2,036 matches
-
basarabeni și bucovineni au fost, în special după Unire, trainice indestructibil, în domeniul cultural legăturile ce s-au manifestat au dat roade întradevăr vizibile... În diferite ocazii am încercat să facem chiar turnee cum a fost cazul vizitei Societății Scriitorilor Bucovineni la Hotin, ori reprezentarea operei Orfeu de Gluk de către Societatea Armonia pe scena aceluiași teatru... Uneori, deși numai sporadic, au existat și legături între revistele și scriitorii acestor provincii. Un exemplu ni-l prezintă revistele Bugeacul și Itinerar - una apărută
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Uneori, deși numai sporadic, au existat și legături între revistele și scriitorii acestor provincii. Un exemplu ni-l prezintă revistele Bugeacul și Itinerar - una apărută la Bolgrad, iar cealaltă la Chișinău, pe care le-am găsit adesea citite de către scriitorii bucovineni, iar revistele de aici trimiteau exemplare de schimb în Basarabia...” Nr. 37 din Bucovina, cu 8 pagini, dedică una personalității profesorului Vasile Gherasim, colaborator al Junimii literare, „ pogorît la numi 39 de ani în pământul cimitirului de la Horecea”; altă pagină
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de conducere a vieții noaste publice și setea după un ideal de superiorizarea procesului de unificare sufletească, și-au dat întâlnire, sintetizându-se în formula nouă: Crainicul Bucovinei... „De aceea vom căta să cultivăm cu răsfăț specificul spiritual al solului bucovinean și vom invita societatea acestui cuprins să-și potrivească o vibrație unică după nevoile psihice ale României moderne; vom arăta cu laudă, tuturor, fapta cinstită și dreaptă, precum nu ne vom sfii de a da în vileag ceea ce va fi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Asprimile vremii pe care o trăim să aducă folosul unei bune chibzuiri și formarea elanului de încredere în propriile noastre tării.” În spiritul acestei credințe au fost scrise articolele: ”De ce este România săracă?”; „Sfârșitul unei operete prea lungi - căderea politicianismului bucovinean”; „Adunarea clerului ortodox din Bucovina”; „Sărbătorirea domnului profesor Nicolae Iorga la Sorbona” cu ocazia conferirii diplomei și a insignei de doctor honoris cauza la cinci mari savanți, inclusiv profesorului român, prim-ministru și ministru al instrucției; „Conversiunea datoriilor agricole și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în case jidovești”, „Nu dați bani la jidani”, făcute în mai fiecare număr, Deșteaptă-te Române mai târziu abundă în materiale antievreești; în nr.910 din 8 aprilie 1923 publica „Proiectul de statut al Societății Corpul foștilor legionari și voluntari bucovineni din războiul pentru Unirea tuturor Românilor”, dar publica și articolul „Marea adunare constitutivă a Ligei Apărarea Națională Creștină în Suceava (22 aprilie), iar la 24 aprilie apela: „la toate organizațiile județene și comunale ale L.A.N.C să-și îndemne membrii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Averescu, apare în anul 1920, redacția și administrația în Palatul Național Cernăuți, redactor responsabil D. Sidoriuc, până la 10 martie 1922, iar de la această dată, respectiva responsabilitate o are Nistor Fetilă, iar în 1926 - Pavel Haureliuc. Se tipărea la Societatea tipografică bucovineană, iar din ianuarie 1922, la Tipografia Renașterea str. I. Flondor nr. 24 Cernăuți dar apoi și la alte unități de tipografie. Până la 15 iunie 1921, ziarul a apărut în două pagini, format 64/45cm., iar după aceea în patru pagini
