1,366 matches
-
dintre aceste două Biserici din anul 1346, ca urmare a declarării unilaterale a Patriarhiei Sârbești. Deși Nicodim îndeplinea formal doar rolul de „tălmaci de cuvinte”, Patriarhul Filotei al Constantinopolului l-a apreciat foarte mult pe Sfântul Nicodim, i-a dăruit cârja sa, trei părticele din sfintele moaște ale Sfântului Ioan Gură de Aur, ale Sfântului Ignatie Teoforul și ale sfântului Mucenic Teofil, moaște care se află și astăzi la Mănăstirea Tismana, și l-a făcut arhimandrit. Misiunea delegației sârbe a fost
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
Cuviosul Nicodim a fost solicitat să mijlocească pentru Serbia la Constantinopol, în anul 1375 ridicarea anatemei, datorată conflictului dintre aceste două Biserici din anul 1346. Patriarhul Filotei al Constantinopolului l-a apreciat foarte mult pe Sfântul Nicodim, i-a dăruit cârja sa, trei părticele de sfinte moaște și l-a făcut arhimandrit, "Mănăstirea Tismana" devenind „Marea Lavră” și prima arhimandrie din țară. La Mănăstirea Tismana, Cuviosul Nicodim a întemeiat o vestită "școală de caligrafie cu copiști de cărți bisericești în diverse
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
asistentei medicale gratuite în toate instituțiile medicale civile de stat sau militare și asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât și pe timpul spitalizării, a biletelor de tratament gratuite, în limita posibilităților existente, în stațiuni balneoclimaterice, a protezelor, a cârjelor, a ghetelor ortopedice, a cărucioarelor, a aparatelor auditive și implanturilor cardiace, mijloacelor moto și auto speciale pentru cei handicapați locomotor și altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
a pus capăt luptei de investitură între papă și împărat. Conform acordului din anul 1122, împăratul romano-german nu mai avea dreptul să-i numească pe episcopii din imperiu, el trebuind să renunțe la dreptul precedent de a înmâna însemnele ierarhice, cârja și inelul episcopal. El putea totuși, doar în regatul german — la nord de Alpi —, în cazurile disputate (conflictuale) să ia parte prin delegați proprii la dezbaterile de investitură a ierarhilor catolici din Germania. De asemenea, regele german putea mai departe
Concordatul de la Worms () [Corola-website/Science/319436_a_320765]
-
mai remarcabili violoniști ai secolului al XX-lea. Referindu-se la parcursul carierei sale muzicale și la lupta să îndelungată cu invaliditatea post-poliomielită, ziaristul și criticul muzical israelian Natan Dunevich menționa că „Perlman a ajuns în vârful piramidei sprijindu-se pe cârje, primul și singurul care a făcut așa ceva, în pofida unor ziduri de scepticism”. s-a născut la Țel Aviv, în Palestina aflată sub mandat britanic, din 1948 Statul Israel, ca fiu unic al Hâim Perlman, originar din Polonia, proprietarul unei mici
Itzhak Perlman () [Corola-website/Science/318934_a_320263]
-
îmbolnăvit de poliomielită și nu s-a putut ridică din pat vreme de multe luni de zile. În urmă infecției virale el a rămas cu o paralizie bilaterală a membrelor inferioare. Cu timpul a început să se deplaseze cu ajutorul unor cârje și în ultimele decenii să se ajute și de un scuter special. A fost nevoit, până astăzi, din cauza handicapului, să cânte la vioară și să dirijeze numai așezat pe scaun. A invatat vioară de la 5 ani, vreme de opt ani
Itzhak Perlman () [Corola-website/Science/318934_a_320263]
-
asistentei medicale gratuite în toate instituțiile medicale civile de stat sau militare și asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât și pe timpul spitalizării, a biletelor de tratament gratuite, în limita posibilităților existente, în stațiuni balneoclimaterice, a protezelor, a cârjelor, a ghetelor ortopedice, a cărucioarelor, a aparatelor auditive și implanturilor cardiace, mijloacelor moto și auto speciale pentru cei handicapați locomotor și altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
asistenței medicale gratuite în toate instituțiile medicale civile de stat sau militare și asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât și pe timpul spitalizării, a biletelor de tratament gratuite, în limita posibilităților existente, în stațiuni balneoclimaterice, a protezelor, a cârjelor, a ghetelor ortopedice, a fotoliilor rulante, a aparatelor auditive și implanturilor cardiace, mijloacelor moto și auto speciale pentru persoanele cu handicap fizic și altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268965_a_270294]
-
