25,427 matches
-
expunerii faptelor, așa cum s-au petrecut, fără nicun fel de cosmetizare sau idilizare a tabloului, îl captivează din primele pagini pe cititor, invitându-l să participe la retrăirea unor clipe care au fost. Amintirea recuperează un timp apus; dragostea și căldura celor dragi ne ajută, după ani și ani, să îndulcim cât de cât, durerea pricinuită de ireversibilitatea trecerii timpului. Acele ceasornicului ne măsoară inexorabil pașii înspre un nou început, dar, pare a transmite cartea, contează felul cum trăim, relațiile interumane
CONSACRARE ŞI DIALOGUL CU SINE, CRONICĂ DE PROF.DR.MIHAELA ROTARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1394721031.html [Corola-blog/BlogPost/353447_a_354776]
-
Acolo de unde doar ce, Te-ai întors dintr-un alt zbor Ai da tot ce n-ai, să știi Visele să ți le torci Doar atât: să te întorci, S-aduci niște semne vii! Bate ziua în fereastră: Moleșită de căldură, Pasărea de somn, albastră Te-ar fura dar nu se-ndură Referință Bibliografică: Pasărea de somn, albastră / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile
PASĂREA DE SOMN, ALBASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasarea_de_somn_albastra.html [Corola-blog/BlogPost/358907_a_360236]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > BETEGITA DE FRUMOS Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului betegita de frumos, betegita de simțire plânge doina lăcrimos, plânge fără contenire betegita de căldură, betegita de alean, pustiită-n bătătura, plânge tristă an de an betegita de pădure, betegita mișelește, fără fragi și fără mure, doina încărunțește și precum rugina roade până în adâncuri fierul, doina noastră-ncet decade fiindcă-și pierde fluierul ne rămâne
BETEGITĂ DE FRUMOS de DORA PASCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1474488149.html [Corola-blog/BlogPost/380827_a_382156]
-
munte. Erau acolo fel de fel de oameni: români, ruși, italieni, sârbi, francezi, englezi, indieni și chinezi. Mâncam pâine și o porție de pilaf îndulcit cu smochine. De prin munte, mâncam poame ca portocale, smochine, roșcove. Soldații se îmbolnăveau de căldură. Mulți mureau, dar cu toate că erau îngropați adânc, hienele îi scoteau și-i mâncau. Din Constantinopol am scris o carte poștală pe care am trimis-o acasă la mine, dar n-au primit-o ai casei. Venit acasă, m-am îmbolnăvit
Mărturii* deosebite de pe vremea ocupației (Primul Război Mondial) by http://revistaderecenzii.ro/marturii-deosebite-de-pe-vremea-ocupatiei-primul-razboi-mondial/ [Corola-blog/BlogPost/339370_a_340699]
-
să mă altoiască pentru a-mi tăia pofta să mă mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de căldura soarelui la umbra căruței, cu limba scoasă de un cot. Aceasta a fost prima mea încercare de a pescui și prima mea plimbare cu barca pe apă. Am mai experimentat și altă dată pescuitul pe lac. La un kilometru de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
acum a rămas doar urmă de lac. Mai apăreau în albia lui câteva locuri cu mocirlă, unde mai orăcăia din când, în când, câte o broască răgușită. Restul broaștelor stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană, se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
nr. 2056 din 17 august 2016 Toate Articolele Autorului Ce poate fi mai frumos decât o dimineață blândă de vară, ce culori mai frumoase, cerul reflectă dăruindu-le asupra lumii. Câte ciripituri măiestre, bâzâit de insecte și liniștea se-nfioară, ce căldură molatecă ne cuprinde când astrul se înalță luminii! Câtă pace e în lanurile aurite și grele de boabe,unduitoare , ce baie de roșu aprins prin întinderile nesfârșite de maci adie, câmpul de floarea soarelui e plin de semințe hrănitoare, un
VARA de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1471458834.html [Corola-blog/BlogPost/340260_a_341589]
