27,540 matches
-
în domeniu. Bagajele pentru cală trebuie menționate pe Declarația vamală pentru călători. Este important de știut faptul că Declarația vamală pentru călători verificată, semnată și ștampilată de vamă trebuie păstrată, pentru a putea fi prezentată în caz de nevoie. Totodată, călătorii care vor să iasă din țară cu obiecte de patrimoniu au obligația să le declare la vamă. Pentru obiectele cu valoare arheologică cumpărate de turiști din magazinele autorizate cu desfacerea acestora, vama permite ieșirea după verificarea "chitanțelor cu regim special
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
-o cunoscuse. Chioșcurile de pe peron fuseseră Închise. De pe peron era imposibil să-i deosebești pe călătorii din tren: fiecare compartiment Își păstra taina. Chiar dacă storurile n-ar fi fost trase, lumina becurilor albastre era prea slabă pentru a dezvălui identitatea călătorilor. Rowe era Încredințat că Hilfe Își luase un bilet de clasa I: ca refugiat, trăia din Împrumuturi; și apoi, era prietenul și confidentul lui lady Dunwoody, așa că trebuia să călătorească „În stil mare“. O porni așadar pe culoar, spre compartimentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
probabil că eram un turist american sau german, cea mai în vârstă dintre ele traversă spre mine. Seara, se plimbau alene pe insula aceea, uitându-se cu ochi goi după mașinile în goană, de parcă ar fi încercat să agațe niște călători care așteptau să treacă Styxul. Toate trei - o brunetă vorbăreață din Liverpool care fusese peste tot și făcuse tot ce se putea face sub soare; o blondă timidă și prostuță, care-i plăcea în mod evident lui Catherine, judecând după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Dacă întro noapte de iarnă un călător Prezentare Prima ediție a romanului Dacă într-o noapte de iarnă un călător a fost publicat de Editura Einaudi în iunie 1979. Cu ocazia apariției cărții, Calvino a vorbit despre roman în numeroase interviuri date unor ziare și reviste. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Dacă întro noapte de iarnă un călător Prezentare Prima ediție a romanului Dacă într-o noapte de iarnă un călător a fost publicat de Editura Einaudi în iunie 1979. Cu ocazia apariției cărții, Calvino a vorbit despre roman în numeroase interviuri date unor ziare și reviste. Dar cea mai bună ocazie de a reflecta și discuta structura și semnificația cărții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
iarnă un narator și publicate în decembrie 1979 în revista lunară„Alfabeta“. Dragă Angelo Guglielmi, „l-aș întreba acum pe Calvino două lucruri“, scrii tu, dar în realitate sunt multe semne de întrebare, explicite sau implicite, puse de tine în legătură cu Călătorul meu, în articolul tău din Alfabeta nr. 6, intitulat chiar Întrebări pentru Italo Calvino. Voi încerca, pe cât pot, să-ți răspund. Voi începe cu partea din articolul tău care nu pune întrebări, cea în care discursul tău coincide cu al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
nu indică un adevăr prea încurajator (a fi complet și cu ținută), adevăr pe care propria formă pare să-l semnifice, ci comunică senzația unei lumi precare, în suspensie, fărâmițată. Dar dacă tu admiți asta, trebuie să recunoști că volumul Călătorului în întregime răspunde în oarecare măsură acestui model (începând cu folosirea - caracteristică acestui gen - a vechiului topos de roman: conspirația universală, investită cu puteri incontrolabile, în manieră comico-alegorică, cel puțin de la Chesterton încoace - dirijată de un proteiform Deus-ex-machina. Personajul Marelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
chiar să le public, independent, ca povestiri. (Lucru destul de natural, dat fiind că dintotdeauna am fost mai degrabă autor de povestiri decât romancier.) Destinatarul natural și beneficiarul „romanescului“ este „cititorul mediu“: de aceea, am vrut ca el să fie protagonistul Călătorului. Protagonist dublu, căci se scindează într-un Cititor și o Cititoare. Pe primul nu l-am caracterizat, nici nu i-am atribuit gusturi precise: ar putea fi un cititor ocazional și eclectic. Cea de-a doua are vocația cititorului, știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
