1,848 matches
-
la vremea aceea. Așa Învățasem la școală, pe stradă, din cărțile de istorie sau de literatură, din aerul transilvan pe care Îl respiram, Într-o deplină inocență. Am Început să chestionez toate aceste certitudini - de unul singur, fără prea multe călăuze - abia pe la sfârșitul liceului, la Începutul anilor ’80. Când citeam polemicile dintre sincroniști și protocroniști, limbajul celor din urmă mi se părea deja suspect. Mai auzeam câte ceva și pe la „Europa Liberă”. Dar cred că procesul despărțirii mele de naționalism a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din punctul de vedere al unei a treia epoci care să nu fie 'Contemporană nici ou el, nici cu autorul, sau să treacă în revistă întreaga istorie a interpretărilor și aprecierilor critice date unei opere anumite, ceea ce va constitui o călăuză pentru descoperirea semnificației totale a acesteia. În practică, o opțiune atât de categorică între punctul de vedere istoric si cel actual este aproape imposibilă. Trebuie să ne ferim atât de falsul relativism cât și de falsul absolutism sunt un rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
139, 193, 240 Capcana (1974) 191, 193 Cartierul veseliei (1965) 111, 115 Casa de la miezul nopții (1976) 196 Casa dintre câmpuri (1980) 192, 235, 255-256, 285 Casablanca (1942) 105-106 Castelanii (1967) 111-112 Castelul condamnaților (1969) 193 Căința (Monanieba) (1984) 254 Călăuza (Stalker) (1979) 265 Căldura (1969) 111 Cătușe roșii (Odessa in fiamme) (1942) 56-57 Când legendele mor (When The Legends Die) (1972) 188 Când primăvara e fierbinte (1961) 111-112, 138-139, 160, 240, 284 Cântecele mării (1970) 198 Ceața (1973) 191, 193
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
schemelor generale abstracte ale gândirii matematice moderne, iar acest proces poate și trebuie să înceapă de la primele cunoștințe și deprinderi dobândite. Cercetări experimentale organizate pe plan mondial au demonstrat că teoria mulțimilor chiar sub forma ei naivă constituie o bună călăuză a copilului preșcolar în matematica modernă iar „primii pași” sunt favorizați de utilizarea frecventă în activitatea preșcolară a jocului didactic matematic. Justificarea acestei afirmații își află sorgintea în următoarele constatări: a. jocul didactic matematic reprezintă o activitate de bază, organizată
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
apusul acestuia. Spectrul luminii zodiacale este o copie perfectă a spectrului solar și această explicație pare a fi cea mai verosimilă și prin urmare, lumina nopții provine, în mare parte, cam 60% tot de la Soare. 2.3 Bolta cerească - întâia călăuză Din cele mai vechi timpuri, cunoașterea astronomică a fost demnă de atenția umană și si-a lăsat urmele încă din perioada anterioară documentelor istorice scrise. Este vorba de omul primitiv care ne-a lăsat desene și semne astronomice pe pietre
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
și să-și înnobileze sufletul. Inspirata butadă: Carte frumoasă, cinste cui te-a scris! este un elogiu adus creatorilor de cărți bine scrise și purtătoare de învățăminte. Din îndepărtate vremi, cărțile au însoțit viața oamenilor, le-au fost sfetnic și călăuză, le-au luminat mințile și le-au încălzit inimile. Vertiginoasele progrese în tehnologia informației au detronat cartea, au diminuat dramatic interesul pentru lectură și au condamnat librăriile la sufocare datorită numărului imens de volume aflate în depozite și pe rafturi
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
clientul expert. Liderul este orientat spre ceilalți, urmărind controlarea comportamentelor membrilor grupului, însă fără a avea în minte un scop anume. El are mai mult un rol de moderator: atrage toți membrii în discuție, stimulează și implicarea expertului, fiind o călăuză; liderul ghidează discuțiile de-a lungul întregii excursii sinectice. Rolurile repartizate pe membrii grupului presupun conformarea la anumite cerințe: conștientizarea individualității fi ecărui membru, respectarea ideilor celorlalți, dezinhibarea, observarea aspectelor pozitive ale unei idei etc. Clientul expert este cel responsabil
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
și de cultură. Aproape că se așezase ideea că despre Iași nu s-ar mai găsi ce spune și ce scrie. Lucrarea de față nu are pretenția a fi o monografie care să umple acest gol, ci doar o simplă călăuză pentru cel care poposește în Iași ca simplu vizitator, mânat de dorința de a-l cunoaște. Lucrarea se adresează în egală măsură localnicilor, care nu întotdeauna au avut prilejul să-și cunoască comorile, deși, poate că ar fi dorit aceasta
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
