1,960 matches
-
conduitelor psihosexuale. Bunul-simț se deprinde prin educația tineretului, mai ales a adolescenților. El trebuie să reprezinte, să exprime, „natura morală” a persoanei, modalitatea de „a fi” și de „a se prezenta” a acesteia în societate, în relațiile cu ceilalți. De bunul-simț depind atât respectul de sine, cât și respectul față de ceilalți. Nivelul de educație al unei persoane se poate vedea și după modul în care își controlează și utilizează propriile instincte (Hesnard, 1926Ă. Intimitate și exhibiționism Reprimarea și, ulterior, normarea utilizării
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
publică a conduitelor sexuale. Manifestarea publică a sexualității sau a formelor necenzurate ale acesteia reprezintă o încălcare a „tabuurilor”, o violare a normelor morale, religioase și social-juridice, o „ne-rușinare”, dar și o insultă publică. Ele sunt o provocare la adresa bunului-simț colectiv, un act de indecență care poate revolta sau chiar provoca un scandal public din cauza violării „bunelor moravuri”. Din acest motiv, orice act de indecență contravine modelului socio-cultural, valorilor promovate de societate și în consecință, sunt sancționate prin lege. Să
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
pe iubire și respect, exclud rușinea. Rușinea apare în momentul în care conduitele sexuale depășesc cadrul strict al limitelor intimității cuplului. Exhibarea publică prin conduite obscene, expresii vulgare, inadecvate, expunerea publică a nudității corporale etc., sunt acte indecente care violează bunul-simț și normele moralei publice. Ele sunt acte reprobabile, care produc repulsie și revoltă. Expresiile injurioase, obscene, sau expunerea publică a zonelor sexuale produc „rușine” și „dezgust”, fiind considerate forme de insultă publică. Exhibiționismul este un act cu semnificație negativă la adresa
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
și trei subiecte la bac) și criza economică mondială (e nevoie de bani pentru a testa și introduce un sistem nou), consider că trans -ul mai are de așteptat mult și bine. Totuși, ar fi interesant să matematicizăm (în limitele bunului-simț, firește) poezia și să filozofăm pe teme matematice. Într-o zi, poate, copiii-mi sau, mai realist, nepoții-mi, vor învăța trans. Până atunci, orice eveniment trans va rămâne doar o oază de inovație inteligentă, însă mult prea inteligentă și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
și anticomuniștii români de după 1990 sunt ultimele rămășițe intelectuale și politice ale unui perfid stalinism în gândire. O societate coruptă nu poate avea o civilitate matură și funcțională, în ciuda stelelor acesteia, aflate mai mult pe umeri. Un securist inteligent, de bun-simț, spunea că și el regretă acapararea României de azi de către securiști și informatori din eșaloanele doi și trei ale fostei Securități comuniste. Să nu ne facem iluzii! Acești securiști români huliți de gloatele media sunt într-un consens politic și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
poziția celui care operează distincția. Iată cum glosează termenul superstiție I. Aurel Candrea în Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea românească“, publicat între anii 1926 și 1931: „credință deșartă, eres, teamă religioasă, neîntemeiată pe nimic, care inspiră omului acte și păreri împotriva bunului-simț și a judecății sănătoase“ (p. 1233). Dicționarul a fost redactat la scurt timp după apariția cărții lui Artur Gorovei. Din definiție putem deduce că superstiția era considerată în epocă un lucru „prost“, dar a sporit meritul lui Gorovei, care a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nou look exegetic plin de noime intraverbale și muzicale. Curățate cu grijă de orice trop al inflamării patetice și însoțite când pe la mijloc, când pe la încheieturi, ca de un prospect sau mod de întrebuințare erudit, poemele se succed conform unui bun-simț ca paradox și demitizare-șoc, în registru semiserios, ludic, personalizat. Atinse de aripile întrunite ale lui Vergilius, Pindar și Paul Valéry par cele patru poeme din ciclul Anotimpurile, ceea ce nu diminuează primejdia ca poezia din Tratat să fie uneori eclipsată de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Beaumont & Fletcher Tragedia fecioarei S. Beckett Sfîrșit de partidă L. Blaga Ivanca D. Botta Comedia fantasmelor B. Brecht Excepția și regula G.L. Bernini Fontana Trevi M. Bulgakov Don Quijote D. Crudu Crima din stațiunea violetelor P. Dac Dialog în formă de bun-simț D. Diderot Jacques fatalistul E om bun? E ticălos? T. Dorst Serpentina O. Dragun 3 povestiri... T.S. Eliot Omor în catedrală Dario Fo Elisabeta, o femeie! Max Frisch Biedermann & incendiatorii H. Gîrbea Domnul Bovary N.V. Gogol Jurnalul unui nebun M.