că pot trece cu vederea latura economică a existenței și tot ce comportă ea; în fine, dacă mă consideri seducător, treacă de la mine; adulator, tot așa; vânzător ambulant, la fel; dar dacă mă faci inconștient, atunci mă jignești! Dacă în Călător am vrut să prezint (printr-o alegorie) implicarea cititorului (a cititorului obișnuit) într-o carte care nu e niciodată cartea pe care el o așteaptă, nu am făcut decât să explicitez intenția mea conștientă și constantă, prezentă în toate cărțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
propusă de tine ca singura nemistificatoare, când declari că „lumea nu poate fi atestată (sau afirmată), ci doar nerecunoscută, desfăcută de sub orice tutelă, individuală sau colectivă, și restituită ireductibilității sale“. SCHEMA DIN ORIGINAL DACĂ ÎNTR-O NOAPTE DE IARNĂ UN CĂLĂTOR Lui Daniele Ponchiroli Tocmai te pregătești să începi noul roman Dacă într-o noapte de iarnă un călător de Italo Calvino. Relaxează-te. Concentrează-te. Îndepărtează de tine orice alt gând. Lasă lumea ce te-nconjoară să se acopere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
nerecunoscută, desfăcută de sub orice tutelă, individuală sau colectivă, și restituită ireductibilității sale“. SCHEMA DIN ORIGINAL DACĂ ÎNTR-O NOAPTE DE IARNĂ UN CĂLĂTOR Lui Daniele Ponchiroli Tocmai te pregătești să începi noul roman Dacă într-o noapte de iarnă un călător de Italo Calvino. Relaxează-te. Concentrează-te. Îndepărtează de tine orice alt gând. Lasă lumea ce te-nconjoară să se acopere de o ceață indistinctă. Mai bine închide ușa; dincolo, televizorul funcționează tot timpul. Spune imediat celorlalți: „Nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
așteptării, într-un sector bine circumscris ca acela al cărților, unde lucrurile pot ieși bine său rău, dar riscul deziluziei nu e grav. Prin urmare, ai văzut într-un ziar că a apărut Dacă într-o noapte de iarnă un călător, noua carte de Italo Calvino, care nu mai publicase nimic de câțiva ani. Ai trecut pe la librărie și ai cumpărat volumul. Ai făcut bine. Încă din vitrina librăriei ai depistat coperta cu titlul pe care-l căutai. Urmărind această indicație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
non-nou și a non-noului pe care-l cauți în nou). Toate astea pentru a spune că, parcurgând rapid cu privirea titlurile volumelor expuse în librărie, ți-ai îndreptat pașii spre un teanc de Dacă într-o noapte de iarnă un călător proaspăt tipărite, ai apucat un exemplar și l-ai dus la casier ca să ți se stabilească dreptul de proprietate asupra lui. Ai mai aruncat o privire pierdută cărților din jur (mai bine-zis: cărțile te priveau cu expresia pierdută a câinilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
așteptai de la autor; cartea în sine îți stârnește curiozitatea, ba chiar, dacă te gândești bine, preferi să fie așa, să te afli în fața a ceva ce încă nu știi prea bine ce este. Dacă într-o noapte de iarnă un călător Romanul începe într-o gară, pufăie o locomotivă, răsuflarea unui piston acoperă deschiderea capitolului, un nor de fum ascunde o parte din primul alineat. Mirosul de gară e străbătut de o pală de mirosuri de la bufetul gării. Cineva privește prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
și opac, în care eu să pot trece neobservat, să dispar. Sunt o persoană care nu sare în ochi, o prezență anonimă pe un fundal și mai anonim; dacă tu, cititorule, n-ai putut să nu mă observi printre ceilalți călători care coborau din tren și să nu mă urmărești în acest du-te-vino al meu între bar și telefon este numai pentru că mă numesc „eu“, și e singurul lucru pe care îl știi despre mine; dar e suficient ca tu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
eu“, el se simte obligat să pună în acest „eu“ un pic din sine însuși, din ceea ce simte sau își imaginează că simte. Nimic mai ușor decât să se identifice cu mine; deocamdată, comportamentul meu exterior e cel al unui călător care a pierdut o legătură, situație ce face parte din experiența tuturor; dar o situație care se întâmplă la începutul unui roman trimite întotdeauna la altceva, la ceva care s-a întâmplat, sau este pe cale să se-ntâmple, și acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
întâlnească imediat după ce aveam să cobor din tren, dacă nu mergeau toate de-a-ndoaselea. Un om cu o valiză pe rotile la fel cu a mea, goală. Cele două valize s-ar fi ciocnit ca din întâmplare în acel du-te-vino de călători de pe peron, între trenuri. Un fapt ce poate avea loc din întâmplare, imposibil de deosebit de ceea ce are loc doar din întâmplare; bărbatul mi-ar fi spus parola, un comentariu la titlul ziarului ce iese din buzunarul meu, despre rezultatele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
