2,586 matches
-
stătea exclusiv, notează Benjamin în Blumenshof nr. 12, în materialul din care erau făcute, și nu în calculul rațional (Vernunftberechnung), în modul lor de fabricație sau în trucurile cu care constructorii, artizanii încercau să le păcălească caracterul temporal, efemer. Siguranța burgheză pe care astfel de obiecte o aduceau în viața copilului, ca ziduri de apărare ale intimității în fața exteriorității străzii, era însă pândită de spectrul morții pe care această lume o refuza: oamenii mureau nu acasă, ci în altă parte, își
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
-i pună în evidență diversitatea, să facă să se ivească marginalitatea, exotismul. Explorările copilului sunt rememorate și reactualizate prin lungile plimbări ale flaneurului. În ambele cazuri, periferia, secundarul sunt investite cu atributele autenticității și devin suportul seducției urbane, în timp ce siguranța burgheză a Berlinului de Vest, pe de o parte, sau centrul orașului, pe de alta, devin repere ale unui oraș „tehnic, instrumentalizat“, străin. Analiza pe care Benjamin o face în Ber liner Chronik asupra cafenelelor este interesantă în acest sens. Cafeneaua
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
substrat haotic, al rebuturilor și al fragmentelor, care joacă, aici, rolul de tărâm al Mumelor, atât de des invocat de Benjamin. Ordinea de la etajul superior este pusă sub semnul întrebării de haosul care o susține, persistent, din „subsolul întunecos“. Cartierele burgheze ale Berlinului de Vest sunt, precum compartimentul superior al cutiei, monumente ale siguranței și eficienței burgheze. Pândite în permanență de spectrul haosului, al vidului, al dezordinii, ele generează un tip aparte de experiență urbană: nu cea a evadării, a refuzului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de des invocat de Benjamin. Ordinea de la etajul superior este pusă sub semnul întrebării de haosul care o susține, persistent, din „subsolul întunecos“. Cartierele burgheze ale Berlinului de Vest sunt, precum compartimentul superior al cutiei, monumente ale siguranței și eficienței burgheze. Pândite în permanență de spectrul haosului, al vidului, al dezordinii, ele generează un tip aparte de experiență urbană: nu cea a evadării, a refuzului categoric al instrumentalizării orașului, ci aceea a problematizării sale infinite, a ezitării în fața pragului dintre cele
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
fac din conceptul de „expe riență urbană“ o metaforă complexă a modernității. Următoarele două etape ale acestei lecturi vizează experiența universului urban prin câteva dintre personajele paradigmatice care îl compun: flaneurul, peticarul (Lumpensammler-ul) sau, cu o anume particularitate, copilul familiei burgheze a începutului de secol XX. La o primă vedere, s-ar putea spune că acest segment al cărții reprezintă o particularizare a primului. Pentru Benjamin însă, orașul nu reprezintă doar un exemplu de formulă culturală modernă, ci modernitatea însăși, în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
anumit portativ tematic. Pe de o parte, avem partizanii unei arte realiste, expresie a vieții sociale, explorând toate mediile, mai ales cele periferice, mizerabiliste, pe de altă parte, avem partizanii unei "estetici idealiste". Reacția la materialismul grosier și meschinul vieții burgheze reprezintă o notă comună a curentelor fin de siècle pentru ca evocarea ei să spună ceva nou, iar climatul generat de înfrângerea Franței în războiul cu Prusia din 1870 contribuie la generalizarea unui pesimism difuz, a unei stări de discomfort, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ilustrează absența unui ideal umanitar, dublată de o mefiență funciară în capacitatea societății de a asigura binele public. În parte, această atitudine ține și de un reflex resentimentar față de tot ceea ce reprezintă ordine publică, față de societate în general, ca societate burgheză. Numai că, spre deosebire de sensibilitatea romantică educată la școala revoluțiilor și utopiilor, în atitudinea decadentă nu regăsim niciun proiect civilizațional, ci doar un refuz gândit în termeni estetici și prelucrat adeseori sub forma experimentului crud pe subiecții societății meprizate. Transpusă în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poet precum George Bacovia, care debutează în perioada Primului Război Mondial în 1916, cu volumul simbolist Plumb și marchează printr-o lungă continuitate interbelică un tardosimbolism care tinde către o metamorfoză abia după cel de-al Doilea Război Mondial, cu volumul Stanțe burgheze (1946). De altfel, o bună parte dintre sculptorii generației simboliste menționați mai sus, generație afirmată plenar între 1910 și în 1915, își expun în perioada interbelică nu doar vechile lucrări, ci și lucrări noi, tributare aceleiași sensibilități, chiar dacă unii dintre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
