2,041 matches
-
care sunt un mediu foarte proprice dezvoltării viței-de-vii și a pomilor fructiferi, cât și terenuri agricole bune de semănat cereale. Solul cuprinde și straturi de argile și nisipuri în zona prundurilor și a șesurilor, dar și straturi de argile și calcare în zonele mai ridicate de coastă și de deal. Numărul populației este foarte redus tocmai datorită condițiilor grele de a ajunge în această zonă a comunei, dar și a faptului că o parte a acestei zone este joasă, fiind în
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
petrol. În jumătatea a doua a secolului XIX a început extragerea țițeiului în cantități mai mari, în scopuri industriale, pe aceeași peninsulă, iar apoi și pe alte teritorii. Pe lângă extragerea petrolului, pe țărmul Mării Caspice se practică și extragerea sării, calcarului, prundișului, nisipului, argilei etc. Navigația este destul de dezvoltată. Principalele traversări navigaționale sunt Baku - Aktau, Baku - Turkmenbași și Mahacicala - Aktau. Marea are legătură navigațională cu Marea Azov prin râul Volga, Don și Canalul Volga-Don. În Marea Caspică se practică pescuitul (nisetri
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
al produselor din imediata apropiere: cereale, animale și produse animale. Aici funcționau o uzină electrică, o fabrică de bere, o fabrică de spirt, 5 fabrici de ulei, 2 fabrici de bomboane, o fabrică de săpun, 12 mori, 1 carieră de calcar pentru fabricarea varului, 3 fabrici de cărămidă și un abator comunal. De asemenea, își desfășurau activitatea în localitate o agenție a Băncii Naționale a României, Banca "Basarabia", Banca Corpului Didactic, Banca "Cetatea", 2 bănci populare, Banca de împrumut și păstrare. Fiind un centru
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
de fier și mangan. Patina protejează roca împotriva coraziunii și chiar a dezagregării. Eflorescențele întâlnite mai ales în deșerturile cu roci argiloase și mâloase, provin din cristalizarea superficială a sărurilor solubile (cloruri și sulfați). Microlapiezurile, întâlnite numai în rocile solubile (calcar, dolomit, gips) apar sub forma unor șănțulețe sinuoase. Migrările la mare distanță, provocate de șiroire, concentrează în zonele depresionare cantități mari de produse dizolvate, precum și nisipuri și argile. La secetă are loc o deplasare ascendentă a apei, iar produsele dizolvate
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
structură afânată. Datorită culorii sale brun-roscată-galbuie, loessul a primit denumirea și de pământ galben. Termenul de loess sau löss este german (löse), în traducere explicativă însemnând material sfărâmicios și afânat, care se desface ușor. Mineralogic este alcătuit din cuarț, argilă, calcar. În masa lui se afla goluri verticale denumite cornevine, considerate urme ale rădăcinilor plantelor ierboase . Este o formațiune specifică pliocenului, cu origine controversată: - eoliană (prin acțiunea vântului, care transportă praful fin până la distanțe mari) - deluvială (acțiunea apelor curgătoare, care au
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
depozite loessoide, acestea făcându-l să fie foarte rezistent în fata eroziunii. Loessul absoarbe apa cu multă ușurință, circulația acesteia fiind favorizată de marea densitate a canalelor și porilor. De la cele trei elemente componente de bază ale sale, cuarț, argilă, calcar, loessul a împrumutat anumite însușiri, care sunt deosebit de importante pentru geneza și evoluția formelor de relief. Astfel cuarțul, prezent sub forma de nisip, contribuie la ridicarea gradului de permeabilitate. Argila prin absorbție de apă, mărește volumul rocii, reduce spațiile capilare
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
cu o structură mai compactă, se pot forma piramide sau coloane. Aceste forme, fiind destul de fragile, se distrug repede, în special după ploile abundente și intense, cât și în urma topirii zăpezilor. Totalitatea proceselor legate de circulația apei în roci solubile (calcar, dolomit, gips, sare) și formele de relief la care dau naștere (de suprafață și de adâncime) conturează noțiunea de carst. Acesta a fost studiat inițial în Podișul Karst din Slovenia, termenul de karst indicând piatra sau stanca de calcar și
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
solubile (calcar, dolomit, gips, sare) și formele de relief la care dau naștere (de suprafață și de adâncime) conturează noțiunea de carst. Acesta a fost studiat inițial în Podișul Karst din Slovenia, termenul de karst indicând piatra sau stanca de calcar și fenomenele grefate pe ea. Apariția și dezvoltarea carstului sunt condiționate de trei procese principale: coroziunea (dizolvarea sau disoluția) apare ca proces principal, datorându-se apei și bioxidului de carbon; eroziunea, prin scurgerea laminară sau turbulentă (evorsiune, turbionare, marmitaj) și
