3,270 matches
-
destul de fidel, structura socială a comunității catolice, și anume, faptul că ele dispun de o bază militantă și electorală care se răspîndește în ansamblul claselor sociale. Alegătorul care votează pentru democrația creștină nu ia această hotărîre funcție de apartenența sa la burghezie, la clasele de mijloc sau la clasa muncitoare, ci funcție de gradul de implicare în comunitatea catolică. Această implicare poate fi de natură mai mult sociologică decît spirituală. Am văzut că partidele burgheze majoritare puteau atrage o parte din electoratul muncitoresc
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
laburiștii pentru a patra oară. În Islanda, Partidul Independenței s-a coalizat cu social-democrații. Astăzi, Philippe Seguin mai prezintă încă această sensibilitate față de RPR. 3. Caracterul popular și attrape-tout. Spre deosebire de liberali, partidele de centru sînt partide populare. Acestea, mediatoare ale burgheziei mici și mijlocii sau, pentru a folosi vocabularul leninist, ale burgheziei naționale au obținut un număr important de voturi ale muncitorilor. Ele pot ajunge, ca și creștin-democrații, pînă la păturile muncitorești organizate, dar într-o măsură mai mică decît acestea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
coalizat cu social-democrații. Astăzi, Philippe Seguin mai prezintă încă această sensibilitate față de RPR. 3. Caracterul popular și attrape-tout. Spre deosebire de liberali, partidele de centru sînt partide populare. Acestea, mediatoare ale burgheziei mici și mijlocii sau, pentru a folosi vocabularul leninist, ale burgheziei naționale au obținut un număr important de voturi ale muncitorilor. Ele pot ajunge, ca și creștin-democrații, pînă la păturile muncitorești organizate, dar într-o măsură mai mică decît acestea din urmă. Formațiunile centraliste corespund întocmai tipului de partid attrape-tout, format
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
estul Irlandei Fine Gael păstrează din trecutul lui stilul attrape-tout și o organizare de tip partid de alegători, electoratul său, destul de diversificat din punct de vedere social, ajungînd pînă la anumite pături muncitorești din afara sindicatelor, deși el mediatiza voința marii burghezii îndreptată spre posibilitățile dezvoltării economice oferite de Comunitatea Europeană. Partidul are și o aripă de stînga, minoritară dar dinamică, care, animată fiind de G. Fitzgerald, se vrea europeană, reformatoare, interesată de "social-democrație" și doritoare să separe Biserica de Stat. Aliată
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ei se opun capitalismului prin apărarea celor numiți "cei mici", dar nu în termeni de luptă de clasă. Acestui populism social i se datorează favoarea claselor intermediare dintre capital și muncă: muncitori independenți, comercianți, meșteșugari și țărani. Ostilitatea față de marea burghezie se traduce prin două moduri și anume: a) prin populismul propriu-zis, care este și cel mai vechi: destul de confuz, el se opune exceselor capitalismului și industrializării în numele trecutului; b) prin populismul de dată mai recentă, acest mod preconizează un fel
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cărora s-au format. Astfel că naționalismul de centru va fi universal sau cel puțin aspirînd să se extindă, acela al periferiei va fi particular. Primul va fi în același timp elitist și uniformizator și va susține voința politică a burgheziei reformatoare. Cel de-al doilea va fi democratic și va fi mediatorul claselor mijlocii provinciale și rurale. Naționalismul de centru va fi expansionist și dominator; cel al periferiei, va fi dominat și ușor precapitalist. Unul va însoți in fine dreapta
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
care apare în urma unor evenimente sau chiar accidental: este cazul Scoției, în strînsă legătură cu Anglia, care, în 1707, și-a vîndut independența pentru o strachină cu linte. Convergența Democratică din Catalania (CDC), a lui Jordi Pujol, reprezintă dinamismul noii burghezii catalane și a noilor pături în plină dezvoltare. Aliată Uniunii Democratice de factură creștin-democrată în cadrul Convergencia i Unió, CDC a devenit prima forță în cadrul Parlamentului Catalan, în timp ce M. Pujol conducea destinele vechiului Generalitat după revenirea la alegerile democratice. Italia s-
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
că acesta din urmă cuprinde, pe axa funcțională, clivajul Biserică / Stat, iar pe axa teritorial-culturală, clivajul centru / periferie. În schimb, clivajele născute din revoluția industrială au fost puternic perturbate de naționalizarea mijloacelor de producție și de eliminarea, în consecință, a burgheziei capitaliste. I. Clivajul centru / periferie În secolul trecut, problema națională constituia o miză importantă în viața politică a Europei Centrale și în țările occidentale inclusiv Finlanda care aparțineau Imperiului Rus. Numeroși marxiști, începînd chiar cu Marx, îi vor consacra o
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
consacrase problemei naționalităților. În Polonia, oportunismul Partidului a dus la menținerea, perinde ad cadaver, unei politici demagogice în mediul agricultorilor. În schimb, puterea comunistă și-a împlinit sarcina principală de distrugere a capitalismului și a tot ce constituia fundamentul puterii burgheziei. Pe lîngă aceasta și cu scopul de a acredita ideea că victoria comunismului însemna triumful și revenirea la putere a proletariatului, social-democrația a fost somată să adere la PC, ca în Cehoslovacia, sau să fuzioneze cu acesta în sînul unui
