2,202 matches
-
întărită Ea cade înainte-i de vânturi răscolită. 6 2262 Căci ochii sânt fecioare închise în cămări Luminele li-s pline de frică, rușinări; Bobițe sânt de poamă ce port pe ele brumă, Cu gura mea le-aș șterge de bruma lor acuma. 7 2262 Colțunii ai Iuditei răpiră pe-Olofern Și ochii îi robiră și sufletu-n etern. D-aceea * când de sînu-ți eu haina o disfac Și trupul de zăpadă îl văd - rămân buimac. 8 2262 Și toate-s potrivite
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și mijlocul ți-aș frânge, Ți-aș sângera eu buza c-o crudă sărutare, Căci patima-mi de flacări vo margine nu are. 9 2262 Dintru-a vedea se naște-a îndrăgi. 10 2262 [Ce ascuțit]dezgheață privirea pătimașă Chiar bruma de pe ochii copilului din fașă. {EminescuOpVIII 145} ALEXANDRU CEL BUN 2277 [P E R S O A N E L E] ALEXANDRU VODĂ JURGEA staroste de Suceava [RINGALA] [UN ȘOIMAR] [CIURBĂ] [DĂMĂCUȘ] [SCENA I] AL[EXANDRU] VODĂ, JURGEA staroste de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
păsa lui că mă-sa, cu ochii îngropați în cap și cu fața ca unsă cu ceară, se bocea ca cucuveicile dasupra lui - capul nu mai simțea că-i moale poala mamei. Ochii, ca moi boabe de struguri bătute de brumă, căzuse-n creieri și, printre buze ca porumba, dinții părea că se laudă că-s albi. 2254 Storșii ochi ai mortului. Stoarce ochii mortului și miruie fruntea ta. 2258 Luna pe ceriuri - ca cranul îngălbenit a unui mort. luna, gheață
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stemă mare Și voi, cai albi ai mării cu coame de ninsoare... Învie codru! Duhuri cu suflet de miresme Zburați pin crenge negre ca străvezie iesme. Cu sunetul de pasuri s-aducă pasul numa, Pe corpuri albe haină, de diamantină brumă Să scânteie în umbră, să spânzure feeric, Treceți încet pin aer călcând pe întuneric. (el se uită pe mare) Din insule bogate, sfâșiind apa, iese O luntre cu vintrele ce spânzură, sumese. Se legăn visătorii copaci de chiparos Cu frunza
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
De cine i-e drag, Speranța s-atîrnă De un zvon pribeag. Plesnire de picuri Abia sunând Și stropii îngheață Pe rând, pe rând. De lungi necazuri Ce le aștept Îngheață gândul Și viața-n piept. COR AL SPIRITELOR MUNTELUI O brumă-ncet peste noapte căzu, Se frânse creanga, sunând, Și spice, foi, ea le sărută Ghețos - pe rând, pe rând. Voioase ori triste, cum le află, Pe loc le și-nmărmuri; Ea le-a nădușit la s înu-i de ger, Amoru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trec și-n lumea moartă O suflare [-a] morții poartă Și-i fac drum. COR AL SPIRITELOR MUNTELUI a Căzut-au noaptea bruma - spăriet Trosnit-au crengile toate, Pe fire și frunze ea, încet-încet, A pus săruturi înghețate. b O brumă-ncet peste noapte căzu Și crengi a trosnit spăriet. Pe spic, pe foi {EminescuOpVIII 398} c Veni un ger peste noapte deodat C-o brumă, de crengi a sunat, Pe spice, foi încet s-a lăsat, Săruturi de gheaț-a lipit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-au crengile toate, Pe fire și frunze ea, încet-încet, A pus săruturi înghețate. b O brumă-ncet peste noapte căzu Și crengi a trosnit spăriet. Pe spic, pe foi {EminescuOpVIII 398} c Veni un ger peste noapte deodat C-o brumă, de crengi a sunat, Pe spice, foi încet s-a lăsat, Săruturi de gheaț-a lipit. d Lăsatu-s-a peste noapte un ger, De brum-orce ram a trosnit, Pe spice, foi el încet Săruturi de gheaț-a lipit. e Lăsatu-s
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
foi încet s-a lăsat, Săruturi de gheaț-a lipit. d Lăsatu-s-a peste noapte un ger, De brum-orce ram a trosnit, Pe spice, foi el încet Săruturi de gheaț-a lipit. e Lăsatu-s-a peste noapte ger greu, O brumă, de crengi au trosnit, Pe spice, foi el mereu, mereu Săruturi de gheaț-a lipit. O brumă-ncet peste noapte căzu, Trosnit-au codrul, pe gânduri, Și spice, foi, încet sărută, Încet și tot rînduri-rînduri. a Voioase sau triste - precum le
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ger, De brum-orce ram a trosnit, Pe spice, foi el încet Săruturi de gheaț-a lipit. e Lăsatu-s-a peste noapte ger greu, O brumă, de crengi au trosnit, Pe spice, foi el mereu, mereu Săruturi de gheaț-a lipit. O brumă-ncet peste noapte căzu, Trosnit-au codrul, pe gânduri, Și spice, foi, încet sărută, Încet și tot rînduri-rînduri. a Voioase sau triste - precum le apucă - Astfel ea le-ncremeni, La pieptu-i de gheață ea când le așază Amoru, -nghețat, va