-
EREZIA DE-A SCRIE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1026 din 22 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului DNA CREATOR SUMAR VIAȚĂ DE TREI PARALE O noapte furtunoasă d-l Goe vizită lanțul slăbi- ciunilor bacalaureat trumful talentului petițiune căldură mare art.214 infamie bubico five o`clock mici economii la Peleș dascăl prost diplomație tren de plăcere amici justiție situațiune un pedagog de școală nouă despre cometă emulațiune premiul în tâi politică și delicatețe telegrame jertfe patriotice tempora atmosferă
NENEA IANCU SHOW SAU EREZIA DE-A SCRIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Nenea_iancu_show_sau_erezia_de_costel_zagan_1382430252.html [Corola-blog/BlogPost/352498_a_353827]
-
august la plimbare, Nu muncesc, nici bani nu iau, Rondelul electricității Stau și-aștept privatizare ... Miau! Pe cinstea mea, n-o să-mi țin gura, Și-o spun acum, că e momentul, August, lună de vacanță, Nici noi n-am inventat căldura, Pa!, Auguri!, Salve!, Ciau! Nici cei de la RENEL curentul. Vă salut de circumstanță, Miau!! Că dânșii și-au pierdut măsura, (1993) Acesta-i inconvenientul, Și-orice scumpire-mi crește ura, Rondel parșiv Să le dărâm stabilimentul. E libertate azi la
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
mai ales - la care s-a adăugat și aceasta izvorâta din empatia pentru berzele suferinde. Bucuria românului dintotdeauna a fost și rămâne întâmpinarea primăverii, cu toate surprizele ei plăcute, incepand cu creșterea zilelor și a fluxului luminos, revenirea progresivă a căldurii, răsărirea florilor de primăvară, dintre care ghicelul este chiar campionul străbaterii stratului de zăpadă și desigur reîntoarcerea păsărilor migratoare, atât de frumos surprinsă în versurile lui G Coșbuc: Vestitorii primăverii Dintr-alte țări, de soare pline, Pe unde-ați fost
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cuibul-berzelor/ [Corola-blog/BlogPost/92342_a_93634]
-
petrecut cu cincisprezece ani în urmă, ci se continuă prin ucenicii săi. Prin urmare, Părintele Profesor Dumitru Popescu a reușit să adune sub aripa ocrotitoare a dragostei sale, asemeni mentorului și îndrumătorului său - Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - cu competență și căldură inegalabilă, teologii și teologia nu doar din ortodoxie ci și din celelalte confesiuni creștine, dobândind cu toții același glas și deci o cale unică spre Dumnezeu, prin cultivarea și valorificarea teologică a operei sale, la care, deci, nu au aflat decât
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426055783.html [Corola-blog/BlogPost/344113_a_345442]
-
Stareță - Stavrofora Agnia Ciuban. Ne-am închinat în paraclisul noii mănăstiri, de o frumusețe și o taină aparte. Căci aici, arhitectul și meșterul au zidit taina în piatră și lemn. Ceea ce impresionează în acest paraclis este lumina. Un fel de căldură materială, izvorâtă din bolți, din pereți, din arcade, ca să limpezească și să trezească în inimi, deopotrivă, flacăra rugăciunii și cea a neuitării și continuității de neam. (cf. d-lui Dumitru Manolache - http://ziarullumina.ro/reportaj/sapanta-peri-manastirea-continuitatii). Stelian Gomboș Referință Bibliografică
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1375959552.html [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
bucuraseră unul de prezenta celuilalt timp de două ceasuri. Rămas în poartă, Sebastian o privea cum se îndepărtează cu pașii săi mărunți. Fiind doar în pulovărul său subțire din angora, simți imediat tăria gerului de afară și reveni grabnic la căldura livingului, gândindu-se la faptul că, încă o femeie i-a trecut pragul casei, dar viața lui interioară este la fel de săracă și insipidă ca și înainte. Referință Bibliografică: IUBIRE INTERZISA - cap. II part. II - PROFA DE ISTORIE / Stan Virgil : Confluențe
