1,311 matches
-
la Golia, în posesia Muzeului Municipal, și apoi transferate la Muzeul de istorie al Moldovei. Demolarea a început în 1879 și s-a încheiat în 1880. Materialele rezultate din demolare au fost reutilizate, între altele, pentru construirea bisericii din comuna Bucium.
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
a realizat inclusiv standardele de stat în acest domeniu. Un capitol special al acestei activități în teren a reprezentat-o studiul carstologiei, respectiv explorarea, cartografierea și cercetarea asupra peșterilor din Munții Apuseni, aproape necunoscute până atunci: Peștera de la Căput, Peștera Buciumul Sucit, Peștera Vântului, Peștera Vadu Crișului, Peștera Șura Mare, Peștera din Peretele Dârnini, Peștera Coliboaia, Avenul de sub Pietruța, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști, Peștera Cetatea Rădesei, Peștera Pojarul Poliței, Peștera Scărișoara, Peștera Huda lui Papară, Vânătările Ponorului, Izbucul
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
fie în apropierea - nu mi-e frică s-o spun - a lui Arghezi sau Blaga, prin această capacitate de a aduce cerul pe pământ, ca să zic așa sau de a ridica pământul către cer, cum face Eminescu: „Sara pe deal buciumul sună cu jale / Turmele-l urc, stelele scapără-n cale”, deci merg mai departe pe stele.”
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
săi români”". La 17 octombrie 1848 înarmarea românilor a fost confirmată de comandamentul militar austriac de la Sibiu. Primele tabere de instrucție ale Legiunii Aurăria Gemina, numite în epoca și lagăre ("loagăre" de către țăranii români) au fost înființate la Câmpeni, Bistra, Bucium și Măgina și au fost mobilizate la 19 octombrie 1848. Prefectul Avram Iancu era ajutat de viceprefecții Ioan Bălaș, Simion Prodan, Ioan Constantin. În decembrie 1848 legiunea era alcătuită din 8 tribunate: Albă Iulia, Presaca, Ampoița, Țelna, Cricău, Galda, Aiud
Legiunea Auraria Gemina () [Corola-website/Science/335241_a_336570]
-
Tismana și Jaleș, cu care Bistrița se întâlnește în Jiu, întâi au fost cântate baladele. Folcloriștii păstrează în arhiva națională astfel de cântece epice, înregistrate la Peștișani. Din baladele vitejești, a fost culeasă și publicată balada "Iancu Jianu" în revista „Buciumul” din Brădiceni, iar balada "Radu Anghel" a fost înregistrată la 30 septembrie 1934 pe cilindri de fonograf (cota 3076h), cântată de I. Brădiceanu. La Peștișani, prima bandă de lăutari a fost cea condusă de vioristul Simion Falcue zis Itu (n.
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
noiembrie 1989 a pus capăt proiectului. Abia în anul 1996 cineastul moldovean Tudor Tătaru a regizat o coproducție moldo-română omonimă a poveștii, după un scenariu scris de el în colaborare cu Vlad Olărescu. Filmul a fost produs de studioul cinematografic „Buciumul” din Chișinău și are o durată de aproximativ 68 de minute. Rolurile principale au fost interpretate de Mircea Diaconu (Dănilă Prepeleac), Diana Lupescu (soția lui Dănilă), Petrică Nicolae (dracul Michiduță), Călin Măneață (Scaraoschi), Ernest Maftei (moșul cu capra, moșul care
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
acellora și în literatura năciunală rumână”." Dintre foștii lui dascăli de la Academie, au avut legătură cu destinul și cariera sa viitoare profesorul lui de retorică, Dimitrie Gusti și profesorul lui de istorie Theodor Codrescu. La editura din Iași a acestora („Buciumul român”) și-a publicat tânărul absolvent primul volum, o traducere din limba germană a unei „cărți de cetire” (1856). Lui Dimitrie Gusti i-a dedicat Melidon și prima lui lucrare originală din 1858, iar debutul în presă și l-a
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Alba (96%) și Cluj (4%). Aria naturală se întinde în extremitatea nordică a județului Alba (pe teritoriile administrative ale orașelor Aiud și Zlatna și pe cele ale comunelor Bucium, Cricău, Galda de Jos, Ighiu, Întregalde, Livezile, Meteș, Mirăslău, Mogoș, Ocoliș, Ponor, Poșaga, Râmeț, Rimetea, Sălciua și Stremț) și în cea sudică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Băișoara, Iara și Moldovenești. Situl este străbătut de drumul național DN75 care
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
de caimacam al Moldovei în perioada septembrie - octombrie 1726, între sfârșitul celei de-a treia domnii alui Mihail Racoviță și prima domnie a lui Grigore II Ghica. A fost fiul Marelui Vistiernic Ion Sturdza și a primei sale soții "Irina Bucium". S-a căsătorit în 1716 cu "Sanda Paladi" cu care a avut împreună șapte copii (cinci băieți și două fete): Prima menționare a lui apare în "„Cronica Anonimă a Moldovei”" a cronicarului Alexandru Amiras, pe timpul tentativei din ianuarie 1717 a
Sandu Sturza () [Corola-website/Science/332239_a_333568]
-
Obiceiul poartă numele de "Masa Moașei". Un obicei săvârșit colectiv de grupuri mici sau de cete de feciori, este cel al Dezlegării Anului. Astfel, aceștia dezleagă anul și rodul colindând pe ulițe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forțelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele și animalele dăunătoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleagă și cununiile, cu un descântec: "Slobozim câșlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblați, feciori,/ Să fie pețitori". Sfântul Vasile. În
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin de Sfântul Vasile by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105881_a_107173]
-
Obiceiul poartă numele de "Masa Moașei". Un obicei săvârșit colectiv de grupuri mici sau de cete de feciori, este cel al Dezlegării Anului. Astfel, aceștia dezleagă anul și rodul colindând pe ulițe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forțelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele și animalele dăunătoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleagă și cununiile, cu un descântec: "Slobozim câșlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblați, feciori,/ Să fie pețitori". Sfântul Vasile. În
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101531_a_102823]