3,155 matches
-
dr. Dumitru Radu, bun prieten și confesorul meu. Eu sunt enoriașul acestei parohii întrucât locuiesc pe Str. Traian și, în fiecare duminică, particip la slujbă acolo. Eu nici nu am rămas la partea a doua a slujbei, care privea dezvelirea bustului mareșalului-ctitor al bisericii, nu pentru că nu aș fi vrut, ci pentru că trebuia să plec de urgență. Între timp, a venit dl Vadim Tudor cu Ilie Ilașcu și s-a creat foarte multă îngrămădeală acolo. A vorbit numai preotul și dl
Mircea Chelaru () [Corola-website/Science/302988_a_304317]
-
ale căror flori sunt un simbol recurent în poezia eminesciană, găzduiește Teiul lui Eminescu și un muzeu închinat poetului. Parcul este prezent inclusiv în literatura contemporană și pune la dispoziția vizitatorilor o Casă de Cultură numită „Mihai Ursachi”. Mai multe busturi dedicate unor personalități ale culturii române străjuiesc aleile principale, iar parcul rămâne o destinație populară în rândul localnicilor și al turiștilor. O serie de activități culturale, printre care festivaluri de poezie, expoziții de fotografie și târguri meșteșugărești, sunt organizate anual
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
în 1990 și 2014, respectiv. Teiul supraviețuiește astăzi grație unui fenomen biologic rar, care a permis unor rădăcini adventive să crească prin interiorul trunchiului și să pătrundă în pământ. Arborele fructifică anual și continuă să atragă vizitatori. În martie 2013 busturile de bronz ale lui Ciprian Porumbescu, Nicolae Gane și Barbu Ștefănescu Delavrancea, ultimele două monumente istorice care fuseseră expuse în parc de aproape un secol, au fost furate, dezmembrate și vândute ca fier vechi de către trei indivizi. Aceștia au fost
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
sculptori polonezi. El figurează în lista monumentelor istorice din județul Iași, fiindu-i atribuit codul . În continuarea tronsonului central al parcului, dincolo de obelisc și de Teiul lui Eminescu, se continuă Aleea Junimii (sau Aleea Junimiștilor), tronson străjuit de mai multe busturi dedicate unor personalități culturale române direct sau indirect asociate cu societatea literară Junimea. Dintre acestea, înregistrate ca monumente istorice sunt bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
dincolo de obelisc și de Teiul lui Eminescu, se continuă Aleea Junimii (sau Aleea Junimiștilor), tronson străjuit de mai multe busturi dedicate unor personalități culturale române direct sau indirect asociate cu societatea literară Junimea. Dintre acestea, înregistrate ca monumente istorice sunt bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui Costache Negruzzi, bustul lui Iacob Negruzzi, bustul lui Gheorghe Panaitescu-Bardasare, bustul lui Constantin Daniel Stahi, bustul lui Nicolae Gane și bustul
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Teiul lui Eminescu, se continuă Aleea Junimii (sau Aleea Junimiștilor), tronson străjuit de mai multe busturi dedicate unor personalități culturale române direct sau indirect asociate cu societatea literară Junimea. Dintre acestea, înregistrate ca monumente istorice sunt bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui Costache Negruzzi, bustul lui Iacob Negruzzi, bustul lui Gheorghe Panaitescu-Bardasare, bustul lui Constantin Daniel Stahi, bustul lui Nicolae Gane și bustul lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Monumente
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
multe busturi dedicate unor personalități culturale române direct sau indirect asociate cu societatea literară Junimea. Dintre acestea, înregistrate ca monumente istorice sunt bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui Costache Negruzzi, bustul lui Iacob Negruzzi, bustul lui Gheorghe Panaitescu-Bardasare, bustul lui Constantin Daniel Stahi, bustul lui Nicolae Gane și bustul lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Monumente dedicate lui George Topârceanu, Ion Luca Caragiale, Emanoil Panaiteanu-Bardasare, Octav Băncilă, Ciprian Porumbescu și
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
personalități culturale române direct sau indirect asociate cu societatea literară Junimea. Dintre acestea, înregistrate ca monumente istorice sunt bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui Costache Negruzzi, bustul lui Iacob Negruzzi, bustul lui Gheorghe Panaitescu-Bardasare, bustul lui Constantin Daniel Stahi, bustul lui Nicolae Gane și bustul lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Monumente dedicate lui George Topârceanu, Ion Luca Caragiale, Emanoil Panaiteanu-Bardasare, Octav Băncilă, Ciprian Porumbescu și Grigore Vieru decorează alte
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
