198,527 matches
-
se identificaseră cu ce-i mai rău și că păreau deciși să slujească minciuna pînă la capăt. Erai obligat să ai de-a face cu acești inși - reprezentau oficialitatea, ocupau posturile de decizie - dar era preferabil să te ferești din calea lor. Doamna Zoe, pe vremea aceea simplu lector la Catedra de Literatură universală, stătea alături de Tudor Vianu, nu doar prin cultura ei întinsă, ci mai ales prin faptul că devenise un fel de "stea" a grupului. Asemenea situație nu se
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
o vamă Și-ai vrea din ele să desprinzi Un chip ce nu se mai destramă. De unde oare să cuprinzi Imagini ca-ntr-o panoramă? Ceva demonic în oglinzi Și parcă ți se ia o vamă... Retrospectiv vrei să colinzi Calea bătută în aramă în van arcadele întinzi Peste un timp ce te recheamă. Ceva demonic în oglinzi... Cer risipit, tezaurul ce arde Părea să fim doi îngeri spre înaltul Cer al splendorii-n grația divină Că vom purta în suflete
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
pe măsură Dacă-n aceste vremuri sunt pe lume îngeri din cer care-și mai zic poeți Nu-i alungați! Vor îngheța în brume! Purtând în lume fluturii nămeți. Nu-i obligați să-și cumpere renume Și nu le-nchideți calea de drumeți Și nu-i mai judecați după costume Au fost și ei cândva superbi în preț... Cinstiți-i, de se poate, pe măsură Mai învățați și voi ce e un vis Lângă tristețile ce le îndură Când ochiul lor
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
să-mi cer scuze pentru deziluzia cu care îl pocnise revederea cu Ester. Am zâmbit de câteva ori încurajator, "înghite hapul, n-ai ce-i face inginere, viața e mult mai înțeleaptă decât noi". Și m-am lăsat dus pe calea pe care, odinioară, intrau pușcăriașii. încă erau masive zidurile. încă înfiorau trecerile dintr-o poartă în alta, pe sub grele bolți, pe lângă muri doar în parte dărâmați. încă mai păstrau pereții aceia de fum, de mucigaiuri, mirosuri grele de cărămidă spartă
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
și vastele Domenii ale Coroanei (132.000 ha), dăruite lui Carol I în 1884 de către guvernul român, fie numai cu beneficiul uzufructului. Sigur, ea rămăsese fără caseta de bijuterii, care luase drumul Moscovei în timpul războiului, fără să mai facă și cale întoarsă. Dar asta nu mai era vina românilor. De asemenea, curios este că această regină atât de populară, literată și spirit atât de fin, după mai bine de 20 de ani de când trăia în România, nu învățase bine limba țării
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
al transrealității". Dar triunghiul magic descoperit de Pompiliu Crăciunescu nu ar rămâne decât o structură goală dacă el nu s-ar încarna în nivelele de Realitate. Această încarnare este exprimată de Pompiliu Crăciunescu printr-un nou concept ce oferă o cale regală de înțelegere a lui Eminescu: transcosmologia. Fiecare nivel de Realitate se supune propriilor sale legi, introducând o ordine, un cosmos. Dialectica finit-infinit presupune o transgresare a tuturor cosmosurilor, dar fără disoluție în haos. Transcosmologia, adică percepția organică a ceea ce
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
al transrealității". Dar triunghiul magic descoperit de Pompiliu Crăciunescu nu ar rămâne decât o structură goală dacă el nu s-ar încarna în nivelele de Realitate. Această încarnare este exprimată de Pompiliu Crăciunescu printr-un nou concept ce oferă o cale regală de înțelegere a lui Eminescu: transcosmologia. Fiecare nivel de Realitate se supune propriilor sale legi, introducând o ordine, un cosmos. Dialectica finit-infinit presupune o transgresare a tuturor cosmosurilor, dar fără disoluție în haos. Transcosmologia, adică percepția organică a ceea ce
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
de condensat abstracțiuni, după o absență care n-a fost un zbucium, dar nici un răgaz." (Înapoi, la condei) Poetica unei arte fiziologice, digestive, pare tot urmuziană: "Procedeul poate părea naiv și simplist. Realitatea însă este că rezultatul obținut pe această cale se aseamănă cu un pântec viu, care nu-și poate găsi perechea decât între celelalte minerale cu digestiune artistică și literară și între fructele rotunde care se pot digera." (Cum se construiește un pântec. Indicațiuni practice și gratuite, cu un
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