au ceva hieratizat, înnobilate printr-o însingurare poetică. Țăranca stă culcată cu capul în palmă, cu spatele la privitor, sugerând un fel de proiecție onirică, o visare în așteptare. Pădurea este peisajul în care visarea apare interpretată de femeia singură, așa cum femeile burgheze visează citind o carte, sau contemplându-se în fața oglinzii. În acest caz, fundalul pădurii constituie ecranul pe care se proiectează visul. VII.4. Muzica înainte de toate orfismul decadent Armonicele simboliste sunt recuperabile cu un întreg instrumentar și repertoriu specific simbolist
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din Jurisprundența, era concepută ca efemeridă numai insistența lui Hevesi a salvat-o de la distrugere -, parte a instalației decorative din jurul singurului exponat. Dacă reprezentările celor trei "facultăți", dimensiuni ale cunoașterii, Filozofia, Medicina, Jurisprudența ofereau un tablou global al decadenței societății burgheze pusă nu sub semnul artei, ci al științelor umane, în schimb, Arta se dovedește acum a fi singurul spațiu care se sustrage exacțiunilor lumii reale, erodate de un permanent declin. Spre deosebire de Schubertul lui Klimt, Beethovenul lui Klinger pare sustras oricărei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
terapeutic al schimbării locuinței-muzeu, a mediului decadent cu unul mai puțin încărcat artistic, fără a renunța însă la numitorul comun al celor două spații: recluziunea. De la "azilul de flăcău" cu Boticelli, Watteau, Burne-Jones și Moreau, "în cadre dulcege", la saloanele burgheze ale locuinței din Auteuil, păstrând totuși ca pe o relicvă capul Sfântului Ioan în ghips, sângerând pe talerul Herodiadei, pasul făcut nu este considerabil, însă de efect, sugerând o convalescență estetică. "Nu mai era nimic din acel straniu și delicios
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
337 Constantin Prodan, op. cit., p. 16. 338 Ibidem, p. 16. 339 Hortensia Papadat-Bengescu își intitula primul roman din ciclul Hallipilor, Fecioarele despletite, părul despletit fiind o sugestie a păcatului, a exacțiunilor unui tumult erotic ieșit de sub incidența constrângerilor și convențiilor burgheze. 340 Adriana Șotropa, op. cit., p. 129. 341 Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească sec. XIX-XX, Editura Litera, București, 1974, p. 53. 342 Ibidem, p. 52. 343 Repertoriul Graficii Românești din secolul al XX-lea, vol. IV, București, 1998. 344 Apud
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și dăunătoare. „Întreaga teorie a lui Darwin despre lupta pentru existență - scrie Engels - este, pur și simplu, o transpunere din domeniul societății în cel al naturii însuflețite a teoriei lui Hobbes despre bellum omnium contra omnes și a teoriei economice burgheze despre concurență, precum și a teoriei malthusiene despre populație.“ Este surprinzător că Engles, care mărturisește că și-a consacrat mulți ani familiarizării cu noile rezultate ale cercetării din științele naturii, a putut să creadă că o explicație științifică ar putea lua
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
afirmat acest punct de vedere în mod deschis și l-au utilizat fără scrupule împotriva celor mai reprezentativi oameni de știință activi în cercetarea genetică. Geneticii înseși i-a fost contestată calitatea de știință, ea a fost declarată „o pseudoștiință burgheză“. Lîsenko a afirmat în mod repetat că pe baza materialismului dialectic poate fi negată legea mendeliană a segregării caracterelor. Nu faptele, observații și experimente, urmează să decidă asupra caracterului științific al enunțurilor cercetătorilor, ci acordul lor cu principiile ideologiei oficiale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
burgheziei și a sioniștilor”. Așadar, putem trage concluzia că la nivelul anilor 1944-1945, partidul comunist român (cu numeroși evrei în componență!) era antisionist și această atitudine credem că avea o singură cauză și anume aceea că „sionismul” era o mișcare BURGHEZĂ evreiască ce a apărut în Europa la sfârșitul sec. XIX și care milita pentru întemeierea unui stat evreu pe teritoriul Palestinei. Cu voia sau fără voia comuniștilor români sau de aiurea, la 14 mai 1948 a luat ființă statul Israel
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ca să se facă marșuri în afară de oraș prin sate cu UTC iști și pionieri (subl.ns.) în scop de propagandă”. g. „Am reușit să atragem 10 membri din organizația sionistă” În episodul anterior descriam motivele pentru care mișcarea sionistă (de sorginte burgheză) nu era privită cu ochi buni de către comuniștii români, probabil la cererea ocupanților ruși. În acei ani se voia distrugerea cu orice preț a ideii de „Israel” ca stat al tuturor evreilor. După cum se știe, cu sau fără voința bolșevicilor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe 23 ianuarie, vândutul bolșevic eohari propagandistic comunist au făcut parte și povestioarele tipărite sau scenetele „comice” scrise stângaci de vreun scrib cu patru clase primare și multiplicate în sute de mii de exemplare în care erau arătați cu degetul „burghejii” și moșierii (cu toate că nici nu se mai putea vorbi de această clasă după „reforma” agrară din 1945!), pentru toate belele neamului românesc. În dosarul pe care l am cercetat am găsit o sumă de asemenea cărțulii trimise pe adresa „Partidul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