sau indirect asociate cu societatea literară Junimea. Dintre acestea, înregistrate ca monumente istorice sunt bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui Costache Negruzzi, bustul lui Iacob Negruzzi, bustul lui Gheorghe Panaitescu-Bardasare, bustul lui Constantin Daniel Stahi, bustul lui Nicolae Gane și bustul lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Monumente dedicate lui George Topârceanu, Ion Luca Caragiale, Emanoil Panaiteanu-Bardasare, Octav Băncilă, Ciprian Porumbescu și Grigore Vieru decorează alte alei ale parcului. Muzeul
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
societatea literară Junimea. Dintre acestea, înregistrate ca monumente istorice sunt bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui Costache Negruzzi, bustul lui Iacob Negruzzi, bustul lui Gheorghe Panaitescu-Bardasare, bustul lui Constantin Daniel Stahi, bustul lui Nicolae Gane și bustul lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Monumente dedicate lui George Topârceanu, Ion Luca Caragiale, Emanoil Panaiteanu-Bardasare, Octav Băncilă, Ciprian Porumbescu și Grigore Vieru decorează alte alei ale parcului. Muzeul „Mihai Eminescu” este situat
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
înregistrate ca monumente istorice sunt bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui Costache Negruzzi, bustul lui Iacob Negruzzi, bustul lui Gheorghe Panaitescu-Bardasare, bustul lui Constantin Daniel Stahi, bustul lui Nicolae Gane și bustul lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Monumente dedicate lui George Topârceanu, Ion Luca Caragiale, Emanoil Panaiteanu-Bardasare, Octav Băncilă, Ciprian Porumbescu și Grigore Vieru decorează alte alei ale parcului. Muzeul „Mihai Eminescu” este situat în zona centrală a parcului
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui Costache Negruzzi, bustul lui Iacob Negruzzi, bustul lui Gheorghe Panaitescu-Bardasare, bustul lui Constantin Daniel Stahi, bustul lui Nicolae Gane și bustul lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Monumente dedicate lui George Topârceanu, Ion Luca Caragiale, Emanoil Panaiteanu-Bardasare, Octav Băncilă, Ciprian Porumbescu și Grigore Vieru decorează alte alei ale parcului. Muzeul „Mihai Eminescu” este situat în zona centrală a parcului și a fost inaugurat cu
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
rânduială este întâlnită în poezia "„Mai am un singur dor“" a poetului Mihai Eminescu: <poem>:""Nu voi sicriu bogat În anul 2002, cu sprijinul autorităților din Botoșani, maicile de la Mănăstirea Agafton au ridicat în curtea mănăstirii un mic monument cu bustul poetului. Printre starețele mănăstirii au fost următoarele:
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
1886-1981. Volum îngrijit de Alexandru Zub și Flavius Solomon. Iași, Fundația Academică „A.D. Xenopol”, 1997, 241 pagini, precum și fișa biobibliografică completă, datorită istoricului literar Stan V. Cristea, Dicționarul scriitorilor și publiciștilor teleormăneni. Alexandria, Editura „Rocriss”, 2005, p. 478-480 + 1 foto bust. 2. În virtutea acestei alianțe a donat Mănăstirii Agapia o parte însemnată din biblioteca, manuscrisele și arhiva sa, pe care cu inteligență și pasiune le cercetează un grup de tinere intelectuale, din rândul călugărițelor, sub coordonarea atentă a Prea Cuvioasei Maici
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
nici o statuie. Abia în anul 1833 ai fost amplasate aici copiile din marmură ale statuilor "Hercule Farnese" și "Farnese Flora" realizate de Paolo Triscorni. O fântână a fost instalată în fața Turnului Amiralității în 1879. Monumentul lui Nikolai Prjevalski și patru busturi (bustul lui Mihail Glinka, realizat de Vladimir Pașcenko, și busturile lui Nikolai Gogol, Mihail Lermontov și Vasili Jukovski, realizate de Vasili Kreitan) datează din anii 1890. Bustul cancelarului Gorceakov a fost adăugat în 1998.
Grădina Alexandrovski (Sankt Petersburg) () [Corola-website/Science/337590_a_338919]
-
statuie. Abia în anul 1833 ai fost amplasate aici copiile din marmură ale statuilor "Hercule Farnese" și "Farnese Flora" realizate de Paolo Triscorni. O fântână a fost instalată în fața Turnului Amiralității în 1879. Monumentul lui Nikolai Prjevalski și patru busturi (bustul lui Mihail Glinka, realizat de Vladimir Pașcenko, și busturile lui Nikolai Gogol, Mihail Lermontov și Vasili Jukovski, realizate de Vasili Kreitan) datează din anii 1890. Bustul cancelarului Gorceakov a fost adăugat în 1998.
Grădina Alexandrovski (Sankt Petersburg) () [Corola-website/Science/337590_a_338919]
-
copiile din marmură ale statuilor "Hercule Farnese" și "Farnese Flora" realizate de Paolo Triscorni. O fântână a fost instalată în fața Turnului Amiralității în 1879. Monumentul lui Nikolai Prjevalski și patru busturi (bustul lui Mihail Glinka, realizat de Vladimir Pașcenko, și busturile lui Nikolai Gogol, Mihail Lermontov și Vasili Jukovski, realizate de Vasili Kreitan) datează din anii 1890. Bustul cancelarului Gorceakov a fost adăugat în 1998.
