1,837 matches
-
care chelnerița apărea cu mâncarea lor. E chiar o fată bună. Luă cuțitul și furculița și începu să-și taie din panini. Da, probabil, încuviință Anna. Totuși, nu știu ce părere o să aibă Neil Lomond despre ea. Darcey se înecă cu o bucățică de panini. —Ești bine? întrebă Anna, pe când aceasta se ștergea la ochi. Dădu din cap și luă o gură de cafea. Care mai e bârfa cu tine și Neil? întrebă ea prudent. Anna zâmbi. —E un tip chiar de treabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
aflam. Autocarul cu noi poposește acum la Mănăstirea Kata Xenia (Grecia) unde toți au evlavie, ne închinăm, lăsăm acatiste, lumânări aprinse și dorințele noastre, a călătorilor. O Măicuță primitoare ne vorbește frumos și ne dă ca o binecuvântare câte o bucățică de pămblicuță în 3 culori care a stat lângă brâul Maicii Domnului ca o sfințenie din Sfințenia Maicii Domnului, apoi ne mai dă câte o punguță cu vată stropită cu ulei de la candela Sfinților. Ne mai servește cu sucuri, dulciuri
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
un magazinaș Înfloritor pe Schlüterstrasse, specializat În bijuterii vechi. Ar putea fi genul lui. Am auzit că are mălai berechet și că poate plăti În orice monedă. Da, eu unu’ m-aș gândi că merită Întrebat. Scrise numele pe o bucățică de hârtie și continuă: — Mai e apoi și Werner Seldte. O fi părând el de modă veche, un Potsdam, dar nu s-ar da În lături de la cumpărarea de marfă furată. Potsdam era un cuvânt ușor peiorativ folosit pentru oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
reînsuflețit al fiicei sale. Și mai era și Haupthändler, care părea foarte adâncit În gânduri, ca un om presat de probleme mult mai importante, cum ar fi, de exemplu, să scape de un colier cu diamante. Faptul că pe acea bucățică de hârtie din coșul de gunoi al lui Jeschonnek se aflau alături numărul de telefon de acasă al lui Haupthändler și cel de la Adlon Hotel, propriul meu nume și cel al prințesei inventate, făcea dovada unui posibil lanț cauzal: alarmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
nu e cine știe ce slujbă, dar e o slujbă. Nu voiam să mă duc din nou la pușcărie. Mergeam În weekend la Berlin, Înțelegi? Stăteam la bomba lui Tillessen. E proxenet, sau era, mă rog. Uneori Îmi făcea lipeala cu vreo bucățică. Își puse țigara În colțul gurii și se frecă În creștetul capului, apoi continuă: — Ei, și la două luni după ce am am ieșit, Kurt și-a terminat și el pedeapsa și a mers să stea la Tillessen. M-am dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
stăteau încremeniți pe ziduri. Viermi cenușii și îndesați, cu doi peri în 13 coadă, intrau în crăpături și pe sub plăcile de tencuială. Stăteam câte o jumătate de oră în locurile acelea vuitoare și înspăimîntător de singure. Scriam ceva, cu o bucățică de cretă sau de cărămidă, pe un zid albăstrui. Mă întorceam acasă seara, privind cum se conturează vreun balcon minuscul, negru ca smoala, pe un cer de flacără roșu-ntunecată. Era toată viața mea: versuri scrise în caiete, versuri recitate
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mai banale amănunte, în jocul ăsta căruia nu-i știi regulile și în care nu știi să desparți esențialul de banalitate. Mă gândesc la ce am de făcut a doua zi, mă-ntreb dacă voi putea ajunge să văd măcar bucățica pe care urmează s-o scriu dimineața (căci este cel mai cețos lucru de care m-am apucat vreodată). Aprind lumina și notez toate astea trântit în pat, cu o oboseală ciudată în tot corpul. Dumnezeule, dar ce se întîmplă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
femeia bătrână dispăruseră, privirile mele sunt atrase undeva într-o grădină, nu departe de linia ferată, de un copac înflorit, semăna cu un magnoliu uriaș, dar florile lui erau mult mai mari decât cele de magnoliu, și dispuse pe fiecare bucățică de creangă, erau albe florile, m-am apropiat fericit de copac să rup o creangă superbă ce se legăna înspre mine, și când mi-am strecurat mâna printre flori a apărut dihania, sărise un gard de sârmă foarte aproape de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