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
o cale națională spre socialism și a altora care încetaseră pur și simplu să se mai plîngă. Se uita prea des faptul că stînga a plătit comunismului un tribut cel puțin la fel de greu ca și dreapta. Distrugerea socio-economică a vechii burghezii, asociată cu lobotomizarea clasei muncitorești, fac să fie greu a vorbi serios de o dreaptă și o stîngă în Ungaria, Cehoslovacia sau în Țările Baltice. Doar Polonia oferă imaginea unei revanșe a modelului de analiză marxistă asupra marxismului: în aceste
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
regulat de elementele sale contestatare, Partidul Comunist constituia culoarul inevitabil pentru toți cei care ținteau un post ce conferea o anumită putere; instanță fundamentală a Statului, el substituia funcțional atît clasa conducătoare în sensul dat de Mosca 13, cît și burghezia. De aceea, el va pierde orice funcție mediatoare între societatea civilă și societatea politică, pentru a deveni o unealtă de mobilizare în avantajul exclusiv al celei de-a doua. Acolo unde există o societate civilă, va apărea, din aproape în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
tradiție social-democrată care exista în Cehoslovacia, Ungaria și Polonia, dar s-a destrămat în totalitate ca mișcare muncitorească purtătoare a unui program politic. Doar Polonia a văzut, prin democrația populară, renăscîndu-se o mișcare muncitorească ce s-a mobilizat împotriva Statului. Burghezia sărăcită a asistat la dispariția partidelor care altădată mediatizau voința lor politică; cît despre cea care se constituie, ea purcede din fosta nomenclatură, cel puțin pentru majoritatea ei. În schimb, partide complet noi s-au afirmat pentru a face față
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
atenția asupra grupurilor sociale care se considerau lezate, având în cadrul societății un statut nedemn de ele. Și-au început ascensiunea socială și au ajuns la putere prin adoptarea noilor valori, care favorizau economisirea, investițiile, inovația, reușita în afaceri. Iată povestea burgheziei întreprinzătoare în raport cu aristocrația sau a anumitor minorități religioase sau etnice (evreii, libanezii, chinezii din diaspora...). Pentru a arăta că societatea nu cunoaște determinismul absolut, să luăm aminte că, în situații asemănătoare, grupul care se simte discriminat poate să refuze calea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a Bisericii. Orice-ar fi, o moștenire rămâne, iar ea este comună europenilor: considerăm că orice gând, proiect, inițiativă trebuie controlate de rațiune. Aceasta este apreciată, avem încredere în ea. 2. Occidentul medieval cunoaște nașterea sau renașterea orașelor și apariția burgheziei. Acest lucru nu s-a realizat fără conflicte, căci un corp străin venea să tulbure ordinea feudală și rurală. Dar, inevitabil, civilizația noastră devine citadină. Cu-vântul francez burghez (la origine, locuitorul unui burg) nu definește la fel de bine personajul ca
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
stabilește rațiunea de a fi, statutul din comunitățile care îl înconjoară. Familia sa, descendența, locul său în ierarhia feudală îi atribuie destinul. Totuși, individul se emancipează puțin câte puțin. Schimbarea nu este bruscă. Aceasta este operată în oraș, în rândurile burgheziei, în mediul artistic. Renașterea reînvie Antichitatea, ale cărei personalități și opere de artă îi devin exemple. Abia ieșit dintr-o epocă teocentrică, omul își concentrează atenția asupra omului. Acesta devine măsura tuturor lucrurilor. Omul se definește prin ceea ce este în
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Aceasta se transformă. Capitalismul comercial domină tranzacțiile financiare, mișcarea mărfurilor. Seniorul feudal își acumula averea pe spatele țăranilor, nu era productiv, în timp ce acum spiritul întreprinzător ia amploare. El este sursă de bogăție, de putere și prestigiu. Clasa predominantă este acum burghezia financiară, negociantă și, mai târziu, industrială. Întreprinzătorul este condus de anumite valori, dintre care o anumită parte sunt deja în circulație: el este un individ cu personalitate puternică, este un șef, are încredere în sine; rațiunea devine raționalitate, iar aceasta
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În seria SOCIOLOGIE au mai apărut (selectiv) • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Suma maximă (RON) Reducere (%) 0 20 5 20 50 10 50 100 15 100 150 20 150 200 25 200 30 În seria SOCIOLOGIE au mai apărut (selectiv) • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
bourgeoisie (c) 2009, Editura Institutul European Iași pentru prezenta ediție în limba română www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargiu nr. 43, 700108, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României PINÇON, MICHEL Sociologia burgheziei / Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot ; trad.: Evagrina Dîrțu. Iași : Institutul European, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-611-624-7 I. Pinçon-Charlot, Monique II. Dîrțu, Evagrina (trad.) 316 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr.