Grădina Alexandrovski (Sankt Petersburg) () [Corola-website/Science/337590_a_338919]
-
fost instalată în fața Turnului Amiralității în 1879. Monumentul lui Nikolai Prjevalski și patru busturi (bustul lui Mihail Glinka, realizat de Vladimir Pașcenko, și busturile lui Nikolai Gogol, Mihail Lermontov și Vasili Jukovski, realizate de Vasili Kreitan) datează din anii 1890. Bustul cancelarului Gorceakov a fost adăugat în 1998.
Grădina Alexandrovski (Sankt Petersburg) () [Corola-website/Science/337590_a_338919]
-
detașată un rezalit cu o cupolă centrală și turnuri de colț. Decorațiile în stil clasicist ale fațadei au fost simplificate parțial în 1922. Cele mai multe statui din nișe s-au pierdut, doar două statui din gresie (funcționari de stat) și un bust de gresie au rămas pe fațada vestică. Sculpturile au fost realizate de artiștii Hans Brandstetter, Karl Lacher, Karl Peckary, Emanuel Pendl și Rudolf Vital. Statuile din nișe reprezintă câțiva austrieci importanți (printre care și unii împărați habsburgici) și patru mari
Primăria din Graz () [Corola-website/Science/328015_a_329344]
-
de 28 spre 29 iulie 2005, cumpărând un pașaport unguresc falsificat. Toate încercările de obținere a extrădării sale din Cehia au fost soldate cu eșec, tribunalele din această țară refuzând să-l extrădeze. În anul 2001, s-au dezvelit două busturi ale inginerului Virgil Săhleanu, unul în fața SC TEPRO SA și altul la Cimitirul Eternitatea din Iași, unde acesta a fost înmormântat. Monumentele au fost realizate prin eforturile financiare ale firmei, sindicatului și Primăriei. Sondicatul de la Tepro a primit denumirea de
Virgil Săhleanu () [Corola-website/Science/310357_a_311686]
-
cea a Tatălui, astfel încât o porțiune mai mică a persoanei Tatălui era reprezentată. Prin secolul al XII-lea, reprezentările lui Dumnezeu Tatăl, au început să apară în manuscrisele iluminate franceze și în vitraliile bisericilor din Anglia. Inițial mâna, capul sau bustul erau reprezentate, de obicei, într-un cadru de nori. Treptat s-a reprezentat jumătate, apoi întreaga persoană a lui Dumnezeu Tatăl, de obicei înscăunat, așa cum apare în fresca lui Giotto din cca. 1305 aflată în Padova. Reprezentările cu Dumnezeu Tatăl
Dumnezeu Tatăl în artă () [Corola-website/Science/320426_a_321755]
-
istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a mănăstirii Sihastru aflată în coasta dealului Nicorești, datează din anii1881-1891 și este clasificată ca monument de arhitectură. Tot în incinta mănăstirii Sihastru se află bustul N. Ifrim (realizat în 1920), bust ce este clasificat ca monument funerar sau memorial.
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
de interes local. Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a mănăstirii Sihastru aflată în coasta dealului Nicorești, datează din anii1881-1891 și este clasificată ca monument de arhitectură. Tot în incinta mănăstirii Sihastru se află bustul N. Ifrim (realizat în 1920), bust ce este clasificat ca monument funerar sau memorial.
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
Dumitru M. Ion. Prefața cărții a fost scrisă de Fanny Gingihașvili, iar postfața de poetul Dinu Flămând. Odată cu apariția primei traduceri în limba română a operei poetice a lui Besiki, s-a lansat și ideea amplasării la Iași a unui bust al poetului georgian. Bustul a fost realizat din bronz de sculptorul georgian David Maisuradze, șeful Catedrei de Sculptură de la Academia de Arte din Tbilisi și autor al mai multor lucrări monumentale pe tot cuprinsul Georgiei. Inițiativa realizării monumentului i-a
Besarion Gabașvili () [Corola-website/Science/336715_a_338044]
-
cărții a fost scrisă de Fanny Gingihașvili, iar postfața de poetul Dinu Flămând. Odată cu apariția primei traduceri în limba română a operei poetice a lui Besiki, s-a lansat și ideea amplasării la Iași a unui bust al poetului georgian. Bustul a fost realizat din bronz de sculptorul georgian David Maisuradze, șeful Catedrei de Sculptură de la Academia de Arte din Tbilisi și autor al mai multor lucrări monumentale pe tot cuprinsul Georgiei. Inițiativa realizării monumentului i-a aparținut inginerului Gary Gingihașvili
Besarion Gabașvili () [Corola-website/Science/336715_a_338044]