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cu animalele; este un individ impulsiv, agresiv, viclean, arogant, disprețuitor, lăudăros: Nu știți dumneavoastră ce poama-a dracului e Harap-Alb aista. Până l-am dat pe brazdă, mi-am stupit sufletul cu dânsul". Spânul e dictatorial, aspru, infatuat, lipsit de bun-simț, folosește un limbaj popular. Dănilă Prepeleac Basmul Dănilă Prepeleac conține un amestec de fabulos și real, are o tentă moralizatoare, pentru ca lectorul "să prindă la minte", crează starea de voie bună prin comic, satirizează defecte. Titlul poveștii este numele protagonitului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
capriciu pe care el nu trebuie să se simtă obligat să-l îndeplinească, dar simte că l poate îndeplini, iar mai târziu (după câteva zile) ea amintește despre acel capriciu ca despre ceva aproape realizat. Influențe reciproce Mulți oameni de bun-simț ar spune că cel mai bine e ca partenerii să se întâlnească virgini și să se formeze unul pe altul, așa cum trebuie să fi făcut Adam și Eva. Să nu uităm însă că lumea de astăzi este funda mentată pe
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
socială, și nu trădează nici o urmă de mizantropie, Caragiale nu își urăște semenii și nu îi disprețuiește. Prin firea sa sociabilă, are nenumărați prieteni. Îi place să stea de vorbă cu oameni simpli, cu necunoscuți, descoperind la aceștia mai mult bun-simț și o formulare mai sugestivă decât la atâția pretinși intelectuali. Mai mult, o altă latură a spiritului său este secreta simpatie, complicitatea afectivă față de tipurile și moravurile pe care le conturează. Eroii din comedii, toți pierde vară de bodegă, toți
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de decor pe atât de profundă și de emoționantă, cu narație în dublu registru. La un prim nivel de lectură, asistăm la povestea entuziastului Parry care l-a întâlnit pe cinicul Jack, într-un New York în care reperele morale, credința, bunul-simț, tot ce ține de demnitate, respect, morală, par să fi dispărut, o poveste colorată și zgomotoasă, cu happy-end. Al doilea nivel de lectură ne propune clasică legendă a Cavalerilor Mesei Rotunde, a Regelui Arthur și a Sf. Graal, repovestita pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
populare, care nu are echivalent la niciun alt povestitor european. Într-un studiu intitulat Recitind poveștile lui Creangă, Nicolae Manolescu face distincție între satiră și umorul lui Creangă; criticul apreciază că mentalitatea umoristică a lui Creangă se întemeiază pe un bun-simț și pe natural; este o dovadă a înțelepciunii, a măsurii lucrurilor. Creangă are totdeauna ce povesti semenilor, ca să-i înveselească, trăind ceea ce povestește, altfel spus creează viață. Despre Creangă totul s-a spus, lucruri absolut noi nu mai sunt cu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
parte a timpului ignorată de introspecția morbidă și de falsele ei autojustificări. Aceasta nu înseamnă că, dat fiind că este inconștient, amestecul de culpabilitate oferă introspecției clarificatoare o șansă de reușită. Eficacitatea clarificării introspective care a existat din-totdeauna sub forma "bunului-simț" (ce nu trebuie luat în sensul său obișnuit) constă în faptul că, pentru a fi lucidă, introspecția trebuie să fie în concordanță cu supraconștiința pentru a putea chiar opune falselor valorificări subconștiente valorile pozitive, îmbucurătoare și armonioase ale supracon-științei etice
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
psihică este capacitatea de a modifica rațional variabilul și de a accepta invariabilul. Cel care ar putea schimba sau accepta rațional în toate împrejurările situațiile restrictive nu ar ajunge niciodată într-o stare de insatisfacție ieșită din comun. Măsura justă, bunul-simț (contrar celui obișnuit, convențional) și măsura justă a valorificărilor raționale îl apără de un dezechilibru psihic prea grav. Maladia psihică sub forma nervozității constă în a nu ști nici să modifici, nici să accepți în mod rațional. Incapacitatea de a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ales că intuiționismul bergsonian și fenomenologia lui Husserl l-au absorbit cu totul și, în plus, aceste două tendințe moderne din filozofia secolului XX intrau aparent în contradicție cu noul curent freudist. Certitudinea se bazează și pe o logică a bunului-simț, când constați că, într-o operă filozofică de mare anvergură cum este Doctrina substanței, filozoful rezumă simplist conceptul de inconștient în doar două pagini. O altă digresiune laconică inclusă de d-na T. în scrisorile sale ne-a atras cu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sănătoasă. O spune răspicat Tudor Vianu: "O importantă semnificație se leagă de episodul final al povestirii lui Cervantes. Don Quijote trăiește ca un nebun și moare ca un om cu mintea sănătoasă, recunoscând îndelungata lui eroare și rătăcire. Revenirea lui la bunul-simț se întâmpă numai atunci când resortul lui vital se frânge."191 Suntem în fața unei reprezentări arhetipale a morții ca panaceu al bizarei tulburări mintale. În aceeași logică a faptelor, nuanțăm o altă reprezentare, cea a femeii iubite, dar care nu știe