din partea superiorilor, a obținut un spor de bani pentru invaliditate, a început să frecventeze un club al celor fără auz, unde întâlni niște oameni extrem de simpatici, foarte solidari unii cu alții și foarte eficienți. În primul rând, că pe acea cale a obținut o slujbă nouă, infinit mai interesantă decât cea în care a robotit o jumătate de viață, slujbă și pasionantă, și mult mai bine plătită, iar, curând după aceea, a întâlnit printre colegii de la club o femeie care s-
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
film colorat și anacronic. Cât de demult se întâmplaseră toate... Uri, certuri, gelozii, scrâșnete ale sufletului și ale cărnii, boli și puroiuri, pe toate le astâmpărase pumnul lui hotărât, palma lui descărnată măturase toate "gunoaiele" care i se puseseră în cale. Mereu își arunca pumnul ca un baros, după sistemul lui "odată și bine!, odată și bine!" Ha! Ha! cât de furtunoase erau vremurile pe atunci, cum ziceau oamenii, ca pe vremea lui ^906, ca pe timpul răzmeriții... Conu Nicu se uită
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
călău. Gicu ridică de jos tesla pe care Năsturel o lăsase ca nefolositoare și făcând din miezul rărunchilor hac!, ca și când ai avea să despici un nod care se ține prea înverșunat de mijlocul lemnului, sparse țeasta care se ivi în calea loviturii, piezișe și ochiul lui din dreapta zări cu spaimă cum sare în lături, ca o așchie, o parte din cap. Cum țâșnesc departe bucăți storcoșite de creier. Văzu parcă cum se lasă frântă în zgârciurile pielii, urechea, ca o floare
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
amintești? - Nu e bine! }i-ai întors fața de la Dumnezeu și de aia ne-a pedepsit. Să te rogi la El, asta trebuia, să te rogi cu ardoare, mereu și mereu, dacă voiai să capeți alinare. Nu să fugi din calea Domnului, ca un laș! spuse ea și-i dădu drumul la rever, aproape împingîndu-l. O furie rece îi sclipea în priviri. - Dacă știam atunci, cînd te-ai întors, nici nu te mai primeam. Mîine, te duci imediat la părintele Schultz
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
care nu conțin un raționament individual. 3.Dacă motivele deciziei nu pot fi comunicate în detaliu datorită numărului mare de persoane interesate de decizii asemănătoare, funcționarul trebuie să transmită răspunsul cetățeanului care o cere în mod expres. ARTICOLUL 19 INDICAREA CĂILOR DE RECURS 1.O decizie a instituției care afectează drepturile sau libertățile individuale trebuie să includă și modalitățile de introducere a recursului, în vederea atacării acestei decizii. Se precizează, de asemenea, natura recursului, autoritățile care trebuie sesizate, precum și termenul limită pentru
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
502/2001, este reglementat modul de soluționare (termene, responsabilități) a contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanțelor Publice. 6. Principiul adaptării administrației fiscale la cerințele contribuabililor Administrația fiscală trebuie să găsească calea unei cooperări active pentru îmbunătățirea asistenței și informării contribuabililor, potrivit cerințelor acestora. Funcționarul fiscal care acordă asistență trebuie să înțeleagă problematica fiscală formulată de contribuabil, să țină cont de așteptările și nevoile acestuia. Totodată administrația fiscală orientată către contribuabili trebuie
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
apropie vara aducând zile magice. Soarele deapănă firele aurii ale razelor. Cerul pare o mare limpede pe care plutește o minge de aur. Rândunelele ciripesc fericite. Frumoasa zână își scutură pletele aurii împrăștiind macii mai roșii ca sângele. Dar în calea ei apare deodată Toamna: Dragă surioară, nu ai vrea să părăsești aceste locuri? Toamnă dragă, te rog frumos, mai acordă-mi o șansă! Bine, îți mai las un timp soarele și lumea asta omenească. Vara a fost fericită. Florile au
Un nou anotimp. In: Alabala by FLOREA IOANA ALEXANDRA () [Corola-journal/Imaginative/573_a_714]
-
fier ale celor mai năpraznice mirezme și păreri dacă vremea stând ca o femeie-n studioul ei uitându-se în oglinda din perete n-ar vedea tot ce-i face timpul la-ntuneric și-alte dobitoace metafizice la lumina zilei. Calea rătăcită ,Inde irae..." (Juvenal) Calea pe care am pășit nu o voi numi calea mea de aur nu-i voi pava răscrucile pe turnuri nu-i voi pune steaguri nu-i voi cinsti memoria cu numele lui. am și făcut
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