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
picuri Răsună abia Și stropii îngheață De vreme rea. Plesnire de picuri Răsună abie Și stropii îngheață Din ce în ce. De lungi necazuri Ce le aștept Îngheață gîndu-mi Și viața-n piept. COR AL SPIRITELOR MUNTELUI (din adînc) O brumă-ncet peste noapte căzu, Trosnit-au codrul, pe gânduri, Și spice, foi ghețos sărută, Încet și rînduri-rînduri. O brumă-ncet peste noapte căzu, Se frânse creanga sunând Și spice, foi ea le sărută Ghețos, pe rând, pe rând. Voioase ori
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în ce. De lungi necazuri Ce le aștept Îngheață gîndu-mi Și viața-n piept. COR AL SPIRITELOR MUNTELUI (din adînc) O brumă-ncet peste noapte căzu, Trosnit-au codrul, pe gânduri, Și spice, foi ghețos sărută, Încet și rînduri-rînduri. O brumă-ncet peste noapte căzu, Se frânse creanga sunând Și spice, foi ea le sărută Ghețos, pe rând, pe rând. Voioase ori triste, cum le află, Pe loc le și-nmărmuri, Ea le-a nădușit la sînu-i de ger. Amoru, -nghețat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e-al meu, De lunga-i durere Îl mântui eu. {EminescuOpVIII 420} CORUL O, Doamne! Ce-am făcut! MARIA Dă-mi-l-napoi, te rog - L-așteapt-amor, noroc. DORUL Vieței de veci s-a născut Pământul de-acum l-au pierdut. MARIA Căzut-au brumă pe al meu noroc, S-au dus ca în vânt. De-ai ști, primăvară voioasă, și tu Cum sunt! Ca o moartă sunt. Căzut-au noaptea pe ochii mei Și gheață pe ei s-au prins Și-n somnul vecinic
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
solidaritate națională și economică dintre marea proprietate moșneană și mica proprietate țărănească. De ce se acuză însă o clasă de oameni pentru rele a căror izvor n-au fost niciodată ei? De ce " Romînul" nu ține seamă că această spoială franțuzească, această brumă de civilizație rău înțeleasă și copiată de la străini costă mult, disproporționat de mult, pe poporul nostru și că cauza de căpetenie a sărăciei lui nu sunt învoielile agricole, pe cari mai n-ar fi avut nevoie să le facă decât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate nu atât de sobră în formă ca Popa Tanda - e de-o adâncime psihologică mai mare încă. Scrisă cu umor, e de-un gen necunoscut pîn' acum la autorii români. Adâncimea marii seriozități morale a autorului e acoperită cu bruma ușoară a bătăii de joc și a comicului. S-ar fi crezut că "umorul ", întristarea și patimele îmbrăcate în haina comică a glumei și a ridicolului e străină geniului nostru popular și proprie numai englejilor și germanilor - "Budulea" d-lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fugar să care în spinare zeii imobiliari ai sedentarului, toate aceste piedici care cer mijloace de transport pe care nu le are, și care, dacă s-ar gîndi să și le procure (care etc.), 1-ar împiedica să-și strîngă bruma de lucruri și să purceadă la drum ca să scape de urmăritori. Iconoclastul aleargă mai repede decît idolatrul: el nu are nimic de cărat. Un fetiș creează o dependență, un instrumentar; e un risc. Monoteismul, în aceste condiții, este stinghereală teologică
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
89% din mandatele de deputați și 57,67% din cele de senatori. Și totuși, în ciuda acestei victorii a foștilor aliați, anunțată de Emil Boc chiar în seara alegerilor 386, Alianța "Dreptate și Adevăr" nu s-a mai refăcut. În fapt, bruma de șanse ca PD-L și PNL să-și unească din nou destinele politice fusese spulberată chiar în săptămâna premergătoare scrutinului, când, pe de-o parte, diferiți reprezentanți ai celor două partide au eșuat în încercările lor de a declanșa
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
cont și de cerințele ecologice ale patogenilor speciilor respective (ex. Plasmodiophora brassicae înregistrează un atac redus la pH >7). se vor cunoaște parametrii regionali de mediu: temperatura medie anuală, precipitațiile anuale, cât și cei locali: riscul înghețurilor târzii și a brumelor precoce. în regiunile care prezintă un risc mare de îmbolnăvire, se va renunța la înființarea unor culturi. Rotația culturilor. Rotația corectă a culturilor legumicole împiedică producerea pagubelor de către patogenii care se transmit prin sol și reduce riscul atacului unor agenți