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
2009 Bibliogr. ISBN 978-973-611-624-7 I. Pinçon-Charlot, Monique II. Dîrțu, Evagrina (trad.) 316 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Michel Pinçon Monique Pinçon-Charlot SOCIOLOGIA BURGHEZIEI Traducere de EVAGRINA DÂRȚU INSTITUTUL EUROPEAN 2009 Lui Nicole Sarda Mulțumiri Emma Goyon ne-a fost de real ajutor, ocupându-se de primele versiuni ale acestei cărți. În ceea ce privește procurarea documentației necesare, îi suntem recunoscători lui Béatrice Coquet pentru toate eforturile
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
a regla economia și a se substitui luptei de clasă. Valorizând concurența și efortul individual, acest model întărește ideologia meritocratică și merge până la a stigmatiza rebuturile, asistații sistemelor de asigurare și alți beneficiari ai investițiilor. Mai putem oare vorbi de burghezie în fața valului din ce în ce mai mare de mici acționari, chiar dacă, odată cu criza financiară de la sfârșitul anilor 1990, acest val tinde să se subțieze? Numărul deținătorilor de valori mobiliare cunoaște, până în 1999, o involuție moderată, atingând un minimum de opt milioane de proprietari
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
valori mobiliare erau în număr de 12,4 milioane în 1992. Au dispărut, așadar, vechile familii? Aparțin dinastiile burgheze altor timpuri, asemenea familiilor nobiliare? Dimpotrivă, dorim să demonstrăm că, dacă se poate acum vorbi de o clasă socială, aceasta este burghezia, aceste familii cu diverse posesiuni, care reușesc să se mențină în vârful societății, acolo unde, în anumite cazuri, se găsesc de câteva generații. Societatea franceză a începutului de secol XXI este una bazată pe o profundă inegalitate socială. Sociologii au
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
care vrea să o transmită despre sine, tehnică socială ce reprezintă o parte importantă a educației sale și care îi asigură astfel vizibila metamorfoză a calităților sociale în calități naturale. Ridicăm așadar un colț al cortinei care acoperă, pudic, misterele burgheziei, pentru a arăta ce înseamnă, din punctul de vedere al clasei sociale, un grup în aparență compozit. Cuprindem aici nobilimea bogată și familiile burgheze. Industriași, oameni de afaceri, bancheri, de viță veche sau de proveniență recentă, sunt puși alături de proprietari
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
cu o activitate profesională. Burghezii sunt bogați, dar bogăția lor poate lua multe forme, un aliaj compus din bani, din mulți bani, dar și din cultură, relații sociale și prestigiu. Ca și greutățile sociale, și privilegiile se adună. Este oare burghezia o clasă amenințată cu dispariția, precum nobilimea în trecut? A fuzionat ea oare cu noile elite? În ce condiții se transmit pozițiile dominante de la o generație la alta? Noi și noi averi apar și duc povestea mai departe. Își vor
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
grupul celor avuți? Analiza diacronică scoate în evidență un proces de reînnoire a claselor conducătoare, dar și caracterul permanent al diferitele componente. Structura filiațiilor apare astfel ca un element central în procesul de transmitere a puterilor. Fuziunea dintre nobilime și burghezia de descendență veche se înscrie în această logică. Această fuziune are același fundament ca viețuirea în aceleași cartiere. Cum puterea socială este în același timp o putere exercitată asupra spațiului, înalta societate își exprimă unitatea printr-o căutare sistematică a
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]