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Poporului” din Bucovina. Redactor responsabil devine Emil Cososki. La 11 decembrie 1927, cu nr. 800, Dreptatea devine organ politic independent, iar în josul paginii publică articolul: „Un mare eveniment în viața politică a Bucovinei - demisia domnului Dori Popovici și a organizației bucovinene din Partidul Poporului”, cu o fotografie în text, reprezentându-l pe domnul dr. Dori Popovici, fostul ministru al Bucovinei. Numărul următor din Dreptatea înscrie în locul editorialului: „Noi îndrumări politice. Înscrierea domnului fost ministru Dori Popovici în Partidul Național - Țărănesc”. * Dreptatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
realizarea dorințelor noastre, mărind prestigiul și autoritatea poporului nostru românesc din Bucovina, care ca băștinaș, are dreptul, menirea și chemarea de a fi întâi în țară.”... Această gazetă înlocuia Revista politică de la Suceava, iar pentru a o organiza, membrii Societății bucovinene „Concordia” l-au chemat din Transilvania și l-au folosit pe publicistul Pompiliu Pipoș, care redacta partea politică, iar după moartea acestuia direcția periodicului va fi luată de G. Bogdan-Duică (mai 1893 - iulie 1894), ajutat de Vasile Marco, ca redactor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina ori „Armonia” - pentru cultivarea muzicii naționale și Societatea „Lumina” - a cantorilor ziarul a pus accent pe folosirea literaturii în ce privește creșterea sentimentului românesc în Bucovina. La Foița Gazetei Bucovina sau publicat producții de tot felul în sensul acesta: „Credințe poporale bucovinene” de Dimitrie Dan, paroh în Lujeni, în 19 episoade; Glume și povești de Dimitrie Stăncescu, cu o scrisoare din 16 octombrie 1894 semnată de Al Vlahuță, care apreciază că: „editorul n-a știrbit nimic din podoabe și arta lor pentru că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
regretatului Pompiliu Pipoș” ... Dar la Gazeta Bucovinei, alături de Tudor Flondor și C. Berariu a lucrat și Temistocle Bocancea, împreună fiind autori ai libretului de operetă „Moș Ciocârlan” (1901). Gazeta Bucovinei, ziar întemeiat la Cernăuți la 14 mai 1891 de către luptătorii bucovineni adunați în societatea politică „Concordia”, sub conducerea boierului Grigorcea. Director al ziarului era Pompiliu Pipoșiu. Prin articolele sale hotărâte, energice și pline de avânt național, Gazeta Bucovinei a știut să mobilizeze întreaga conștiință națională și cuvântul său era socotit un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al Bucovinei, ziarul sublinia că „înțeleptul și bine sfătuitul Rege al României Mari” a făcut o alegere potrivită „pentru că „Iancu Nistor este un reprezentant tipic al noii generații”. 106 Ziarele din România aduceau și știrea că ”dr. I. Nistor, profesor bucovinean, a fost numit profesor titular de istoria românilor la facultatea de litere și filosofie din Iași. O portretizare a profesorului bucovinean o făcea N. Iorga în Neamul Românesc, reprodusă la 5/18 februarie 1919 și în Glasul Bucovinei, cu titlul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
este un reprezentant tipic al noii generații”. 106 Ziarele din România aduceau și știrea că ”dr. I. Nistor, profesor bucovinean, a fost numit profesor titular de istoria românilor la facultatea de litere și filosofie din Iași. O portretizare a profesorului bucovinean o făcea N. Iorga în Neamul Românesc, reprodusă la 5/18 februarie 1919 și în Glasul Bucovinei, cu titlul „Opera lui I. Nistor”. De acolo, de pe catedra Universității Centrale de la Viena - de unde drumul spre catedre putea să ducă și prin