atunci când nu se urmărește un interes material. Și a fost într-adevăr vorba de o făgăduială. Tematica unei astfel de lucrări este destul de vastă, însă cadrul pe care l-am adoptat a fost restrâns de scopul pe care îl urmărește (călăuza unui om obișnuit, dar dornic de cunoaștere a unui anumit aspect al problemei) și de dimensiunile practice pe care le poate avea. În această situație, grija ca punerea în ordine și prezentarea corectă a materialului informativ să ducă la satisfacția
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
pe care a primit-o în condiționarea sa. Libertatea este așadar, tocmai acest itinerar între două adeziuni , o adeziune pasivă la impulsurile totale ale eului care se abandonează condiționărilor sale și o adeziune activă la idealuri asumate conștient și devenite călăuze de acțiune creatoare sprijinită pe cunoaștere, conjugată cu voința de a promova, de a realiza în mod conștient valori. Ca o concluzie ne raliem opiniei lui George Gurvitch care afirma că : . I.2. Conceptele de libertate negativă și libertate pozitivă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
iar celălalt - rezultatul creației, aceștia fiind armonios conectați prin axa vectorială, la fel de bine definită drept canal de interacțiune. Această simplă schemă este prima care-l atrage în primul rând pe privitor, chiar înainte de a descifra subiectul tabloului. Simplitatea inițială rămâne călăuza complexității detaliului. În același timp, tema de bază la care m-am referit ca fiind scheletul structural al operei este și cea mai concisă formulare vizuală a esenței operei. Este ceea ce se obține atunci când s-a spus și s-a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Isus le răspunde, chemând mulțimile în preajma sa, că nu ceea ce intră în gură spurcă pe om, ci ceea ce iese. În acest context, adresându-se mulțimii și referindu-se la farisei și la cărturari, rostește Isus "Lăsați-i pe ei; sunt călăuze oarbe, orbilor; și dacă orb pe orb va călăuzi, amândoi vor cădea în groapă."14 La această pildă biblică recurge și evanghelistul Luca în predica de pe munte (6: 39): "Și le-a spus și pildă: Poate orb pe orb să
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
neascultător, George Bălăiță recurge și el la o descriere ekphrastică a lui: Cei doi se întoarseră repede. Îl duceau pe Duțu între ei, ca și cum picioarele ar trebui lui ar fi fost moi. Nimeni nu scoase vreun cuvânt. Se încolonară în spatele călăuzei. Dabija se alătură șirului. Omul din față călca hotărât, picioarele lui scurte intrau până deasupra genunchilor în zăpadă, se mișcau într-o foarfecă neîntreruptă, poalele șubei negre veneau în urmă. El vedea. Dar oare primul, cel care nu se vede
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pârâu idilic de la marginea satului) omul din fața celui care chiar acum se prăbușește caraghios ca un clovn căzut în fund în butoiul cu lături, picioarele și mâinile rășchirate, restul în butoi sau, se poate, într-o tobă, așadar primul, adevărata călăuză a orbilor, acela nu era oare un om cu vedere ageră? Ca și ăsta care ne duce pe noi acum prin zăpadă și noi îl ascultăm și nu știm cine este și unde ne duce. Parabola orbilor. Iată-l pe
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
locul și că nu departe se află o casă locuită unde s-ar putea adăposti. Dabija se împotrivește pretinzând că nu pot risca atât de mult necunoscând drumul, dar grupul format adhoc se alătură necunoscutului pe care îl recunosc drept călăuză și comandant. Acesta este momentul în care Bălăiță recurge la evocarea tabloului lui Breugel. Fragmentul ekphrastic se concentrează asupra unui tablou a cărui temă este asemănătoare cu cea a secvenței literare în care se încorporează. Un grup de oameni în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
În tablou, cum am văzut deja, un șir de orbi mărșăluiește pe un teren accidentat. În loc să descrie personajele împlicate în scena înzăpezirii și mișcările lor de a ieși din zăpadă, autorul inserează brusc descrierea tabloului Parabola orbilor. Astfel, de la descrierea călăuzei care se luptă cu nămeții " Omul din față călca hotărât, picioarele lui scurte intrau până deasupra genunchilor în zăpadă, se mișcau într-o foarfecă neîntreruptă, poalele șubei negre veneau în urmă. El vedea" -, autorul trece, într-o mișcare de montaj
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
vezi nota 43). Fragmentul ekphrastic se construiește pe un joc al instanțelor narative. De la persoana a treia (fraza ce surprinde mișcările celui din fruntea oamenilor înzăpeziți) la persoana I. Debutul fragmentului este interogativ și ambiguu. Fraza despre vederea ageră a călăuzei orbilor poate deopotrivă aparține discursului heterodiegetic (la persoana a treia, vocea care comentează episodul înzăpezirii, referindu-se la un tablou celebru) și discursului homodiegetic, în care Naum devine personajul a cărui voce interoghează abilitatea de a vedea a călăuzei orbilor