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
și bioxidului de carbon; eroziunea, prin scurgerea laminară sau turbulentă (evorsiune, turbionare, marmitaj) și alterarea biochimică ce degajă acizi (azotic, sulfuric, fulvic). În ceea ce privește condițiile de carstificare, ele sunt de mai multe categorii. a) Condiții litologo-structurale includ: existența unor roci carstificabile (calcar, dolomite, cretă, gips, sare); solubilitatea rocii; puritatea, grosimea și gradul de tectonizare al rocilor; structura; prezența sau absența unor formațiuni detritice acoperitoare. b) Condiții hidrologice se refera la sursele care pot furniza apa, CO2 și diferiți acizi (apele ascendente, atmosfera
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
întâlnite numeroase forme, începând cu cele mai mici, cu aspect de rigole sau caneluri și terminând cu depresiuni întinse de ordinul kilometrilor pătrați. a)Lapiezurile sunt forme carstice elementare cu aspect de șănțulețe (brazde) sau microdepresiuni (găuri) rezultate în urma coroziunii calcarului de către apa încărcată cu CO2 și cu alți acizi (humici, de regulă). Dimensiunile lor sunt de ordinul centimetrilor și decimetrilor. În mod obișnuit sunt grupate și intersectate între ele formând „câmpuri de lapiezuri”. Astfel de câmpuri apar în Munții Vâlcan
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
fund plat, acoperit de aluviuni, în care s-au adâncit organisme fluviatile a căror apă dispare în ponoare (unele polii pot adăposti și lacuri). În România sunt cunoscute poliile Poiana Albă din Munții Curmăturii, Beletina din Munții Mehedinți. La contactul calcarului cu alte roci s-a format polia Zatonul din Podișul Mehedinți. Din punct de vedere genetic sunt distinse 5 tipuri principale: 4. poliile de prăbușire - care apar prin prăbușirea tavanului unor peșteri; 5. polii cu origine complexă; f)Avenele sunt
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
aer care au influențat direcția precipitării se numesc anemolite. Tot pe tavan mai pot apărea depuneri de calcit sub forma unor mici creste, denumite filonete din calcit- sunt de culoare albă și apar ca niște vinișoare pe fondul cenușiu al calcarelor. Tot pe tavan se formează draperii- formațiuni calcaroase, formate pe linia unor fracturi; pot atinge dimensiuni de ordinul metrilor; micromorfologia sub forma de văluri îi este caracteristică. Formele de perete (parietale) îmbracă aspecte felurite. Se disting: vălurile - scurgeri alcătuite din
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Boiului, unde se află și Cascadă Boiului, Valea Bratcutei, devenită un minisat de vacanță, Lunca Crisului Repede, cu posibilități de camping, pescuit, înot, dealurile Damisului, Poiana Damis, iar la nord în munții Plopișului, vârful Măgura cu Mănăstirea Sf. Ioan Iacob, calcarele cu hippuriti, urme ale erei glaciare din Valea Crisului. Pentru cei ce doresc să poposească pe aceste plaiuri, oferta este deosebită: pe E60 se află Complexul turistic Piatră Craiului, cu mai multe restaurante, hoteluri și un magazin de suveniruri, si
Beznea, Bihor () [Corola-website/Science/300845_a_302174]
-
particularitate specifică , unică în felul ei - tocmai prin această zestre ce-i aparține. La fel ca și alte formațiuni calcaroase specifice în general peșterilor, (stalactite , stalagmite etc.) obisnuite și “bilele - oolite” din această peșteră sau format cu siguranță prin cristalizarea calcarului, dizolvat de apele subterane pe traseele pe care acestea au circulat : fisuri, crăpături, falii, etc. Probabil că aceste ape au “poposit” în această peșteră formând un rezervor subteran, ca o imensă “geoda” în care, prin cristalizarea calcarului dizolvat de ape
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
siguranță prin cristalizarea calcarului, dizolvat de apele subterane pe traseele pe care acestea au circulat : fisuri, crăpături, falii, etc. Probabil că aceste ape au “poposit” în această peșteră formând un rezervor subteran, ca o imensă “geoda” în care, prin cristalizarea calcarului dizolvat de ape , sau format și au crescut aceste bile, dealungul erelor geologice. Cu timpul peștera s-a golit parțial de apă, iar bilele au rămas pe vatra ei așa cum le-a crescut mama natură (după zona “bilelelor - oolite”, în
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
într-un areal apreciat nu numai pentru frumusețile și bogățiile de la suprafață, ci și pentru valorasele bogății subterane. Din subsolul acestor regiuni, oamenii au valorificat de-a lungul vremii aur, argint, fier, cupru, plumb, zinc, molibden, bismut, nichel, cobalt, pirită, calcare, uraniu, marmură, etc...