mirezme și păreri dacă vremea stând ca o femeie-n studioul ei uitându-se în oglinda din perete n-ar vedea tot ce-i face timpul la-ntuneric și-alte dobitoace metafizice la lumina zilei. Calea rătăcită ,Inde irae..." (Juvenal) Calea pe care am pășit nu o voi numi calea mea de aur nu-i voi pava răscrucile pe turnuri nu-i voi pune steaguri nu-i voi cinsti memoria cu numele lui. am și făcut din ea o peșteră de
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
-n studioul ei uitându-se în oglinda din perete n-ar vedea tot ce-i face timpul la-ntuneric și-alte dobitoace metafizice la lumina zilei. Calea rătăcită ,Inde irae..." (Juvenal) Calea pe care am pășit nu o voi numi calea mea de aur nu-i voi pava răscrucile pe turnuri nu-i voi pune steaguri nu-i voi cinsti memoria cu numele lui. am și făcut din ea o peșteră de tâlhari o carieră de piatră pentru sclavii mileniului celor
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
voi pune steaguri nu-i voi cinsti memoria cu numele lui. am și făcut din ea o peșteră de tâlhari o carieră de piatră pentru sclavii mileniului celor șapte izvoare închise când setea îi va istovi le voi aduce aminte calea cea presărată cu rugi fierbinți de spinii cunoștinței răului & binelui. Față de omul care el singur și-a croit calea a pus s-o păzească un vultur pleșuv în timp ce corbii zboară în stoluri vulturul stăpânește singur căile din văzduh în timp ce omul
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
tâlhari o carieră de piatră pentru sclavii mileniului celor șapte izvoare închise când setea îi va istovi le voi aduce aminte calea cea presărată cu rugi fierbinți de spinii cunoștinței răului & binelui. Față de omul care el singur și-a croit calea a pus s-o păzească un vultur pleșuv în timp ce corbii zboară în stoluri vulturul stăpânește singur căile din văzduh în timp ce omul singur nu are pe nimeni să se aplece să-i dea lingura căzută jos de la gură să-i împingă
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
le voi aduce aminte calea cea presărată cu rugi fierbinți de spinii cunoștinței răului & binelui. Față de omul care el singur și-a croit calea a pus s-o păzească un vultur pleșuv în timp ce corbii zboară în stoluri vulturul stăpânește singur căile din văzduh în timp ce omul singur nu are pe nimeni să se aplece să-i dea lingura căzută jos de la gură să-i împingă cana la celălalt capăt al mesei unde cu soți își bea altădată în plină zi tinerețea pe
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
din văzduh în timp ce omul singur nu are pe nimeni să se aplece să-i dea lingura căzută jos de la gură să-i împingă cana la celălalt capăt al mesei unde cu soți își bea altădată în plină zi tinerețea pe căile lui îl vedeai solitar cu trufie călcând numărându-ne unul pe altul căci eram toți ai lui. Era toată viața lui ca un trandafir bătut din grădini solilocvii sistemele sale meditații fieroase principiile ineluctabile usturătoarea remarcă de-a fi singur
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
ochiului transparent i se părea că apa și sarea clătite aseară din setea și așteptarea tronului absolut descalificați și făcuți animale buni să fim dați hrană leilor din arenele lui răzvrătite. Câte patru legați de mâini ca borfașii nu vedeam calea o simțeam cu ușorul față de greul mers prin stepă și păduri noaptea când sulițașii de veghe o singură greșeală dacă făceam vae victis înaintea concursului de mistere împrejurări care-i făceau lui plăcere și foarte multă absență e în această
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
fie ce-o fi omule mi-ai pus în mână un petic de blană de vulpe eu așternut picioarelor tale blana hirsută de urs. Amândoi vânați din imaginația lui ca o temă pentru acasă dată copiilor succesivelor leagăne. Călătorind pe calea desculță Unicul Turn La dreapta cu stolul acela de stele în față un cârd de rațe de aur din bălți ne păreau pe care urma să le împuște acest nebun. Simțeam cum se lasă seara cum adie o boare peste
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
Nici un pas degeaba, Orice drum, un cerc, Nici o întrebare N-am putut să-ncerc; Și-am pornit spre soare Pe poteci de foc; Poate-n altă toamnă Am mai mult noroc Tu să fii aceea Munți de întâmplare ceasurile poartă, Calea vieții nu e niciodată dreaptă, Când deschid bezmetic poartă după poartă, Tu să fii aceea care mă așteaptă; Și de ești minunea zilelor puține, Lângă ne-ndurarea vremilor de clește, Cu frumosul lumii întrupat în tine, Tu să fii aceea
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]