plăcintă cu brânză și-mi dă cu mâna ei să mănânc, îți amintești, îmi vine s-o întreb direct, cum m-ai sărutat peste masă și frații tăi la geam au râs de noi, Nu-și amintește, ea îmi rupe bucățică cu bucățică plăcinta rumenită și pufoasă și-și dă din când în când peste umăr părul bogat și negru, când am sfârșit prima plăcintă a vrut s-o înceapă pe următoarea, Nu mai pot! deși aș mai vrea, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
brânză și-mi dă cu mâna ei să mănânc, îți amintești, îmi vine s-o întreb direct, cum m-ai sărutat peste masă și frații tăi la geam au râs de noi, Nu-și amintește, ea îmi rupe bucățică cu bucățică plăcinta rumenită și pufoasă și-și dă din când în când peste umăr părul bogat și negru, când am sfârșit prima plăcintă a vrut s-o înceapă pe următoarea, Nu mai pot! deși aș mai vrea, nu mai pot, Du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
-s eliminați științific. Cobor pe stradă și vin cu un doctor. Pentru cinci parai, gagiul le face injecții cu otravă. Eu și cu Dalia ne-o tragem ca iepurii. Johnnie Roșcovanul stă și privește. E ofticat că Dalia-i o bucățică așa de bună și că nu vreau să i-o dau și lui. I-am aruncat o întrebare, ca să-i mai tai din iordane. — Descrie-i trupul. Să n-o dai în bară, că nu-l mai vezi pe Johnnie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
simbolic și atât de subtil, încât el nici să nu știe vreodată că este luat în batjocură. Madeleine era nedespărțită de Emmett. Ea era copilul cel încântător, iar el o iubea la nebunie. Martha deveni fetița lui mămica - chiar dacă era bucățică ruptă Emmett. Emmett și Madeleine o disprețuiau pe Martha și n-o scoteau din grăsancă și plângăcioasă. Ramona o proteja, o învăța să deseneze, o culca în fiecare seară și o sfătuia să nu-și urască sora și tatăl - chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Trăgându-și nasul, Logan Își Îndesă și mai adânc mâinile În buzunare și se Întoarse să se uite În susul pantei către luminile supărătoare ale camerelor de televiziune. Ziariștii apăruseră la puțin timp după ce ajunsese Logan, nerăbdători să zărească măcar o bucățică de cadavru. La Început doar presa locală, punând Întrebări oricui purta o uniformă de polițist; apoi Își făcuseră apariția și frații lor mai mari. BBC și ITV, cu tot cu camerele și prezentatorii lor cu mutre serioase. Poliția locală emisese comunicatul standard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mult după ce starea de rigor mortis s-a instalat și a luat o amintire. Trebuia să știe dacă ascunzătoarea lui era sigură. Asta ne arată clar că e „din zonă“. Faptul că s-a Întors și că a luat o bucățică din corp Înseamnă că lucrul ăsta foarte important pentru el. E un fel de fantezie rituală de-a lui. Va omorî din nou. Asta dacă nu a făcut-o deja. Insch fu de acord. — Vreau toate anunțurile despre copii dispăruți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și cu ferestrele aburite. — Numele meu este McRae. Nu „Laz“. Colin Miller Îi făcu cu ochiul. — A, da, știu. Am făcut și io niște cercetări de ieri de când ne-am văzut la budă. Iar agenta aia a ta, e o bucățică pe cinste, apropo. Poate să mă pedepsească când vrea ea, dacă mă Înțelegi. Îi făcu din nou cu ochiul lui Logan. Ce doriți, domnule Miller? — Eu? Voiam să-l scot pe sergentul meu favorit la prânz. — E deja trei, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de protecție. — Dacă voi căutați alt copil, atunci cum de-l căutați așa? De ce examinați toate chestiile, una câte una? De ce nu răscoliți mizeria până-l găsiți? — Pentru că e posibil să nu-l căutăm pe tot. Încă mai lipsește o bucățică din David Reid. Miller privi teancul de mortăciuni și pe polițiștii și polițistele care umblau cu mâinile prin grămadă. — Isuse, Îi căutați puța? Aici? Să mă ia naiba, voi, nenorociților, meritați o medalie. Sau o examinare la cap. Un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Am sunat la poliție. Și-atunci am intervenit eu, se gândi Logan. — Și cu chestia cum a rămas? Îl Întrebă. — Cum? — Chestia lucioasă pe care-ai găsit-o pe cadavru. Ce era? Unde e? — Folie de aluminiu. Era doar o bucățică de folie. De aluminiu. Insch se uită Încruntat la el. — Vreau numele tuturor amărâților pe care i-ai jefuit. Vreau prada. Pe toată! Se uită la teancul de fotografii În plicul lor de plastic transparent. Și vreau și numele agenților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
