea Amendamentul Cannon 652. Kem era nemulțumit de răspunsul oficial al CSN
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aprilie 1952, o importantă conferință economică, la care au participat 471 de delegați, din 49 de țări, printre care și 13 oameni de afaceri americani. Sovieticii le-au oferit reprezentanților occidentali o multitudine de oportunități comerciale. Reprezentanții francezi și cei britanici au fost cel mai bine tratați. În săptămînile următoare, în rîndul guvernelor occidentale s-a răspîndit temerea ca nu cumva strădaniile propagandei sovietice de a băga zîzanie între oamenii de afaceri vest-europeni și cei americani să fi fost încununate de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din cadrul Blocului 757. Stassen a sosit la Londra pe 29 martie. La început, tratativele s-au desfășurat anevoie. Thorneycroft cerea reducerea drastică și rapidă a restricțiilor. Impasul a fost, însă, depășit datorită lui Churchill și secretarului său de la Externe, Eden. Britanicii și-au retras revendicările, solicitînd o revizuire urgentă și sistematică a articolelor din Listele Internaționale sau ale COCOM. Churchill a remarcat că Partidul Laburist de stînga dorește extinderea relațiilor comerciale cu Uniunea Sovietică, mai mult decît comercianții din Partidul Conservator
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din București și anunțurile publice ale lui Gheorghiu-Dej au pus guvernul american în situația de a-și schimba viziunea asupra României. Liderul român încerca, fără îndoială, să lanseze niște inițiative comerciale către Occident. La începutul anului 1954, luase legătura cu britanicii, pentru o serie de tratative menite să soluționeze revendicările occidentale mai importante 816. Aceștia, însă, nu voiau să răspundă înainte de încheierea revizuirilor COCOM. Gheorghiu-Dej a făcut aceleași demersuri și către Washington, dar nu a primit nici un răspuns. În august, cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
succesul repurtat de zborul navei Sputnik în octombrie 1957 era un indiciu pentru multe state vest-europene că îngrădirile legate de comerț nu-i putuseră împiedica pe sovietici să ajungă la un mare triumf științific și tehnologic. La începutul anului 1958, britanicii au solicitat o nouă revizuire semnificativă a listelor COCOM. Londra voia să înlăture 150 de articole incluse în lista de embargo și să elimine în întregime listele cu produse ce trebuiau limitate cantitativ sau supravegheate 891. Britanicii doreau să interzică
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]