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
a călăuzei orbilor poate deopotrivă aparține discursului heterodiegetic (la persoana a treia, vocea care comentează episodul înzăpezirii, referindu-se la un tablou celebru) și discursului homodiegetic, în care Naum devine personajul a cărui voce interoghează abilitatea de a vedea a călăuzei orbilor. Identitatea instanței narative se clarifică subtil în frazele următoare ale fragmentului, când descrierea tabloului se face la persoana I, din perspectiva celui de-al treilea orb din tabloul lui Breughel. Bălăiță destructurează în spațiul pasajului ekphrastic limitele conceptului de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
the Elder, Thames & Hudson, Londra, 1958, p. 48. 20 http://www.montgomerycollege.edu/~bevans/pieter%20brugel%20 grove%20bio.pdf, p. 8. 21 "S-a vorbit aci de o simbolizare a întregii umanități prăbușindu-se în neguri și lipsită de călăuză. În afară însă de semnificația panoului, este faptul brut, fețele fără lumini ale oamenilor ce se rostogolesc, accentul, intensitatea, crisparea scenei de coșmar, ce se petrece sub cerul clar", Ion Biberi, Bruegel, Editura Meridiane, București, 1969, p. 28. 22 Walter
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
părerea noastră, atât de intim legate de mișcările literare cum consideră mulți dintre adepții lui Geistesgeschichte. Explicarea mutațiilor literare prin "spiritul epocii" este în mod cert defectuoasă când acest spirit devine o integrală mitică, absolută, în loc să fie, cel mult, o călăuză în rezolvarea unei probleme dificile și obscure. Școala germană axată pe Geistesgeschichte n-a reușit de obicei decât să aplice criterii dintr-un domeniu anumit (acela al artelor sau al filozofiei) la întregul activității culturale, caracterizând apoi epoca și, în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
acordurilor, sunt de cele mai multe ori, fie ignorate, fie trădate cu seninătate.” Rezultatul nu este, cum pripit s-ar putea decreta, kitsch-ul. Arta meșterilor populari ai realității - cum mai sunt numiți - se călăuzește după un simț îndeobște bun și această călăuză, în pofida primejdiilor ce pândesc la tot pasul, o scoate la liman. Se vorbește, într-un limbaj dezarmant de simplu și cuceritor de sincer, despre oameni, fapte și lucruri, pentru autor de cea mai mare însemnătate, care într-un moment unic
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
textul Cristian Hârtie, înregistrat în 2008. Hlinka Gustav Ioan 1947 Pictor, grafician, filatelist, colecționar, scriitor „Dacă stau să-mi analizez trecutul, de la primele desene până la picturile de acum, nu pot să nu remarc că tenacitatea și încăpățânarea au fost o călăuză în realizarea lucrărilor mele de artă plastică la care s-a adăugat și ideea încolțită în mintea mea încă din tinerețe, pe care o vedeam mereu strălucind ca lumina unui far călăuzindu-mă zi și noapte pe valurile vieții, care
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Reșița, 2002, pag. 26, 27; Titus Crișciu - Portretul unei Doamne, Ed. Signum, Reșița, 2003, pag. 14, 15; Erwin Josef Țigla, Germani din Banatul Montan, Ed. InterGraf, Reșița, 2003, pag. 199, 200; Nicolae Sârbu - De o sută de ori Banat, Ed. Călăuza, Deva, 2003, pag. 146 - 151; Const. Toni Dârțu, Personalități Române și faptele lor 1950 - 2000, vol. V, Ed. Casa de Edituri Venus, Iași, 2004, Dicționar întocmit cu sprijinul Academiei Oamenilor de Știință din România, Ediție selectivă, pag. 200 - 203; Albumul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 115, 116; Albumul Artă Naivă, Ed. First Timișoara, 2002, pag. 22, 23; Mihai Vintilă - Colivia cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag. 28, 29; Nicolae Sârbu - De o sută de ori Banat, Ed. Călăuza, Deva, 2003, pag. 146, 151; Albumul Patrimoniu. Cultură Tradițională Arta Naivă, editat de Ministerul Culturii și Cultelor și de Direcției pentru Cultură Culte și Patrimoniul Cultural Național Cluj, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj, 2004, pag. 32; Mihai Vintilă 101
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de câini ciobănești - alias câinele-lup, ci și alte rase de câini pe care populația le deține. Privită În ansamblul ei, cartea este o lucrare complexă, bine fundamentată și restructurată, scrisă Într-un stil simplu și accesibil, ce poate servi drept călăuză În creșterea și Îngrijirea majorității raselor de câini. Lucrarea are și un pronunțat caracter științific, ce rezultă din preocuparea autorului - ing. Mihaiu Șanța - pentru studierea și urmărirea evoluției genetice pe mai mulți ani a unor loturi de câini din fostul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]