prietenei ei de a păstra confidențialitatea asupra problemelor ei personale, dar nu încetase niciodată să încerce. — Ce? întrebă Leigh distrată. Russell? Oh, bine. Minunat. Săptămâna asta pregătește un interviu cu Tony Romo așa că a fost foarte ocupat. Adriana muie o bucățică de sushi în sosul de soia și o vârâ în gură. — Emmy zicea că sunteți gata să stabiliți data nunții, așa e? Leigh confirmă clătinând din cap. — În aprilie. — În aprilie? Serios? Nu mai e mult! Emmy era surprinsă. Având
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Vine să ne întânim cu tipii ăia de la Endeavor. Unul dintre ei are o casă cu piscină unde întotdeauna dă niște petreci demențiale. — Ce-aud eu? O nouă iubire cumva? Cum rămâne cu Toby? întrebă Leigh aruncând în gură o bucățică de sashimi cu somon. — Ce-i cu Toby? întrebă Adriana căreia îi revenise zâmbetul acela „n-are niciun rost”. E un drăguț ca întotdeauna. Dar asta nu înseamnă că nu mai sunt și alții drăguți... — El știe? întrebă Emmy. Adriana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Începu cartoful. După ce i se confirmă că propriul lui cartof era cel mai mare dintre cei patru din cameră și hotărînd să nu păstreze nimic pentru broasca țestoasă de sub pat, rupse coaja și devoră rapid conținutul cald. CÎnd dispăru ultima bucățică, se lăsă pe spate și trase perdeaua. Era sigur acum. Familia Vincent, deși doar la vreo doi metri mai departe, putea la fel de bine să fie și pe altă planetă. Jim analiză sarcinile care Îl așteptau În ziua aceea. Mai Întîi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
era o ulcerație de mărimea unui bănuț, plină de puroi. Doctorul Ransome mută tava cu ceară topită de pe lampa cu lumînare. Puse să fiarbă o lingură de apă Într-un vas de metal, apoi stoarse și curăță ulcerația cu o bucățică de vată. Jim se supuse fără să protesteze. Își formase singura lui legătură strînsă la Lunghua cu doctorul Ransome, deși știa că, În multe privințe, doctorul nu-l aproba. Era nemulțumit de Jim pentru că dezvăluia un adevăr clar În legătură cu războiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
plănuiseră nimic pentru viitor. Jim ședea pe priciul său, cu farfuria goală În mînă, și se uita la familia Vincent care Împărțea un cartof rînced. Ronțăiau miezul cu dinții lor Îngălbeniți. În cele din urmă, doamna Vincent Îi dădu o bucățică de coajă. Îi era oare teamă că Jim Îl va ataca pe soțul ei? Din fericire, Jim se hrănea din modestele rezerve pe care doctorul Ransome le acumulase de la pacienții muribunzi. Dar la 1 august, chiar și aceste rezerve se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
jos, eclipsați de o umbră trecătoare. Își reveni și zîmbi. — E sigur. În orice moment, Întreaga marină americană o să acosteze la Bund. Cum Jim nu părea convins, eurasiaticul Îi explică: — Copile, au aruncat bombe atomice. Unchiul Sam a aruncat o bucățică de soare la Nagasaki și Hiroshima, au omorît un milion de oameni. O singură lumină mare... — Am văzut-o. — Copile...? A luminat tot cerul? S-ar putea. Eurasiaticul părea nesigur, dar Își luă ochii de la prada din tribune și Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
orezăria inundată, Jim smulse deschizătorul de la cutia de Spam și rulă fîșia de metal. Un miros Înțepător se ridică din masa rozalie de carne tocată, care se deschidea În soare ca o rană. VÎrî degetele În carne și luă o bucățică Între buze. O aromă stranie dar puternică Îi umplu gura cu gustul grăsimii animale. După ani de orez fiert și cartofi dulci, gura lui era un ocean de mirodenii exotice. Mestecînd cu grijă, cum Îl Învățase doctorul Ransome, scoțînd și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
să se reîntoarcă la Buick și Îl lăsaseră pe bancul de nisip ca să atragă orice soldat chinez care i-ar fi urmărit spre rîu. În iarba din apropiere, un cap se clătină de două ori, aprobîndu-i strategia. Jim Împietri, ultima bucățică de ciocolată rămînÎndu-i În gît, speriat de ciudata apariție. Cineva stătea culcat În iarbă, la vreo trei metri de el, cu genunchii aproape atingînd marginea apei. Ca pentru a Încerca să-l liniștească pe Jim, capul se clătină din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]