1,713 matches
-
la cca 5 km sud-vest de comuna Rimetea (în , în ), județul Alba, a fost construită în jurul anilor 1296 de vice-voievodul Thorotzkay din Trascău, ca cetate locuibilă și de refugiu. A fost ridicată cu premeditare pe vârful abrupt al unei klippe calcaroase, în urma invaziei tătare (mongole) din anul 1241, când au fost produse pagube însemnate localităților Trascău și Sângiorgiu. Pe turnul nordic, înalt de aproximativ 20 m, se păstrează o inscripție care menționează ca familia Thorotzkay a construit castelul în secolul al
Cetatea Trascăului () [Corola-website/Science/307256_a_308585]
-
sunt "Colțul Câinilor" și "Stâna Crinilor". Pe teritoriul ariei protejate se regăsesc trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar ("Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din" Alysso-Sedion albi; "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase"); ce adăpostesc elemente floristice și faunistice diverse, printre care se află mai multe specii protejate la nivel european sau enumerate pe lista roșie a IUCN. Specii floristice (arbusti, flori și ierburi) semnalate în arealul rezervației naturale: scoruș ("Sorbus dacica"), scoruș-gecesc
Cheile Turului () [Corola-website/Science/307305_a_308634]
-
ale Câmpiei Cuboltei, are altitudi de 150-250 m. Cele mai mari altitudini sun pe afluentul Cula, unde ating cote de 250-300 m. La temelia bazinului se află roci nisipoase, cretă, marnă din perioada cretacică, acoperite cu un strat de roci calcaroase și lutoase de origine tortoniană. Cuvertura tortoniană este prezentată de argile loessoidale și luturi. Solurile sunt cernoziomice, iar pe sectoarele mai înalte - cenușii de pădure. În cea mai mare parte bazinul este valorificat sub terenuri arabile, cu excepția a 3,2
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
cu două piscuri la poalele căruia se află orașul Schwyz, precum și cunoscutul Lac al Celor Patru Cantoane sunt numai două dintre cele patru simboluri ale peisajului cantonului Schwyz. Acesta se află între granițele Podișului Elvețian, într-o zonă cu munți calcaroși. Peșterile locale sunt adevărate exemple de formațiuni carsti-ce, care iau naștere ca urmare a di-zolvării calcarului sub influența soluțiilor de acizi carbonici. Procesele de descompunere chimi-că duc la formarea unor sisteme vaste de peșteri, așa cum este Holloch- un complex de
Cantonul Schwyz () [Corola-website/Science/308745_a_310074]
-
plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion" pe substrate calcaroase, Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri de "Tilio-Acerion" pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri acidofile de molid ("Picea") din etajul montan până în cel alpin, Păduri alpine de "Larix decidua" și/sau "Pinus cembra", Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Tufărișuri
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
Formațiuni pioniere alpine din "Caricion bicoloris-atrofuscae", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Cursuri de apă montane și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin, Grohotișuri silicatice din etajul montan până în etajul nival, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul cursurilor de apă montane, Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
Caricion bicoloris-atrofuscae", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Cursuri de apă montane și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin, Grohotișuri silicatice din etajul montan până în etajul nival, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul cursurilor de apă montane, Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane și Versanți
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
utilizat la obținerea bronzului și ca pudră cosmetică. Stibina se formează prin procese geologice hidrotermale (la temperaturi în jur de 100 ) ca mineral de asociație cu cuarțul și aurul. Este frecvent însoțit de minereuri sulfitice și poate apare în rocile calcaroase. Mineralul s-a găsit în cantități mai mari în provincia Hunan în China, Wolfsberg/Ostharz, în Germania, Shikoku în Japonia, Kadamdzhai în Kirghizstan, Baia Sprie, Herja și Băiuț în România, Kremnica în Slovacia și Manhattan în SUA. Moleculele sulfurii de
Stibnit () [Corola-website/Science/308216_a_309545]
-
reprezentată prin concentrația în ioni de hidrogen a soluției solului, și potențială (sau hidrolitică, de schimb), reprezentată prin totalitatea ionilor de hidrogen deplasați din sol la tratarea cu soluția unei sări. Determinarea acidității solului servește la stabilirea necesității de amendament calcaros.