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_cap_ii_par_stan_virgil_1384627498.html [Corola-blog/BlogPost/363145_a_364474]
-
Din loc în loc ,eucalipt în pâlcuri La umbra lor tresare parcă viață . Orașele ascunse după dealuri , Sau prin deșert în oaze-ți ies în față . E soarele stăpân pe aceste plaiuri Sub mângâierea vântului fierbinte , Ce ziua te-mpresoară cu căldură Iar noaptea frigu-n oase te pătrunde . Autostrăzi se unduie-ntre dealuri Si taie-n lung și-n lat ținutul , Aici ,în locu-acesta tainic Unde a fost mai întâi cuvântul ! Legendele se află la tot pasul Iar vântul bate ,duce-n lume
TARA TUTUROR de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1430982592.html [Corola-blog/BlogPost/369588_a_370917]
-
de formația „Mandolina” a Casei de Cultură a Municipiului. 17.00 - 19.00, Esplanada Halei Centrale, Spectacole susținute de copii în cadrul „Târgului de iarnă”. Acțiunea caritabilă “Ajuta-l pe Moș Crăciun” 18.00 Parcul Copou, Clubul Fotografilor: proiecția de fotografie „Căldură mare” Duminică, 20 decembrie: 10.00 - 11.00, Palatul Culturii - Piața Unirii - Casă de Cultură a Studenților, Parada alaiurilor participante la Festivalul folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă” 10.00 - 20.00, Esplanada Halei Centrale, Târgul de iarnă „Piața de
Programul Sarbatorilor de Iarna ale Iasului 2010 by http://www.iasi4u.ro/programul-sarbatorilor-de-iarna-ale-iasului-2010/ [Corola-blog/BlogPost/96105_a_97397]
-
tipule? Cum așa? se miră Marian nedumerit. - Nu-mi cunosc încă partenera, răspunse Cris râzând și totuși un pic necăjit de situație. - Asta nu am crezut că o pot auzi de la tine. Cum poate armăsarul Galațiului aflat tot timpul în călduri, să nu-și cunoască victima? replică și Andrei. - Este cadoul surorii mele, dacă pot să-l numesc așa. Nu mi-a spus nimic despre fata care va fi invitată să-mi fie parteneră la banchet. - Ești de comă, fratele meu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405430516.html [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
stropii de ploaie ce în palmă, / Îți strălucesc zglobii în asfințit de toamnă...// Și în privirea ta frumosul să-ți zâmbească, / Doar...soarele și norul, au vrut să te primească! / Să încununeze fruntea-ți curată și senină, / Cu raze, cu căldură și cu a lor Lumină...” Autoarea de față, în poemele sale nu epitetizează în exces, nu adjectivează, ci mai curând folosește verbul. Principalele sale verbe sunt: „Să vrei, / Să ceri,/ Să speri...” din poemul „Să vrei”. Poezia e mai degrabă
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/O_revarsare_alba_de_iubire_zapada_d_cezarina_adamescu_1332758453.html [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
Cu adevărat vă spun că îngerii din Coloanele mele sunt acum responsabili de razele corpului nostru luminos, de mișcarea pământului în jurul soarelui și de cel de-al doilea Soare uriaș din Pleiade ce vine spre noi din adâncimile cerului cu căldura, lumina și energia lui iradiantă. Cu adevărat, razele corpului nostru luminos cresc și descresc odată cu “spațiul curbat” care stă între noi și un alt corp luminos, cum e Luna sau Soarele sau o altă ființă luminoasă. Dar de ce cresc și
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
hărnicuțe albinele, înfruptându-se din dulceața boabelor parfumate. Și era o mulțime de struguri ... Unii erau chihlimbarii, de parcă adunaseră tot auriul soarelui, alții erau negri ca murele, și mai erau albi și rose. Se aduna în ciurpenii strugurilor, dulceața câmpiei, căldura soarelui, aroma florilor și speranța lucrătorului. Astfel de bunătăți n-am mai mâncat din acea vreme; mustul era negru și vârtos, un adevărat elixir al vieții. Copil fiind, îl mâncam cu pâine, iar maia făcea și magiun din el. Mustul
