2,397 matches
-
1824. În 1812 își schimbă titlul în Calendarul pentru casă, iar în 1824 în Calendariul a Bisericii Răsăritului (Vezi Ioan V. Cocuz - Anuarul Muzeului județean Suceava). * Calendariu... Calendariu... întocmit pe gradurile și clima Ungariei, Transilvaniei, Moldovei și Ungrovlahiei. Apare la Buda în 18171818, 1825, alcătuit și editat de Z. Carcalechi, ferlegherul cărților românești în Crăiasca tipografie a Universității II, unde sa imprimat și Calendariul în chirilice și nepaginat. Deosebit de partea calendaristică, cronologie, genealogie, poștă și târguri la români, partea literară cuprinde
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de casă apare în 1811, ca cel dintâi calendar românesc din Bucovina și este realizat de V. Țântilă sau V. Schintilă, după C. Morariu, un bucovinean care a terminat seminarul la Cernăuți, cunoscător al calendarelor românești tipărite la Viena sau Buda după 1794, pentru trebuințele Ardealului. Calendarul lui Schintilă are nu numai partea calendaristică, ci și diferite învățături pentru popor: „Cum pământul se mișcă și nu soarele, după cum socotesc cei mai mulți; Adevărate mijlociri împotriva unor boli ale vitelor.” I. Nistor, în „Istoria
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Albina Românească au apărut în 1829, iar la Cernăuți, în 1820, Crestomaticul românesc, spune domnia sa. Calendarul de casă - ca presă - apare în Bucovina la 1811, iar bucovineanul V. Schintilă cunoștea încă din 1794 calendarele românești tipărite la Viena sau la Buda. Deci nu 175 sau 170 de ani de presă românească, ci 193 ani, dacă nu 210 ani de la prima tipăritură românească. * Calendariu românesc pentru Bucovina, tipărit la 1809 de învățatul Țintilă din Tereblecea, prin conținutul său are o mare importanță
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
românească în Bucovina 1809-1944, tipărit la Bacău, 1991. * Calendariu pe anul de la Hristos 1834 Calendariu pe anul de la Hristos 1834, întocmit după gradurile și clima țării Ungaria, a Marelui principat al Ardealului, a Țării Românești și a Moldovei, realizat la Buda, 21 cm., important prin conținut, dar mai ales prin titlu, oferindu-se cele necesare românilor din întreg teritoriul: Ardeal, Țara Românească și Moldova. Se folosea alfabetul chirilic. * Calendarul pentru ducatul Bucovinei Calendarul pentru ducatul Bucovinei, Cernăuți, Tipografia la E. Viniardz
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Hangiu spune că la 1817, Kaiserlich Königlich, translator românesc la Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâia dată în limba română. La 1821, Zaharie Carcalechi, ferlegeru de cărți al Crăieștii și mai marii tipografii din Buda a Universității Ungariei, încearcă pentru a doua oară o asemenea lucrare, dând viață celei dintâi reviste românești, purtând titlul: Biblioteca Românească întocmită în 12 părți, după numărul lunilor anului. Editorul revistei o motivează astfel: „De vreme ce dovedit lucru este că românii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
arătând cumplitele lor războaie și biruinți asupra altor neamuri, până ce ajunseră a stăpâni preste toată lumea și alte a lor minunate fapte.” După ce publicarea revistei a fost întreruptă încă din 1821, vroind o Bibliotecă Românească în 12 părți, tipărește, totuși, la Buda, o „Carte de mână pentru nația românească, la 1825, care cuprinde o „Înștiințare pentru „Biblioteca Românească” către românii din Prințipaturile Valahiei și Moldovei”, solicitându-le, totodată, sprijin pentru tipărirea cărților românești. În această înștiințare Carcalechi spunea că această carte „va
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ocazie s-a format un comitet condus de Doxachi Hurmuzachi, cu misiunea de a redacta un program de revendicări pentru întreaga populație; se devansa astfel reacția față de „Apelul către românii de pretutindeni” lansat de tinerimea română aflată la studii la Buda, care spunea că „frații noștri bucovineni se îngrijesc destul de puțin de naționalitate” pentru că „jugul balaurului de Metternich i-a apăsat cu totul”; tot în martie 1848 preoții și călugării din Bucovina - după ce prin ordonanța împăratului Iosif al II-lea din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
privință, rivala sa Budapesta (cu care, deși nu seamănă deloc, dată fiind rezonanța apropiată a numelor, se Întâmplă să fie confundat) are o poziție incomparabil mai bună: așezată pe Dunăre, cu frumoasele poduri care leagă Pesta, orașul de câmpie, cu Buda, orașul de pe Înălțimi. La București lipsește și perspectiva: dealurile de pe malul drept al Dâmboviței sunt prea joase pentru a oferi cu adevărat o panoramă a orașului. Lipsa unui râu „autentic“ este compensată Însă de salba de lacuri din nord și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