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aceasta a fost ziua cea mai fericită în viața profesorului Forgaci.” Necrologul se încheia: „Du-te, suflet bun, în lumea nemuririi, acolo îți vei găsi prietenii de luptă pentru neam și ei te vor primi în rândurile lor, iar românii bucovineni vor păstra amintirea veșnică.” * De ziua Unirii, a eliberării și a Bucovinei de sub jugul străin, Glasul Bucovinei face loc publicării cântecului Hora Unirii, partea întâi, alcătuită la 1860 de marele poet Vasile Alecsandri, partea a doua și a treia adăugate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lei în aur care fusese transferată în băncile rusești în timpul războiului în momentul invaziei germanilor în România.” * Glasul Bucovinei nr.654 din 12 martie 1921 informează că „Bucovina” va cuprinde trei județe și anume: Județul Cernăuți se compune din județele bucovinene Zastavna, Cotmani, Cernăuți și părți din județele Hotin și Dorohoi, cu capitala la Cernăuți; Județul Rădăuți alcătuit din județele bucovinene Vîșnița, Storojineț, Vâscăuți, Rădăuți, Siret și o parte din Dorohoi, are capitala Rădăuți; 117 Județul Suceava alcătuit din județele Câmpulung
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
654 din 12 martie 1921 informează că „Bucovina” va cuprinde trei județe și anume: Județul Cernăuți se compune din județele bucovinene Zastavna, Cotmani, Cernăuți și părți din județele Hotin și Dorohoi, cu capitala la Cernăuți; Județul Rădăuți alcătuit din județele bucovinene Vîșnița, Storojineț, Vâscăuți, Rădăuți, Siret și o parte din Dorohoi, are capitala Rădăuți; 117 Județul Suceava alcătuit din județele Câmpulung, Gura Humorului, Suceava și parte din Dorohoi și Botoșani, cu capitala Suceava. * „Recursul ziariștilor” se intitulează o știre din numărul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Lutia, V. Gherasim, D. Marmeliuc, E. Diti Tarangul, N. Tcaciuc Albu etc., etc., pot fi găsiți în coloanele din trecut ale ziarului, iar mulți dintre ei continuă să dea contribuția condeiului lor până azi. O mulțime de tineri ai literaturii bucovinene au fost împinși, dacă nu toți, într-un public mai larg, cel puțin în cercurile din 119 Bucovina datorită în bună măsură, tot acestui prea generos cotidian. Nume ca Iulian Vesper (Toader C. Grossu), Traian Chelaru, E. Ar. Zaharia, Petru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
țâșnind însă imediat, plin de vigoare, în celălalt capăt de țară, Glasul Bucovinei, din crunta și eroica lui pribegie, răspunde nu numai nevoilor 120 materiale și tehnice ale acestor cumplite vremi, ci rămâne, în bună parte, înlocuitorul unora dintre revistele bucovinene, azi (și oare până când?) amuțite.” * Glasul Bucovinei se menține onorabil la nivel cu foiletonul literar zilnic, unde am văzut, succesiv, pe aproape toți tinerii scriitori bucovineni, de la fragmentele de roman ale dlui Mircea Streinul, până la admirabila „Corabie pierdută”, tradusă de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tehnice ale acestor cumplite vremi, ci rămâne, în bună parte, înlocuitorul unora dintre revistele bucovinene, azi (și oare până când?) amuțite.” * Glasul Bucovinei se menține onorabil la nivel cu foiletonul literar zilnic, unde am văzut, succesiv, pe aproape toți tinerii scriitori bucovineni, de la fragmentele de roman ale dlui Mircea Streinul, până la admirabila „Corabie pierdută”, tradusă de dl. N. Roșca (a scris și notificări). Poezia au reprezentat-o: G. Coca, Ion Roșca și A.V. Sânger. De altfel, G. Antonovici și George Drumur
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
autodeterminatoare, suntem siliți să constatăm că pentru noi, cei din Bucovina, atmosfera a ajuns înăbușitoare, chiar mai mult, asfixiantă.” Și aceasta pentru că, acuză Luptătorul, „guvernul Nicolae Iorga a deschis un război fățiș împotriva Bucovinei, hotărând distrugerea individuală a intelectualilor români bucovineni.” De aceea, „îmbrăcat în platoșa unei conștiințe civice superioare, Luptătorul va lupta cu necruțătoare înverșunare 129 împotriva a tot ce este putred, corupt, vicios și ilegal, va stimula cu bărbăție toate tendințele regeneratoare și va fi - în limita puterilor