13,753 matches
-
Moreau, în același timp cu Morrice și Matisse (care îi e prieten). Venea des la Institut. Când îl întâlneam pe stradă, schița de departe gestul unui mușchetar spadasin ce voia să-și spintece dușmani imaginari. își scotea frecvent ceasul de buzunar și îi deschidea capacul ca să ne arate o scenă erotică în email. Locuia în cartier cu noi, așa că ne întâlneam des. Visul lui era: o mare expoziție a pânzelor sale pe o scenă de teatru; în ziua inaugurării s-ar
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
sus (foto. 3a), pe care o reproduce identic, acum portretul este încadrat într-un medalion, iar de la nasturele de sus al vestei, iarăși această buclucașă vestă, coboară o linie albă ce poate fi interpretată ca fiind lanțul de la ceasul de buzunar al poetului, amănunt ce lipsește în celelalte două "edițiuni". De observat că Ion Scurtu, îngrijitorul volumului, Geniu pustiu, atrage atenția că, în broșura Portretele lui Eminescu, din 19038, face istoricul acestei fotografii, dar pe care nu a putut-o reproduce
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
al lui Tudor Vianu, cu care concepuse șase copii. l Acela care a fascinat saloanele cu dansul oriental al Chiralinei purta un nume modest ca al florilor de baltă din care de fapt s-a născut: Panait Istrati. l în buzunarul corpului neînsuflețit al lui Ladima s-a găsit o bancnotă de 1000 de lei. l Atunci când pana Otiliei Cazimir s-a poticnit la mijloc de cuvînt ca o lance de oștean, totul a intrat în patrimoniul Muzeului de literatură al
PERLE... P@RLE... PERLE... by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8952_a_10277]
-
peste tot, mai puțin în România) naște monștri, iar exemplul dat de autor, avocatul-parlamentar Sergiu Andon, probează cu asupra de măsură aberația: "... un avocat parlamentar, care pledează dimineața (în oglindă) pentru justiție, iar după-amiaza își trage hainele de avocat cu buzunarele deschise către șefii de partid și îi țintește fără jenă între ochi pe ministrul Justiției, pe judecători sau pe procurori nu este decât parte a debandadei numite "democrație originală". În buzunarul lui intră și banii contribuabilului reprezentat de "maestru" în
UE dincolo de mit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8962_a_10287]
-
justiție, iar după-amiaza își trage hainele de avocat cu buzunarele deschise către șefii de partid și îi țintește fără jenă între ochi pe ministrul Justiției, pe judecători sau pe procurori nu este decât parte a debandadei numite "democrație originală". În buzunarul lui intră și banii contribuabilului reprezentat de "maestru" în Parlament și arginții clientului, culeși cu titlul elegant de "onorariu de avocat". În fapt, este posibil fiindcă în legislația noastră nu s-a vrut interzicerea acestei incompatibilități. Rezultatul? Procesele se amână
UE dincolo de mit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8962_a_10287]
-
să sacrifice, în monedă românească nouă, pentru o fîșie de vreme așezată. Mai puțin, e drept, să le arate, și să le vîndă, acelorași, cartea cea bună. În marfa lor, se găsea, însă, dezavantajată, la vedere, de mărimea ei de buzunar, aproape mai mult lată decît lungă, o broșură pe care scria chiar așa: Cartea cea bună. Dedesubt, o poză cît de cît cunoscută culturii române, a lui Kogălniceanu, numele lui, și precizarea: Scrieri alese. Din 1924, de la Cultura Națională. O
În urma unui târg de carte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9041_a_10366]
-
lui părea mai degrabă disperat decât înfiorător. Hansi rămăsese stană de piatră. Domnul Hobmeier transpira. S-a întors spre perete și a șoptit: - Patru mii, mai mult chiar că nu pot să-ți dau pe ele. ți le plătesc din buzunarul meu...! Păi nu plătea el aici totul din buzunarul lui? A scos din buzunarul de la piept patru bancnote de câte o mie de șilingi și mi le-a strecurat discret în mână, ca și cum aș fi fost portarul unui club de
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
stană de piatră. Domnul Hobmeier transpira. S-a întors spre perete și a șoptit: - Patru mii, mai mult chiar că nu pot să-ți dau pe ele. ți le plătesc din buzunarul meu...! Păi nu plătea el aici totul din buzunarul lui? A scos din buzunarul de la piept patru bancnote de câte o mie de șilingi și mi le-a strecurat discret în mână, ca și cum aș fi fost portarul unui club de noapte, pe care spera că-l va convinge astfel
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