asistenței medicale gratuite în toate instituțiile medicale civile de stat sau militare și asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât și pe timpul spitalizării, a biletelor de tratament gratuite, în limita posibilităților existente, în stațiuni balneoclimaterice, a protezelor, a cârjelor, a ghetelor ortopedice, a fotoliilor rulante, a aparatelor auditive și implanturilor cardiace, mijloacelor moto și auto speciale pentru persoanele cu handicap fizic și altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269105_a_270434]
-
33141622-6 Truse de prevenire a SIDA 33141623-3 Truse de prim ajutor 33141624-0 Truse de administrare 33141625-7 Truse de diagnosticare 33141626-4 Truse de dozaj 33141630-5 Filtre de plasmă sanguină 33141640-8 Drenaj 33141641-5 Sonde 33141642-2 Accesorii de drenaj 33141700-7 Accesorii ortopedice 33141710-0 Cârje 33141720-3 Dispozitive ortopedice ajutătoare 33141730-6 Gulere chirurgicale 33141740-9 Încălțăminte ortopedică 33141750-2 Proteze articulare 33141760-5 Atele 33141770-8 Proteze pentru fracturi, știfturi și plăci 33141800-8 Consumabile dentare 33141810-1 Materiale de obturare dentară 33141820-4 Dinți artificiali 33141821-1 Dinți de porțelan 33141822-8 Dinți din
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
33141621-9 Trusă pentru incontinență urinară 33141622-6 Truse de prevenire a SIDA 33141624-0 Truse de administrare 33141625-7 Truse de diagnosticare 33141626-4 Truse de dozaj 33141630-5 Filtre de plasmă sanguină 33141640-8 Drenaj 33141641-5 Sonde 33141642-2 Accesorii de drenaj 33141700-7 Accesorii ortopedice 33141710-0 Cârje 33141720-3 Dispozitive ortopedice ajutătoare 33141730-6 Gulere chirurgicale 33141740-9 Încălțăminte ortopedică 33141750-2 Proteze articulare 33141760-5 Atele 33141770-8 Proteze pentru fracturi, știfturi și plăci 33141800-8 Consumabile dentare 33141810-1 Materiale de obturare dentară 33141820-4 Dinți artificiali 33141821-1 Dinți de porțelan 33141822-8 Dinți din
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
9018 33141624-0 Truse de administrare 9018 33141625-7 Truse de diagnosticare 9018 33141626-4 Truse de dozaj 9018 33141630-5 Filtre de plasmă sanguină 9018 33141640-8 Drenaj 9018 33141641-5 Sonde 9018 33141642-2 Accesorii de drenaj 9021.1 33141700-7 Accesorii ortopedice 9021.1 33141710-0 Cârje 9021.1 33141720-3 Dispozitive ortopedice ajutătoare 9021.1 33141730-6 Gulere chirurgicale 9021.1 33141740-9 Încălțăminte ortopedică 9021.1 33141750-2 Proteze articulare 9021.1 33141760-5 Atele 9021.1 33141770-8 Proteze pentru fracturi, știfturi și plăci 9021.2 33141800-8 Consumabile dentare 9021
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
confirmat de împăratul roman Zenon în anul 478; acesta a permis Arhiepiscopului "trei privilegii, și anume: să se semneze cu numele în "chinovar" (roșu aprins), să poarte purpuriu în loc de negru sub veșmintele preoțești și să folosească un sceptru imperial în locul cârjei de episcop" (toate acestea erau privilegii rezervate în acea vreme împăratului). Invazia arabă din timpul sec. al VII-lea l-a obligat pe arhiepiscop să părăsească insula și să plece în Hellespont (strâmtoarea Dardanele), unde, sub protecția Împăratului Iustinian al
Biserica Ortodoxă a Ciprului () [Corola-website/Science/318219_a_319548]
-
este dispusă pe două frize: Răstignirea și medalioane cu prooroci, în decor cu viță de struguri; apostolii cu Deisis. Icoanele împărătești prezintă asemănări cu multe altele din zonă, prin chenarele în stuc pe motiv floral (Sf. Nicolae, în întregime, ține cârja cu cap de dragon). Data pisaniei se repetă pe alocuri, ca și la Șteia. Două icoane împărătești s-au păstrat în pronaos, ele evocând tâmpla din al XVIII-lea veac și înmulțind cele știute despre activitatea lui popa Ioan din
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
Paterița (din limba greacă „pateritsa”) sau cârja arhiereasca este un toiag lung de un "„stat de om”" sau de un stânjen. Ea face parte din insignele și vesmintele distinctive purtate de ierarhi și monahi de rang înalt ai bisericii creștine apusene și de răsărit, fiind un simbol
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
un simbol al autorității păstorești și al dreptului de jurisdicție. Paterița face parte din simbolurile componente ale stemei Patriarhiei Române adoptată în 1928. Din timpurile vechi, se purta un baston de către slujitorii sfințiți, ca semn al puterii pastorale. În Orient, cârja a fost întâi de lemn, terminată de obicei printr-o cruce, în forma unui Ț. Cârjele pastorale de azi însă, cu aspectul lor impunător, par a ne arată o altă origine. La curtea imperiala bizantina, ofițerii curții purtau la ceremonii
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