lui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-dl. Nicolae Iorga.” „Combativitatea” săptămânalului Luptătorul o citim nu numai în articole intitulate „Problema datoriilor agricole. Dezastrul agriculturii”, Situația disperată a agriculturii. Salvarea cămătarilor”, „Tragedia pensionarilor”, „Scandalul de la Casa de Economii”, dar mai ales în altele: „Suntem regionaliști? Exterminarea elementului bucovinean”; „Regățenismul agresiv”, „Să se desființeze Universitatea din Cernăuți”, „Demența antibucovineană în acțiune”, 130 ori în stilul jurnalist folosit număr de număr: „hingherul sufletesc”, „ființa animalică a țapului alcoolizat”, „behăe înfuriat”, „vampirul bancar”, „cocoșul familiar”, „alterat la creier” , „modul de a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
8 noiembrie 1931 referitoare la arestarea de către poliție a lui I. Procopovici, încasatorul abonaților la Luptătorul. Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernăuți, Piața Unirii nr.3. 131 * „Pentru libertatea presei” era publicat în Glasul Bucovinei din 20 decembrie 1931 protestul Sindicatului ziariștilor bucovineni care se ridica „cu ultimă energie contra confiscării ziarului Luptătorul din Cernăuți”. * * Meseriașul, organ pentru meseriașii și micii industriași din Bucovina, organul de publicitate al sindicatelor I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII, XIV, XV
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-a, iar în pagina a IVa era și un articol, tot în limba română, despre Organizația politică a meseriașilor. Meseriașul nu a avut regularitate în apariție, iar grija pentru acuratețe i-a lipsit, deși editorul era însuși președintele Uniunii Corporațiilor Bucovinene: un număr în două pagini, oferită gratis, nici nu avea data calendaristică a editării lui, iar în românește nu-i aparținea decât titlul și apartenența de organ pentru... meseriași și mici industriași. Observatorul, gazetă de informație pentru Cernăuți, Botoșani și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dimensiunile lucrării proiectate, ziarul își face cunoscute direcțiile luptei sale: „voim, acolo unde va fi încă nevoie, să trezim, să răspândim și să dezvoltăm conștiința națională; voim să dezvoltăm și să întărim sentimentul solidarității naționale între toate clasele poporului român bucovinean, voim să creăm și să asigurăm condițiile necesare pentru ridicarea nivelului cultural, moral și religios al poporului român din Bucovina, ca astfel pornind din singura bază corectă, lupta noastră să devină un factor important în sublima lucrare a civilizației și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Apelul către Români pentru serbarea din luna Mai -semnat de dr. Ioan Rațiu, George Pop de Băsești, Iuliu Coroian, Dionisiu Vaida, dr. Teodor Mihali, Rubin Petița și dr. D. Ciuta - iar apoi la împlinirea a 125 de ani „de când românii bucovineni aparțin glorioasei monarhii austro ungare”, la 13 ianuarie 1900, Patria vede și spune deschis în paginile ei că limba română este persecutată: „copiii noștri care îndrăznesc a vorbi în școală limba maternă sunt persecutați în modul cel mai neomenesc, îndurând
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și Constantin Onciul, atâta vreme cât ziditorul periodicului n-a intrat în politica militantă a timpului. A apărut mai întâi la Viena, Brűnn (Brno), apoi la Cernăuți; Aurel Onciul pretindea că prin presă și analiza științifică a condițiilor de trai ale românilor bucovineni se poate realiza armonia socială... Privitorul, care a apărut până la 15 decembrie 1903 a fost stegarul luptei de clasă la sate, dintre preoți și învățători luând apărarea ultimilor. A. Onciul încheind o înțelegere cu învățătorul M. Chisanovici și rupând, încă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]