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
din altă parte, cu aceștia să nu stai de vorbă niciodată, cititorule. Spune-le cuvântul tău și urmează-ți calea și lasă-i pe ei să ți-l roadă până la os."200 Atât cât a fost posibil și în limitele bunului-simț, acesta ar fi, din punctul nostru de vedere, mitul lui don Quijote repovestit de Unamuno și care se metamorfozează într-un câmp arhetipal în romanele lui Camil Petrescu. Studiul gânditorului spaniol l-am considerat un reper sigur, fiindcă în permanență
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
să fie supravegheat spre a nu i se aduce modificări peste noapte, altfel tocmai automatismele deprinderilor vor fi cele care îi pot aduce necazuri. Funcționarul din administrația locală nu va avea sarcini de serviciu în domeniu, însă va colabora din bun-simț, fiindcă, de regulă, așa cum s-a arătat la "punctele tari", față de nevăzători există, din parte comunității, o atitudine mult mai prevenitoare decât față de alte categorii de handicapați. Așadar, din echipa care se ocupă de integrarea economică, culturală și personală a
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
vieții și a sentimentelor adevărate; doar așa ne explicăm scena cu adevărat scandaloasă, chiar și pentru veacul al XXI-lea, la care se vor deda Claude și Nicolas sub enorma masă din Grande Salle. Toate comandamentele epocii fuseseră încălcate: rațiune, bun-simț, evlavie, castitate, ca să nu mai vorbim de transgresarea barierelor sociale, păcat impardonabil pentru care represaliile nu mai pot zăbovi. Claude este consemnată într-o mănăstire, astfel încât să rămână neprihănită, cuvioasă, demnă de numele familiei și al viitorului soț. Totodată, licornul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
écriture en transformation, Paris: Éditions Différence. * repetarea: conservare vs transformare. COMPAGNON Antoine [1998] (2007) Le Démon de la Théorie. Littérature et sens commun, Paris : Éditions du Seuil, Collection "Points", Série "Essais" (Lucrare tradusă și în limba română: Demonul teoriei. Literatură și bun-simț, traducere de Gabriel MARIAN și Andrei-Paul CORESCU, Cluj-Napoca: Editura Echinox, Colecția "Săgetătorul"). * iluzie referențială și intertextualitate. CUSSET Christophe (1999) La Muse dans la Bibliothèque. Reécriture et intertextualité dans la poésie alexandrine, Paris: CNRS Littérature. * rescriere/hipertextualitate; * homotaxă/hetero * taxă. De
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
e orientat spre indivizi, cutume și gesturi care invalidează instituția mănăstirii. Mănăstirea ca proiect și călugărul ca specie nu sunt în chestiune. Este interesant de remarcat că falimentul mănăstirii lui Damian Stănoiu este evaluat în raport cu standardele și exigențele creștine de bun-simț. Întotdeauna reperul pentru măsurarea patologiei spirituale este fundamental creștin: mănăstirea, adică, e pusă față în față cu propriile-i exigențe și dovedită inconsecventă: afirmă fariseic, pe față, valorile monahismului, dar, "mai cu fereală", le încalcă. Reperul, criteriul evaluării rămâne neatins
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
clădit sistemul capitalist, nu prin speculație și acrobație financiară acestea-l vor ruina. Capitalismul înseamnă riscuri... pentru cei care nu au la timp informația necesară. Iar aceasta nu se distribuie oricui, ar fi un egalitarism periculos, contraproductiv. Unele spirite de bun-simț au atenționat totuși asupra faptului că și castelele de nisip se năruie din timp în timp. Tot clasicii ne învățau că economia de piață și întregul sistem capitalist sînt fondate pe interesul particular și pe egoismul util al celorlalți. Toate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
își fac apariția prin cotloanele bătrânului castel din Udolpho se disipează instantaneu în fața cartezianismului naratoarei. De altfel, critica vremii (și nu numai) i-a reproșat autoarei tocmai graba empiristă de a închide orice portiță de scăpare explicației care depășește frontierele bunului-simț. Totuși, autoarea are intuiții remarcabile din perspectiva postmodernității, de vreme ce, în proza sa, cultivă cu abilitate dialogul intertextual cu fragmente aparținând unor scriitori englezi (Shakespeare, Milton) sau italieni (Ariosto, Tasso). Angela Keane opinează că Radcliffe "pare a fi găsit în acești
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lui Aron-vodă, poreclit Tiranul (1595) până la întronarea lui Dabija-vodă (1661), acoperind, așadar, ceva mai mult de o jumătate de secol (Spre deosebire de cronicarii munteni, munciți de orgolii și vânduți domnitorilor sau facțiunilor boierești mai puternice ori mai generoase, cei moldoveni au bunul-simț să lucreze în consonanță și să-și continue unul altuia letopisețele: de la Costin, ștafeta este preluată de Ion Neculce). După cum observă, cu onestitate bătrânească, N. Cartojan, "[v]remurile pe care Miron Costin ni le înfățișează, cu un rar talent de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]