LA CULES DE STRUGURI-PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1413095223.html [Corola-blog/BlogPost/375741_a_377070]
-
la început de serie pe când asistentele din baza de tratament sunt cele care trag greul. Ele se confruntă cu tot felul de oameni și dacă relația dintre ele și pacient va fi una de acceptare reciprocă, o atitudine de respect, căldură și înțelegere empatică rezultatele nu vor întârzia să apară. Am întâlnit acolo asistente terapeut cu multă dăruire cum e bunăoară Lucia Lung care în acea perioadă lucra la - băi vane - Ea vorbește frumos și cu respect cu cei peste 1oo
TRATAMENT BALNEAR de IONEL CADAR în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1412436296.html [Corola-blog/BlogPost/358523_a_359852]
-
Acasa > Impact > Relatare > FRIZERI DE OCAZIE Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1535 din 15 martie 2015 Toate Articolele Autorului Frizeri de ocazie Era cred că prin august. O căldură sufocantă se lăsase asupra satului. Bătrânii spuneau că de mulți ani nu mai văzuseră așa secetă. Pământul, în marea-i nevoie de apă, crăpase de băgai piciorul. Eu eram micuț, cred că treceam pe la grădiniță. Spun că treceam pentru că dacă
FRIZERI DE OCAZIE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1426412183.html [Corola-blog/BlogPost/369480_a_370809]
-
către stele atârn între ceruri de fildeșe coapte mahrama iubirii mă mângâie cântă pe inima-mi plină de gânduri deșarte. la punctul adânc co.chilia din sine e-o ușă de sticlă cu fereastră de poartă ce ține prin Tine căldura deplină Prezența de Aur luminișul din Soartă călător pe coclauri răzmerind întru lume am ajuns să mă-ntreb dacă asta mi-e toată viața mea ca un pom răsădit pe genune ce s-apleacă de vânturi și-i smerit ca
POEM HIERATIC XXIII-PIATRĂ SMERITĂ de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1443979242.html [Corola-blog/BlogPost/381224_a_382553]
-
atenția mai ales peisajele tipic israeliene, în care măslinul pare să se constituie ca simbol central al inspirației sale, dar și ca un motiv central al istoriei unui popor care a știut să supraviețuiască în cele mai vitrege condiții. Impresionează căldura cu care pictorița își îmbrățișează temele, indiferent că pictează o piață arăbească sau un colț de gospodărie românească. Umană și generoasă, sensibilitatea ei „face culorile să cânte”, spre a relua expresia lui Marcel Iancu. Indiscutabil, Liana Saxone-Horodi este unul din
PICTORIŢA LIANA SAXONE-HORODI de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_pictorita_lia_ion_cristofor_1386052815.html [Corola-blog/BlogPost/363071_a_364400]
-
pentru tine să-mi stai în preajmă, amar de vreme să mă îngrijești... Drept este, ne-am cunoscut din tinerețe, am trăit, aș zice, în aceleași condiții, ne-am format caractere tari, însă nu țepene, doar puternice, nu lipsite de căldură, de compasiune, ușor exaltată, câteodată, cum am găsit la tine și de care m-am folosit peste ani... Se oprise preț de câteva zeci de secunde. Pesemne obosise, căci respira mai greu, așa cum fac pisicile când torc, prelungind eforturile inimii
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
petrecuserăm docile pe lângă baba Mărgărita, astâmpărând păsările, aducând apă în jgheaburi și în butoiul de lângă cunie, să fie pentru seara de spălat și câte altele. Cum izvorul de la care așteptam să vină apa era departe de casă, drumurile, căratul și...căldura ne slăbiseră și ne încinseseră. Eram roșii ca racii clocotiți. Neputând să mai suporte vrajba caniculei, Țunia își turnă o cantă de apă rece pe ea. Nu apucasem nici să mă mir, nici s-o cert. Picase ca secerată. Până
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]