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
deja din 1870 stație de cale ferată precum și oficiu telegrafic și poștal. Are aproximativ 35 m lungime, la o altitudine de 380 m pe versantul stâng al Crisului Repede în coasta Dealului Tipleului, izvor permanent de apă. Este săpata în calcare jurasice și nu dispunne de formațiuni de stalactite și stalagmite. Aici au fost descoperite unelte din cremene din paleoliticul mijlociu și o așchie obsidiana. Intrarea are 4m înălțime, destul de bine luminată. Pe versantul drept al Bratcutei, la cca. 30 m
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
spectaculoasă prin formațiuni de stalactite și stalagmite, hornuri, marmite de evorsiune și cascade, una dintre aceste căderi de apă fiind de 15 m înălțime. În satul Valea Crisului se găsește o interesantă zona de atracție pentru vizitatori prin așa-numitele "calcare cu hipuriți", animale aparținând genului lamelibranhiatelor care au trăit în cretacicul superior și care s-au pietrificat în decursul miilor de ani. Pe o suprafață de câteva hectare, la ieșirea din sat spre Piatră Craiului, încadrat de Pârâul Negru și
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
și care s-au pietrificat în decursul miilor de ani. Pe o suprafață de câteva hectare, la ieșirea din sat spre Piatră Craiului, încadrat de Pârâul Negru și afluetul sau din stânga, Pârâul Gavrilos, partea superioară a Valenegrutii, acest zăcământ de calcare a fost decalarat monument al naturii și este ocrotit de leg e. Localnici îl numesc "La Pietrele de Moară". În aval în locul în carea Valea Rusului este preluată de apele Bratcutei, pe o distanță de 5 km, se desfasoara într-
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
studii de specialitate aprofundate, posibilitatea de a determina exact caracteristicile economice este mai mică, totuși se pot distinge câteva caracteristici generale ce vor fi evidențiate în continuare. Existența exploatării Vascau-Cîmp-Colesti-Moti înscrisă în axul economic Crisul Negru ce exploatează roci utile (calcar cristalin), precum și a orașului Stei de factură industrială, a creat numeroase locuri de muncă în diverse domenii, ceea ce a dus la schimbarea orientării ocupațiilor în zonă, de la cele agrar-mestesugaresti la cele industriale. În actualele condiții de reformă economică a țării
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
-SE, puternic faliate atât în nord (Falia Dragoș-Vodă), cât și în sud(Falia Rodnei). Partea sudică a masivului care se suprapune și cursului inferior al văii Anieș este acoperită transgresiv cu formațiuni terțiare alcătuite în mare parte din gresii, marne, calcare și conglomerate. Masa principală de roci în care este sculptată această vale o constituie șisturile cristaline, rocile sedimentare care au o răspândire mai mare decât în cursul inferior, iar cele eruptive apar doar izolat și dețin un mic procent. Valea
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
Vadu Crișului este situată la contactul Munților Pădurea Craiului cu Depresiunea Vadului. Ca urmare a acestei așezări, structura geolocică a zonei este complexă, fiind reprezentată prin roci sedimentare de natură și vârste diferite. Munții Pădurea Craiului sunt alcătuiți preponderent din calcare triasice, jurasice și cretacice, întâlnite la zi în defileul sculptat al Crișului Repede. Pe teritoriul comunei aceste formațiuni apar dispuse sub forma unor benzi orientate SV-NE. În partea de vest se găsesc formațiuni jurasice superioare reprezentate prin calcare masive
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
din calcare triasice, jurasice și cretacice, întâlnite la zi în defileul sculptat al Crișului Repede. Pe teritoriul comunei aceste formațiuni apar dispuse sub forma unor benzi orientate SV-NE. În partea de vest se găsesc formațiuni jurasice superioare reprezentate prin calcare masive și stratificate, peste care sunt dispuse sub forma unor mici petice, calcare stratificate și masive. Spre est urmează o fâșie de calcare triasice: mai întâi o fâșie îngustă de calcare negre triasic superioare și apoi o bandă de calcare
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
Crișului Repede. Pe teritoriul comunei aceste formațiuni apar dispuse sub forma unor benzi orientate SV-NE. În partea de vest se găsesc formațiuni jurasice superioare reprezentate prin calcare masive și stratificate, peste care sunt dispuse sub forma unor mici petice, calcare stratificate și masive. Spre est urmează o fâșie de calcare triasice: mai întâi o fâșie îngustă de calcare negre triasic superioare și apoi o bandă de calcare masive aparținând triasicului mediu. În cuprinsul micului bazin depresionar de la Șuncuiuș, în sectorul
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
forma unor benzi orientate SV-NE. În partea de vest se găsesc formațiuni jurasice superioare reprezentate prin calcare masive și stratificate, peste care sunt dispuse sub forma unor mici petice, calcare stratificate și masive. Spre est urmează o fâșie de calcare triasice: mai întâi o fâșie îngustă de calcare negre triasic superioare și apoi o bandă de calcare masive aparținând triasicului mediu. În cuprinsul micului bazin depresionar de la Șuncuiuș, în sectorul care se află pe raza comunei Vadu Crișului, se întâlnesc
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]