2. O insulă latină <endnotelist> 1. În ce privește problema originii românilor și a diverselor interpretări privitoare la aceasta, trimit din nou la lucrarea mea Istorie și mit În conștiința românească, capitolul „Originile“. 2. Petru Maior, Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda, 1812, pp. 8-22. 3. Referirile lui Herodot la geți, În Istorii, IV, 93-96. Pentru o interpretare critică, vezi Zoe Petre, Les Gètes chez Hérodote, În Analele Universității București, seria Istorie, 1984, pp. 17-23, și Le Mythe de Zalmoxis, ibidem, 1993-1994
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Girafe cu gâtul până în cer." Ghiozel, ghiuzel = bun bun "Toate cele depe pământ vor trece Numai fața Domnului-Dumnezeului tău va sta întru măreție și slavă". Locuri Pinteu Florești Brădățel Pojar Fundu Bourei Brânzeni Popăscu Neagu Gemenea Brohotiș Puiu Glodu Alb Budai Radu Gângu țigan Cârligeni Bujor Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Toate cele depe pământ vor trece Numai fața Domnului-Dumnezeului tău va sta întru măreție și slavă". Locuri Pinteu Florești Brădățel Pojar Fundu Bourei Brânzeni Popăscu Neagu Gemenea Brohotiș Puiu Glodu Alb Budai Radu Gângu țigan Cârligeni Bujor Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza Tudor Braniștea-Popei Mandu Colțun Tatu Mitocul lui Belciug Bolboceni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aria legăturilor comerciale pe care Moldova le întreținea în secolul al XV-lea. Prin intermediul negustorilor brașoveni pe piața târgurilor moldovenești se desfăcea, printre altele, postavul de Colonia și de Louvain, care era cel mai scump și după aceea postavul de Buda și din Cehia. Amănuntele acestea ni se par sugestive dintr-un anumit punct de vedere. Și anume, ne demonstrează că Moldova era angrenată într-o arie comercială largă, europeană. Imaginea se va completa cu documentele în care se arată că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a Chiliei: 1462 Așa cum prevăzuse Ștefan, ungurii n-au răspuns la incursiunea făcută de moldoveni în secuime. Petru Aron reușise să se refugieze la curtea voievodului Transilvaniei, Sebastian de Rozgony, iar în 1462, el era chemat la curtea regelui din Buda. În felul acesta, se adâncea starea de ostilitate dintre Moldova și Ungaria. Regele nu avea, deocamdată, intenția de a impune cu forța o anumită politică lui Ștefan cel Mare. Matei ducea tratative cu împăratul Frederic și i-a promis lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care tătarii și turcii îl reprezentau pentru Moldova, se baza pe fapte reale. Domnul se temuse de turci mai înainte de campania lui Matei Corvin în Moldova. La începutul anului 1468, în februarie-martie, un sol al sultanului ducea tratative la Buda cu regele Ungariei. În aceeași vreme, turcii trimiteau trupe prin Sofia la Dunăre. Moldovenii se temeau ca aceste forțe să nu atace Cetatea Albă. La 25 aprilie 1468, Ion Pongracz, voievodul Transilvaniei, le cerea bistrițenilor să trimită contingentul lor la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca de obicei, puterile creștine erau dezbinate și gata să se sfâșie reciproc. De altfel, sultanul, bun cunoscător al complicațiilor politice și militare care anihilau orice intenție de luptă activă împotriva turcilor, trimitea, înainte de plecarea sa în Asia, soli la Buda, ca să-i propună lui Matei Corvin încheierea unei păci de lungă durată. Matei Corvin găsește binevenită propunerea lui Mahomed al II-lea și o acceptă. El se gândea să se căsătorească cu Hedviga, fiica lui Cazimir și, în felul acesta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Suleiman primește porunca să se îndrepte cu oastea sa spre Dunăre (28 august). Și în cursul anului 1474, au loc încercări de a se organiza o acțiune comună împotriva Imperiului Otoman. Un sol al lui Uzun Hassan se îndreaptă spre Buda, în timp ce solul venețian, Paolo Ognibene, se îndrepta spre Persia, trecând prin Caffa. Solul venețian, pe drumul de întoarcere, în toamnă, avea să treacă și prin Moldova. În timp ce în Franța, regele Ludovic al XI-lea era interesat de consolidarea puterii centrale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