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Îi scădem valoarea, de aceea ajungem la un moment dat să nu-l prețuim În măsura În care ar merita. La fel se Întîmplă și cu Însușirile sufletești: dacă suprasoliciți o Însușire, ea Își pierde din importanță, sau chiar va produce ridicolul: „O brumă de bun-simț ar spulbera mult spirit”. (Vauvenargues). * „Din dorință se naște ideea mijloacelor.” (Th. Hobbes) Este cert că alături de „inteligență și de „voință”, „motivația” este principalul factor psihologic care a determinat obținerea progresului științific și tehnologic, de-a lungul istoriei
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o cale proprie de Înțelegere. Μ Recunoașterea meritelor altuia este o dovadă autentică de noblețe sufletească; orgoliosul, dimpotrivă, sacrifică meritele altora pentru a se pune cât mai mult În valoare pe sine. Μ Unii oameni invidioși mai păstrează totuși o brumă de bun-simț: atunci când invidia n-o exprimă fățiș, păstrând-o În sufletul lor, ca pe o taină. Μ Oamenii se diferențiază Între ei chiar și atunci când acordă laude (de exemplu, unii laudă cu admirație, alții cu strângere de inimă; unii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
deja că luna care a trecut, Octombrie, se mai numește în calendarul popular Brumărel care este un Pitic. Acum suntem în luna Noiembrie denumită și Brumar. Brumar este Uriașul care ne vizitează noaptea grădiniță, lasă în urma lui un covor de brumă și dispare la răsăritul soarelui, se ascunde pentru a nu se topi. Înainte de începerea activității, pe pervazul ferestrei voi așeza planșa care urmează a fi completată de către copii și bilețelul de la Uriașul Brumar. De asemenea comorile sunt ascunse în diferite
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
îl cheamă Brumar? Îl cheamă așa pentru că s-a născut în luna Noiembrie și noi știm deja că luna aceasta se mai numește și Brumar. Uriașul Brumar a trecut noaptea trecută prin oraș, a lăsat în urma lui un covoraș de brumă și când a trecut prin fața ferestrei noastre, văzând că aici este o grădiniță s-a gândit să să învețe și el câteva norme, drepturi și reguli de comportare. Dar s-a făcut lumină, soarele a răsărit și Uriașul Brumar a
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
prin fotosinteză - respirație, efect al reducerii covorului vegetal și poluării. Precipitațiile reprezintă apa care cade pe pământ, în stare lichidă sau solidă, cu durată și intensități diferite, din atmosfera saturată în vapori. Prin precipitații se înțeleg: -ploaia, zăpada, grindina -roua, bruma,chiciura ( promoroaca ), rezultate prin condensarea vaporilor de apă chiar pe suprafața pământului. După intensitate și durată se disting: -ploi sau ninsori mărunte de lungă durată -burnițele ( picături de apă sau aciculi de gheață aproape invizibile) -averse (ploi sau ninsori abundente
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
foarte aproape de pământ. În zilele cu ceață, circulația oamenilor și a vehiculelor este îngreunată. Grindina apare vara, când picăturile de ploaie trec prin straturile foarte reci de aer și se transformă în boabe de gheață. Grindina este dăunătoare culturilor agricole. Bruma se formează în nopțile senine și reci, de toamnă sau de primăvară, când corpurile de pe pământ se răcesc foarte mult. Vaporii de apă care vin în atingere cu aceste corpuri se condensează, iar picăturile de apă îngheață, formând un strat
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
în nopțile senine și reci, de toamnă sau de primăvară, când corpurile de pe pământ se răcesc foarte mult. Vaporii de apă care vin în atingere cu aceste corpuri se condensează, iar picăturile de apă îngheață, formând un strat fin alb-strălucitor. Bruma este dăunătoare culturilor. Oamenii iau măsuri de protejare a culturilor, făcând focuri mocnite în grădini sau în livezi. Fumul cald împiedică formarea brumei. Lapovița se formează iarna, în zilele mai calde, când cad picături de apă amestecate cu fulgi de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
în atingere cu aceste corpuri se condensează, iar picăturile de apă îngheață, formând un strat fin alb-strălucitor. Bruma este dăunătoare culturilor. Oamenii iau măsuri de protejare a culturilor, făcând focuri mocnite în grădini sau în livezi. Fumul cald împiedică formarea brumei. Lapovița se formează iarna, în zilele mai calde, când cad picături de apă amestecate cu fulgi de zăpadă. Poleiul este o pojghiță de gheață care se formează iarna deasupra solului, ca urmare a unei ploi mărunte. Pe străzi, poleiul îngreunează
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]