Aciditate () [Corola-website/Science/306640_a_307969]
-
I se mai spune popular "gușter". Mediul de viață este terestru, respectiv acvatic (secundar). În special se află în zone de la câmpii până în zona de munte (în locuri însorite). Culoarea ei este adaptată mediului. Se înmulțește prin ouă cu coaja calcaroasă, prin fecundație internă. Cele mai variate și răspândite specii de reptile care trăiesc în prezent sunt șopârlele. Se cunosc circa 3000 de specii, ce sunt grupate în 23 de familii. Pot trăi în orice mediu, majoritatea preferând zona intertropicală. Datorită
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
(calc lingvistic de la denumirea rusă Толтры, în limba moldovenească Stîncile Prutului) sunt un lanț de formațiuni calcaroase de tip recif, rispite pe o distanță de circa 200 km de-a lungul Prutului de Mijloc, în Republica Moldova. Încep din apropiere de Criva, în zona graniței de nord a țării și continuă până la Cobani, 200 km mai la sud
Toltrele Prutului () [Corola-website/Science/306680_a_308009]
-
de Mijloc, în Republica Moldova. Încep din apropiere de Criva, în zona graniței de nord a țării și continuă până la Cobani, 200 km mai la sud. Ele sunt declarate monumente ale naturii și sunt protejate prin lege. Aceste lanțuri de recifi calcaroși sunt constituite din schelete de corali, moluște, scoici, alge și alte organisme marine, care umpleau mările tropicale Tortoniană și Sarmatică acum 10 - 20 milioane de ani. Stîncile Prutului sunt concentrate pe o suprafață restrânsă, în bazinele râurilor mici Larga, Vilia
Toltrele Prutului () [Corola-website/Science/306680_a_308009]
-
ale limanelor de atunci. Marea s-a retras demult și astăzi paleontologii pot să studieze acea bogăție împietrită în timp, astăzi dezvelită pe coastele dealurilor și văilor, mai ales de-a lungul râurilor, la poalele pădurilor seculare. Lanțurile de recife calcaroase din nordul Moldovei au aceeași geneză ca și marele lanț coralier din Australia, numai că cel de acolo, fiind recent, se află aproape în întregime sub apă, vârfurile lui ieșind din ocean la o înălțime de 2-5 m, pe când recifele
Toltrele Prutului () [Corola-website/Science/306680_a_308009]
-
stejar și carpen"; "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri"; "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin"; "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase"; "Pajiști aluviale din Cnidion dubii" și "Pajiști de altitudine joasă") ce adăpostesc și conservă o gamă diversă de floră spontană și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii din faună sălbatică a Munților Făgărașului (grupă montană
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
Caracteristicile reliefului dar și restructurările impuse de acumularea de la Porțile de Fier determină o densitate scăzută a populației aproximativ 45 locuitori/km². Ariile cu densități mai mari ale populației sunt localizate în depresiuni (Moldova Nouă, Liubcova-Berzasca, Orșova) și pe platourile calcaroase din apropiere (100 loc/km² în Moldova Nouă, 50-80 loc/km² în comunele Coronini și Gârnic). Cea mai ridicată densitate se înregistrează în orașul Orșova (300 loc/km²). La nivelul anului 2010, structura pe sexe a populației Parcului Natural Porțile
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
dolomitul a fost descoperit la sfârșitul secolului XVIII de mineralogul elvețian H. B. de Saussure (1740-1799), denumirea o va da după numele geologului francez Deodat de Dolomieu (1750-1801) care a constatat pentru prima oară deosebirea dintre roca dolomit și rocile calcaroase din Dolomiți. Singura varietate de mineral care conține rar ioni străini este „dolomitul-cobalt” și care datorită conținutului în cobalt are o culoare roză. Dolomitul ia naștere prin combinarea alternativă a soluțiilor bogate în magneziu cu sedimentele de calcită din calcar
Dolomit (mineral) () [Corola-website/Science/308396_a_309725]
-
Banat. După înființarea „International Mineralogical Association” (IMA) în anul 1958, denumirea de wolastonit este acceptată pe plan internațional. Mineralul apare frecvent în roci metamorfice, compuse mai ales din carbonați (scarn). Tipic provenienței wolastonitului sunt rocile metamorfice de contact a rocilor calcaroase cu magma acidă bogată în silicați, mineralul formându-se la temperaturi relativ reduse de peste 600 °C reacția fiind numită „reacția Wolastonit”: Datorită faptului că în procesul de reacție se formează CO care este un gaz care se pierde după „principiul
Wolastonit () [Corola-website/Science/308410_a_309739]