ale stemei Patriarhiei Române adoptată în 1928. Din timpurile vechi, se purta un baston de către slujitorii sfințiți, ca semn al puterii pastorale. În Orient, cârja a fost întâi de lemn, terminată de obicei printr-o cruce, în forma unui Ț. Cârjele pastorale de azi însă, cu aspectul lor impunător, par a ne arată o altă origine. La curtea imperiala bizantina, ofițerii curții purtau la ceremonii un baston înalt, care era oferit că o distincție de către împărat. Împodobirea lui era felurita, potrivită
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
acestei chestiuni. Numai Codin Curoparatul și Sfanțul Simeon Tesaloniceanul fac mențiune despre ea. Sfanțul Simeon ne spune ca „pentru că arhiereul să poată povățui și să pedepsească pe cei plecați și a aduna la sine pe cei depărtați este data aceasta cârja”. După Sfanțul Simeon, deducem că pe vremea aceea (sec. XV) cârja avea în partea de sus o terminație. Cardinalul Bonă ne descrie cam patru feluri de terminații de cârje: a unui glob, a unei cruci, a unui Ț și a
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
despre ea. Sfanțul Simeon ne spune ca „pentru că arhiereul să poată povățui și să pedepsească pe cei plecați și a aduna la sine pe cei depărtați este data aceasta cârja”. După Sfanțul Simeon, deducem că pe vremea aceea (sec. XV) cârja avea în partea de sus o terminație. Cardinalul Bonă ne descrie cam patru feluri de terminații de cârje: a unui glob, a unei cruci, a unui Ț și a doi șerpi afrontați. Forma actuală a cârjei pare a fi rezultatul
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
și a aduna la sine pe cei depărtați este data aceasta cârja”. După Sfanțul Simeon, deducem că pe vremea aceea (sec. XV) cârja avea în partea de sus o terminație. Cardinalul Bonă ne descrie cam patru feluri de terminații de cârje: a unui glob, a unei cruci, a unui Ț și a doi șerpi afrontați. Forma actuală a cârjei pare a fi rezultatul unei combinații a acestor forme: cârja se termină prin doi șerpi afrontați, având între ei un glob mic
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
vremea aceea (sec. XV) cârja avea în partea de sus o terminație. Cardinalul Bonă ne descrie cam patru feluri de terminații de cârje: a unui glob, a unei cruci, a unui Ț și a doi șerpi afrontați. Forma actuală a cârjei pare a fi rezultatul unei combinații a acestor forme: cârja se termină prin doi șerpi afrontați, având între ei un glob mic cu cruce pe el. În Muzeul de Artă bisericească se găsesc trei cârje episcopale, aparținând secolului al XVIII
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
o terminație. Cardinalul Bonă ne descrie cam patru feluri de terminații de cârje: a unui glob, a unei cruci, a unui Ț și a doi șerpi afrontați. Forma actuală a cârjei pare a fi rezultatul unei combinații a acestor forme: cârja se termină prin doi șerpi afrontați, având între ei un glob mic cu cruce pe el. În Muzeul de Artă bisericească se găsesc trei cârje episcopale, aparținând secolului al XVIII-lea. Două au terminația șerpilor afrontați, fără globulețul de la mijloc
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
șerpi afrontați. Forma actuală a cârjei pare a fi rezultatul unei combinații a acestor forme: cârja se termină prin doi șerpi afrontați, având între ei un glob mic cu cruce pe el. În Muzeul de Artă bisericească se găsesc trei cârje episcopale, aparținând secolului al XVIII-lea. Două au terminația șerpilor afrontați, fără globulețul de la mijloc, iar una are o terminație simplă. Aceste cârje sunt toate din lemn. Până în secolul al XVIII-lea, numai patriarhii și mitropoliții purtau cârje argintate, numite
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
între ei un glob mic cu cruce pe el. În Muzeul de Artă bisericească se găsesc trei cârje episcopale, aparținând secolului al XVIII-lea. Două au terminația șerpilor afrontați, fără globulețul de la mijloc, iar una are o terminație simplă. Aceste cârje sunt toate din lemn. Până în secolul al XVIII-lea, numai patriarhii și mitropoliții purtau cârje argintate, numite la noi "„paterițe”". O astfel de cârja ține în mână Antim Ivireanul, în portretul sau ctitoresc de la Biserica Antim. Cârja sau toiagul păstoresc
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
găsesc trei cârje episcopale, aparținând secolului al XVIII-lea. Două au terminația șerpilor afrontați, fără globulețul de la mijloc, iar una are o terminație simplă. Aceste cârje sunt toate din lemn. Până în secolul al XVIII-lea, numai patriarhii și mitropoliții purtau cârje argintate, numite la noi "„paterițe”". O astfel de cârja ține în mână Antim Ivireanul, în portretul sau ctitoresc de la Biserica Antim. Cârja sau toiagul păstoresc, „baculus pastoralis”, simbolizează rolul de bun pastor al ierarhului creștin. În evanghelia după Ioan, Iisus
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]