istoricii noștri au fixat locul bătăliei, începând cu Grigore Ureche, la Podul Înalt. Dlugosz, Cromer, Strykowski scriau că lupta a avut loc unde erau bălțile Racovăț și râul Bârlad. Analele venețiene, Scrisoarea din Turda din 23 ianuarie 1475, Scrisoarea de la Buda din 24 februarie 1475, menționează existența unui loc mlăștinos, între două dealuri, unde turcii nu-și puteau desfășura forțele. Lupta s-a dat, așadar „în mocirla făcută de Racova pe ambele maluri, în lunca Bârladului...”. În legătură cu dispozitivul oastei care avea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unde turcii nu-și puteau desfășura forțele. Lupta s-a dat, așadar „în mocirla făcută de Racova pe ambele maluri, în lunca Bârladului...”. În legătură cu dispozitivul oastei care avea să-i întâmpine pe turci pe valea Bârladului aflăm din Scrisoarea de la Buda că „Pe drumul dintre cele două dealuri, pe unde avea să înainteze (turcii), Domnul a dispus să se taie copacii și i-a întărit cu ostași și tunuri, pe fiecare parte câte zece tunuri cu ordinul ca fiecare tun să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost făcuți prizonieri. În Cronica lui Unrest se menționează 100.000 de morți, o exagerare. Turcii n-au mai fost în stare să se organizeze și să continue lupta, și au fugit în dezordine spre Dunăre, noaptea. În Scrisoarea de la Buda se spune că i-au alungat pe turci de marți până vineri noaptea și i-au împușcat (?) și bătut; și n-au fost numai uciși, ci un mare număr s-au înecat în apa Siretului... și într-un loc se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
slujind și lăudând pe Dumnezeu pentru darul de la Cel Preaînalt și binecuvântând pe țar: „Să trăiască țarul”. În Letopiseț, se mai spune că „a fost atunci bucurie între oameni și la toți domnii dimprejur”, realitate surprinsă și de scrisoarea din Buda, în care se scrie: „Niciodată un comandant n-a fost în așa chip înfrânt”. În Polonia, vestea biruinței lui Ștefan a fost primită cu mare bucurie, ceea ce îl face pe regele Cazimir să dorească și mai mult ca un asemenea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
confruntarea cu turcii, domnul își îndreaptă privirile spre Ungaria, singurul vecin interesat în lupta antiotomană. Domnul îi ceruse ajutor lui Matei încă din primăvara anului 1475. Regele Ungariei, în fața amenințărilor turcești, pune capăt războiului din Silezia și se întoarce la Buda. În aprilie-mai, Ștefan se afla la Suceava. De aici, trimite în Ungaria pe solii săi, Stanciul cel Mare, ginerele lui Alexandru cel Bun, Duma, fiul lui Vlaicu, văr primar cu domnul și spătarul Mihău. Nu cunoaștem conținutul tratativelor duse de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan se afla la Suceava. De aici, trimite în Ungaria pe solii săi, Stanciul cel Mare, ginerele lui Alexandru cel Bun, Duma, fiul lui Vlaicu, văr primar cu domnul și spătarul Mihău. Nu cunoaștem conținutul tratativelor duse de soli la Buda, dar e de presupus că domnul a cerut ajutoare și a adus la cunoștință regelui planurile sale de lupta. Peste doi ani, Ștefan va spune că el a propus eliberarea lui Țepeș și reînscăunarea lui, deoarece Basarab cel Bătrân mersese
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bătrân mersese la Constantinopol și, după cum le scria brașovenilor, „am făcut pace și bine și m-am nevoit pentru binele vostru”. La 20 iunie 1475, Ștefan trimitea scrisori solilor săi, cerându-le ca, de la Bistrița, unde ajunseseră, să trimită la Buda un curier care „trebuia să se grăbească ziua și noaptea către regele Matei și să-i dea de știre Măriei tale despre acești vrăjmași ai creștinătății”. „Poate va îndupleca Dumnezeu pe Măria Sa să se apropie de noi și de aceste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dominic, prepozitul de Alba, Gospar de Othwan și Mihai de Pesth ajung la Suceava. Ca urmare a tratativelor cu regele Ungariei, Ștefan acorda un salv-conduct negustorilor din Țara Ungurească, la 10 iulie 1475. La 18 iulie 1475, ambasadorul Ferrariei la Buda îl informa pe ducele Hercule I că Matei i-a dat domnia lui Vlad Țepeș, în speranța că acest domn va face fapte mari în confruntarea cu turcii. Politica lui Matei față de Țara Românească se arată a fi șovăitoare. El
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fa nulla”). Regele Ungariei este, însă, constrâns de evenimentele care se petrec în luna august să acționeze. Turcii fac în această lună o incursiune în Croația, Stiria și Carnitia, pe care le jefuiesc cumplit. La 15 august, Matei dă din Buda actul prin care definește relațiile cu domnul Moldovei. La 15 august la1475, la Buda, Matei punea pecetea pe tratatul încheiat cu Ștefan cel Mare. Îl ia sub ocrotirea sa pe domn și Țara Moldovei care-și vor păstra „toate drepturile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]