transpira. S-a întors spre perete și a șoptit: - Patru mii, mai mult chiar că nu pot să-ți dau pe ele. ți le plătesc din buzunarul meu...! Păi nu plătea el aici totul din buzunarul lui? A scos din buzunarul de la piept patru bancnote de câte o mie de șilingi și mi le-a strecurat discret în mână, ca și cum aș fi fost portarul unui club de noapte, pe care spera că-l va convinge astfel să-i permită accesul la
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
acesta, adoptând stilul lor... să nu faci ce face popa, să faci ce zice popa - repetiția, în sine, frumoasă, să-ți intre bine în cap, vasăzică... Iar doamna, uscățivă, plutind de atâta experiență, care, de fapt, ușurează, - imită comic situația, buzunarele popii atârnând grele de atâta căpătuială, cu burdihanul uite-așa, revărsându-se, cu obrajii umflați... să nu faci ce face popa... să faci, zice, ce zice popa - și doamna, ca o veritabilă actriță, își suge la maximum fălcile, ca și
Credință și joc lexical by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9232_a_10557]
-
la mașină. D.P.: La fel procedezi și în cazul poeziei proprii și în cel al eseului sau al traducerilor? D.F.: Poezia încep prin a o scrie cu creionul sau cu pixul pe diverse caiete, pe care le port prin toate buzunarele. La un moment dat însă, mă enervează, pentru că scrisul meu este aproape ilizibil, și vreau să trec pe curat. Aștept, parcă, un moment în care să se stabilească această compatibilitate, între grafia cu creionul și grafia mecanică. Iar de finalizat
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
tip de eveniment. Promoția este reprezentată de susținerea relativ extinsă în timp, costisitoare, a unei campanii care, în final, trebuie să ne lămurească în mod imperios că merită să participăm la un anume eveniment, că merită să scoți bani din buzunar pentru a cumpăra o carte care tocmai se lansează, o imprimare CD, un bilet la un important concert... fără de care - nu-i așa? - viața noastră ar fi mult mai săracă, mai searbadă. Nu informația asupra evenimentului, ci supralicitarea, exagerarea acesteia
Începe Festivalul "George Enescu" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9314_a_10639]
-
o variantă simplă, potul cel mare la Loteria Română. Ce sughițuri pe bietul cîștigător. Cred că o țară întreagă și o parte dintre vecinii noștri din Bulgaria, Ungaria și Republica Moldova s-au strîmbat văzînd că uriașul premiu se duce în buzunarul cuiva, după nu știu cîte săptămîni de așteptare. Fiindcă, vorba cuiva, nimic nu-i consolează mai mult pe cei care pierd decît să vadă că nimeni nu cîștigă. Un expert literar al hazardului de la ruletă, Dostoievski, a lăsat pagini extraordinare
Marele câștig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9320_a_10645]
-
mai vorbim? Ei deja i se întăriseră sfârcurile (și astfel diferența dintre sâni era și mai marcată), iar el profita că partea de jos a corpului nu se vedea și și-o lua la labă discret, printr-o gaură de la buzunarul pantalonilor (costumul, deși era nou, fusese prevăzut cu o astfel de ușiță tainică)." (pp. 36-37). Personajul bate aici câmpii fără grație. E dreptul lui. Dar fragmentul ca atare, extrem de prost scris, este imputabil autorului. Am mai vorbit despre acest "alibi
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
C. Armeanu (1937), Gh. Agavriloaiei (1937), într-un reportaj al ziaristului Brunea Fox - "Să-i treacă furnicile de cum ginesc casa" (ediție din 1985: 137) etc. - este frecvent în a doua jumătate a secolului - "Lasă, frangii să-i văz eu în buzunar, ginim noi cum o sucim cu însurătoarea" (P. Georgescu 1983: 108), "Trebuie să-l ginească pe caftitor" (P. Goma 1991: 49). Din internet se pot culege numeroase exemple noi, din registrul familiar-argotic - " Se urcă în mașină, ginește un scaun și
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
iubit, iarăși, foarte mult. Tata era un voltairian "a outrance", a umblat până la sfârșitul vieții, era bătrân de tot, se ducea în parc, la Herăstrău, stătea pe bancă și-și lua pe Rousseau, Les reveries d'un promeneur solitaire, în buzunar. (Râde) Nu se dezicea. El rămânea cu iluminiștii. T. S. - Era foarte puternic la dumnealui raționalismul iluminist. Z.D.-B. - Da, și avea și "penchant"-ul ăsta un pic... T. S. - Frondist ... Z.D.-B. - Da. Contestatar. Am să spun
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