-
Masivul Piatra Craiului (), adeseori , sau Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lanț muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaților Orientali, dar care aparține lanțului Carpaților Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora. Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebește geologic și geomorfologic de masivele și grupele muntoase înconjurătoare, Munții Leaota, Munții Bucegi, Munții
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
muntoase înconjurătoare, Munții Leaota, Munții Bucegi, Munții Făgăraș și Munții Iezer-Păpușa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă și abruptă de roci sedimentare, în special roci calcaroase de vârstă jurasică, lungă de aproximativ 24 - 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, și lată de aproximativ 6 - 8 km, pe direcțiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuții pereți verticali, inalți de 400-650 m, dintre Padina Lăncii și Valea lui Ivan, au
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
m) și Scărișoara (921 m) spre est iar la nord, muntele Arnota (1184 m) și muntele Cacova (1407 m). Partea de nord a satului (circa 2/3 din suprafața sa) este situată în plin relief muntos: după ce se depășește bariera calcaroasă a munților Arnota și Cacova prin defileul Pietrenilor, arealul este mărginit la vest de Culmea Prislopului și muntele Neteda (1756 m), la nord, de munții Lespezi (1819 m), Scânteia (1685 m) și Curmătura Comarnicelor (1570 m), iar la est, de
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
munților Arnota și Cacova prin defileul Pietrenilor, arealul este mărginit la vest de Culmea Prislopului și muntele Neteda (1756 m), la nord, de munții Lespezi (1819 m), Scânteia (1685 m) și Curmătura Comarnicelor (1570 m), iar la est, de munții calcaroși Vânturarița(1885 m), Buila(1849 m) și Piatra(1643 m). Munții situați între hotarul nordic al localității și culmea muntoasă Arnota-Buila-Vânturarița au o structură geomorfologică ce are la bază formațiunile cristaline autohtone numite și "seria de Lotru" cu o vechime
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
este ce circa 10,3 °C, temperatura medie a lunii august fiind de 20 °C iar a lunii ianuarie de 10 °C. Excepție face zona sudică, la contactul baza munților sus-menționați,unde temperaturile medii pot crește cu 1-2 °C, relieful calcaros favorizând înmagazinarea și apoi eliberarea căldurii diurne ce are ca efect, de exemplu, înflorirea pomilor fructieri primăvara cu circa 7-10 zile față de restul zonei, iar castanul cu fructe comestibile este frecvent întâlnit la poalele muntelui. Temperaturile extreme au atins valori
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
secular). În aceste păduri se întâlnesc cerbi, căpriori, mistreți, bursuci, vulpi și, în ultimii ani,lupi. Flora submediteraneană, întâlnită în punctul numit Cârligele Mici de la intrarea în Cheile Costeștilor, este reprezentată de tufișurile de cetină cu negi abrucate pe pereții calcaroși inaccesibili ai defileului, de garofițele de stâncă, micsandrele de stâncă, iedera albă, ceapa sălbatică, ghioceii galbeni și tufișurile mojdreni. Pădurile montane, încadrate în etajul subalpin situat între altitudinile de 600-1200 metri, sunt situate pe fețle sudice și nordice a munților
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
un conținut de fier de peste 50 %. După extragere, minereul se mărunțește și se macină, după care granulele de minereu se sortează după mărime și se sinterizează. Aceasta înseamnă că, sub influența unei călduri foarte mari și cu adaosuri de materiale calcaroase, granulele mici se unesc în bulgări mai mari, poroși. Acest lucru este esențial pentru că, ulterior, granulele fine ar împiedica trecerea normală a curentului de aer prin furnal. În anul 2000, la nivel mondial au fost produse aproximativ 1 miliard de
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
procese subvulcanice au pătruns în straturile sedimentare mai vechi corpuri magmatice intrusive. Astfel, înălțimile Vișag, Traniș și Răchițele sunt formate din dacite, iar vârfurile Vlădeasa (1836 m), Piatra Grăitoare (1557 m) și Poiana Mică (1417 m) din riolite. Roci sedimentare calcaroase de vârstă jurasică și paleocenă se găsesc la vest de Răchițele (Pietrele Albe, 1100-1300 m) și la sud de Remeți, în Valea Iadului. Sunt prezente 3 culmi: Relieful, în ciuda fragmentării accentuate, are un caracter masiv, greoi. Astfel, înălțimile mai mari
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]