rămas cu valiza celuilalt, iar el ar fi luat-o pe a mea. Un plan perfect, atât de perfect încât fusese de-ajuns o complicație de o nimica toată ca să-l năruie. Acum sunt aici, neștiind ce să fac, ultimul călător care mai așteaptă în gara asta de unde nu pleacă și unde nu sosește nici un tren până mâine dimineață. E ora la care orășelul de provincie se închide în găoacea lui. La barul gării au mai rămas doar cei din partea locului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Librarul nu pare tulburat - A, și dumneavoastră? Am avut deja diverse reclamații. Chiar azi de dimineață mi-a sosit o circulară de la editură. Vedeți? „În distribuirea ultimelor noutăți, o parte din tirajul volumului Dacă într-o noapte de iarnă un călător de Italo Calvino este defectuos și trebuie retras din circulație. Dintr-o eroare de legătorie, foile sus-numitului volum au fost amestecate cu cele ale noului roman polonez În afara localității Malbork de Tazio Bazakbal. Cerându-și scuze pentru această inconveniență, editura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
înlocuirea exemplarelor defecte etc.“ Spuneți-mi dacă un sărman librar trebuie să se facă de râs din cauza neglijenței altora. Ne înnebunesc de tot. Am controlat volumele de Calvino unul câte unul. Câteva exemplare corecte există, din fericire, și putem înlocui Călătorul defect cu unul în perfectă stare, abia ieșit de sub tipar. Un moment. Concentrează-te. Reordonează-ți în minte ansamblul de informații cu care ai fost inundat dintr-o dată. Un roman polonez. Deci cartea pe care începuseși s-o citești ieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
urmăresc în tăcere, voi și ceilalți. Vă dați seama imediat că ascultați ceva ce n-are nici un punct comun nici cu Ițindu-se de pe coasta abruptă, nici cu În afara localității Malbork, nici chiar cu Dacă într-o noapte de iarnă un călător. Vă aruncați o privire, tu și Ludmila, ba chiar două priviri: mai întâi interogativă, apoi de înțelegere. Oricum ar fi, e un roman în care, odată intrați, ați vrea să mergeți înainte fără a vă opri. Fără a se teme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
faceți bilanțul situației. Rezumând: Fără a se teme de vânt și amețeală nu este Ițindu-se de pe coasta abruptă, care, la rândul său, nu este În afara localității Malbork, care e cu totul altceva decât Dacă într-o noapte de iarnă un călător. Nu ne rămâne decât să ajungem la originile acestei confuzii. — Da. Editura ne-a supus acestor frustrări, deci editura ne datorează o explicație. Trebuie să mergem să i-o cerem. — Dar dacă Ahti și Viljandi sunt aceeași persoană? — Mai întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Da. Editura ne-a supus acestor frustrări, deci editura ne datorează o explicație. Trebuie să mergem să i-o cerem. — Dar dacă Ahti și Viljandi sunt aceeași persoană? — Mai întâi să întrebăm de Dacă într-o noapte de iarnă un călător, să le cerem un exemplar complet; la fel cu În afara localității Malbork. Vreau să spun: romanele pe care am început să le citim, crezând că aveau acel titlu; dacă e vorba de alte titluri și alți autori, să ne-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
îi zice? Se lăuda că e un poliglot extraordinar, că nu există limbă pe care să n-o cunoască, până și asta, cimbrica, da, cimbrica. Ne aduce o carte scrisă în limba asta, un roman gros, dens, cum se cheamă, Călătorul, nu: Călătorul e de celălalt, În afara localității... — De Tazio Bazakbal? — Nu, nu Bazakbal, ăsta e cu Coasta abruptă, de... — Ahti? — Bravo, chiar el, Ukko Ahti. — Dar, iertați-mă, Ukko Ahti nu e autor cimerian? — Ei, se știe că la început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Se lăuda că e un poliglot extraordinar, că nu există limbă pe care să n-o cunoască, până și asta, cimbrica, da, cimbrica. Ne aduce o carte scrisă în limba asta, un roman gros, dens, cum se cheamă, Călătorul, nu: Călătorul e de celălalt, În afara localității... — De Tazio Bazakbal? — Nu, nu Bazakbal, ăsta e cu Coasta abruptă, de... — Ahti? — Bravo, chiar el, Ukko Ahti. — Dar, iertați-mă, Ukko Ahti nu e autor cimerian? — Ei, se știe că la început Ahti era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]