arăta el? Debordant, pasional, cum sînteți, cum izbuteați să vă "adunați", să vă integrați acolo? E.B.: La Dolhasca îmi aranjasem o masă în mijlocul camerei spațioase, pe ea erau bile de biliard puse în păhărele cu picior înalt, un ceasornic de buzunar, creioane ascuțite cu migală, teancuri de foi albe, un motan siamez nedumerit că scriu, cîteva cărți... Nu stam pe scaun. Încuiam ușa. Mă învîrteam ceasuri întregi în jurul mesei, mă repezeam ca apucat la foaia albă, scriam indescifrabil, spuneam cu glas
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
și frumoși la România literară - a văzut, la redacție și în alte părți, asemenea migrații, în care oameni care se lămuresc rapid că o revistă sau o editură, să zicem, nu e chiar un loc de îmbogățire la nivel de buzunar, ci numai la nivel intelectual și sufletesc, lucru cu totul neinteresant în ziua de azi, pleacă fără să mai zică bună ziua și fără să mai înapoieze cărțile care li s-au dat. Dar fenomenul e general, nu se rezumă la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
trei: cea din copilărie, cea de la debut și cea a lecturilor acuzatoare de azi. În ceea ce privește cuvântul rus, cred că l-am auzit prima oară în fraza pe care ne-o striga mama când ne descoperea. soră-mi sau mie, în buzunare semințe de floarea soarelui: "Vai de voi dacă vă mai prind mâncând semințe ca rușii". Aș vrea însă să mă întorc la misterioasele camere închise și la misterul definitiv care s-a înălțat în fața mea după ce am reușit să le
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
pe modă, pe un soi de libertate altfel tratată. Faptul că eu, de pildă, n-am plecat cu colegii mei de liceu, de facultate la Costinești sau la 2 Mai, cu chitările de gît, cu votca prin diferite sticle și buzunare și cu țipătul nonconformismului în astfel de idei, nu înseamnă că toate acestea nu au existat și nu există. Nu înseamnă că n-am petrecut zile și nopți scăldate în povești, în polemici, în fum greu de țigară și aburi
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]
-
cireșe, iar eu m-am așezat în iarbă. Între timp, Hamsterul Colțos a găsit un solz auriu într-un cireș, printre crengi, în timp ce mânca fructe. L-a păstrat în harta pe care o desenaseră în ziua precedentă, împăturind-o în buzunar. Acum aveam cu toții câte un solz. Încă n-o găsisem pe Ghidușa, dar poate în ziua următoare aveam s-o găsim... Am hotărât să rămânem în livadă, pentru că deja începuse să se întunece. Ne-am așezat fiecare în altă parte
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
că ea își amintea. Dar dacă fusese un vis sau fusese adevărat, n-aveam de unde să știm. Hamsterii au ieșit și ei din adăpost, privind nedumeriți în jur. Parcă plecasem de-aici... Am dormit? Ia uite ce-am găsit în buzunar! a exclamat Ghidușa ridicând solzul în soare. Și eu trebuie să am unul, a zis Hamsterul Ciufulit verificând rucsacul, și solzul era acolo. Al treilea solz era la Portocala, prins la clama din păr... Al patrulea l-a găsit Hamsterul
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
toți. În timp ce jucătorul caută să se apropie de locul unde a fost ascuns obiectul se cântă mai tare, dacă el se găsește departe de obiectul ascuns jucătorii cântă mai încet. Mult haz va fi dacă se poate strecura obiectul în buzunarul celui ce caută sau se agață de hainele lui fără ca el să observe. În felul acesta, spre surprinderea sa, toți vor cânta din toate puterile oriunde s-ar mișca. 53. Găsește gheata Jucătorii se așează în cerc pe jos cu
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
chiar convingerea, că se „instruiesc“ înghițind ceea ce ar trebui mai degrabă să suporte preoții în confesional. * O fericire colectivă însă va cerși în genunchi suferința... * Dincolo de singurătățile exprimabile, singurătatea neputinței, mută, în care paralizezi, ești aidoma unui obiect căzut din buzunar, pierdut, și pe care nu îl mai caută ni meni. Așa mă simțeam aseară, gândindu-mă la Dumnezeu, gata-gata să mă aplec prea mult peste balustrada balconului de la etajul 12. * Plimbându-te printre oameni ca printr-o grădină zoologică a
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
din humusul creierului nostru, a cărui încordare supremă străpunge până la urmă peretele infinit de gros al realității.Victor mă privea cu fața scăldată în lacrimi. Treizeci și trei de ani trecuseră de Atunci. Își descheie încet vestonul la piept și scoase, din buzunarul din dreapta, Baraka: poza alb-negru, boțită și pătată, din adâncul unei imposibile copilării." (pag. 569) Nu este o figură de stil: cred sincer că scrierea Orbitorului a început, subconștient, o dată cu manuscrisul Nostalgiei. E momentul în care poetul Mircea Cărtărescu își încheie
O decalogie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9443_a_10768]