greu (subl.ns.) și că țăranii din colhozurile sovietice le’au spus că se trăiește foarte greu cu pământul confiscat”. Iată la ce concluzie „deșteaptă” a ajuns șeful de post de la Moara Domnească: „...deducem că acești prizonieri sunt din păturile burgheze”. Iată și propunerea „democratului” șef: „...o strictă supraveghere a acestor prizonieri”. „Ridicarea” pensiilor IOVR de către „democratul” regim bolșevic, a produs iarăși murmure în lumea celor îndreptățiți. Referitor la această temă, vom cita dintr-o notă informativă a șefului de post
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Treceam neîncetat, doar noi, din Est în Vest, din Vest în Est, asemenea unor călători cosmici care se folosesc de hiperspațiu pentru a străbate anii-lumină, ajungînd într-o clipită dintr-un imperiu galactic în altul, din democrația populară în democrația burgheză, din universul totalitar în universul pluralist. În 1957, cînd mă întorceam cu mașina din Polonia împreună cu Dionys Mascolo, am făcut o escală în Berlinul de Est, în condițiile unei clandestinități oficiale asemănătoare cu acelea ale sejurului precedent, funcționarii însărcinați cu
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și Umanism. Începînd de acum, cultura iudeo-creștino-latino-greacă încetează a mai fi o unitate simbiotică, strîns înfășurată în coconul teologic: fiecare dintre componentele sale devine nu doar complementară, ci și antagonistă în raport cu celelalte. Are loc explozia economică, socială, civilizațională: dezvoltarea civilizației burgheze clădește un nou tip de societate, subminînd temeliile arhaice, rurale, feudale, religioase, cutumiare și comunitare ale vechii societăți. Are loc în sfîrșit explozia Europei în state naționale, fiecare dominînd etniile din alcătuirea sa, dintre care cele mai importante sînt Spania
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
XV-lea, Europa este însuși spațiul vîrtejului istoric, un spațiu de intensă activitate politică, militară, economică, civiliza-țională și culturală. Din acest moment, se vorbește despre "pace în Europa" sau despre "război în Europa". Odată cu răspîndirea manierelor de la Curte, a moravurilor burgheze, apoi a confortului "modern" și a avantajelor tehnice, se va vorbi din ce în ce mai mult de "civilizație europeană". Pe măsură ce sînt explorate celelalte colțuri ale lumii, apartenența europeană se face simțită din ce în ce mai intens. Această apartenență poate fi percepută dintr-o perspectivă critică, ca
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
anunță progresul uman nelimitat (Schiță a unui tablou istoric al progresului spiritului uman, 1794). Ulterior, Individualismul propriu-zis se va desprinde de ramura umanistă din care provenea. El va căpăta forme aristocratice sau estetice ("cultul Eului"), și mai cu seamă forme burgheze, care se vor democratiza în individualismul hedonist favorizat de procesele economice și sociale care, începînd cu sfîrșitul secolului al XIX-lea, vor sfărîma vechile solidarități, vor atomiza indivizii și vor aduce mijloacele materiale și tehnice ale "bunăstării". În paralel, și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
aceștia sînt eroi ai eșecului și ridicolului aflați în căutarea sublimului și absolutului 21. Fiecare în felul său respingea finitul, credea în nesfîrșit, neglija principiul de realitate chiar în momentul în care acesta își impunea prezența. Și asta în vreme ce lumea burgheză, capitalistă, științifică obținea succesele cele mai răsunătoare datorită faptului că se supunea tuturor principiilor realiste. Astăzi știm însă că știința, capitalismul, Europa se supuneau în profunzime unor impulsuri ce respingeau finitul, credeau în nesfîrșit și aveau în cele din urmă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și terapeutică este complementară demersurilor empirico-analitice, specifice politologiei și stasiologiei. Părțile, întregul și partidocrația Dinamica partidelor a cunoscut în modernitatea occidentală contradicții, conflicte, scindări, reveniri și alianțe, exprimând anumite tendințe explicabile pe axa politico-ideologică dreapta-stânga (Bobbio, 1999). Pe fondul revoluțiilor burgheze și al celei industriale, în contexte naționale și internaționale, o serie de clivaje (biserică-stat, centru-periferie, rural-urban, capitaliști-muncitori) au contribuit la generarea, regularizarea și tipologizarea partidelor politice occidentale și a ideologiilor corespunzătoare: (Lipset și Rokkan 1967, 1-67; Rokkan 1970). În circumstanțele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
6 lei), vinurile din podgoriile Atta Constantinescu, țuică (3 lei), rom (3 lei), coniac (3 lei), secărică (2 lei), anison (2 lei), sau cu diferitele sortimente de bere - „Azuga” (9 lei țapulă, „Luther”, „Zimca” sau autohtona „Brigadiru”. Totuși, mici „oscilații” burgheze puteau fi întâlnite în meniurile alcătuite cu ocazia petrecerilor de revelion. De pildă, pentru seara de 31 decembrie 1929, restaurantul și braseria „Miclescu” a pus la dispoziția doritorilor, „de la ora 10 seara, următorul menu: 1. țuică sau mastică; 2. Hors
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]