2,850 matches
-
venit la noi. Orice ar fi făcut, toată lumea Îi lua partea ei. Ea era cea căreia Îi murise mama. Noi trebuia să fim drăguți cu ea, cu toții. Orice făceam, n-aveam cum să câștig. Făcând un efort uriaș să mă calmez, iau o gură mare de vin. După care mă trezesc că mă uit pe furiș la ceasul de mână. Dacă bag repede scuza cu trenurile care Întârzie, pot pleca la patru. Nu mai am decât o oră și jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
trusă din aia profi de caligrafie. Pe bune acum, tipul e american. N-o să-și dea seama niciodată. Ba da. Până la urmă, tot o să afle. O, Doamne. O, Doamne. OK, poate că mă ambalez ca fraiera. Mai bine să mă calmez și să nu fac din țântar armăsar. Jack Harper e un tip mega important. Uite la el ! Are limuzine și bodyguarzi și o companie uriașă care Îi aduce nu știu câte milioane pe an. Nu văd de ce i-ar păsa dacă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
al tău ! Dacă l-ai fi purtat pe cel pe care ți l-am dat eu... Amuțesc brusc. Categoric, se aud pași care se apropie. Sunt aproape la ușă. — Fuck ! Connor se uită În jur căutând o scăpare. Fuck... fuck... — Calmează-te ! O să ne ghemuim și noi Într-un colț, șoptesc. Oricum, poate că n-or să intre. — O idee extraordinară, Emma, murmură furios, În timp ce traversăm iute camera, cu mișcări stângace. De mare excepție. — Nu mai da vina pe mine ! Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
am despărțit de Connor. — O, Doamne. Katie respiră din ce În ce mai precipitat. O, Doamne. E adevărat. O, Doamne, o, Doamne, nu pot să cred așa ceva... Shit. Stai, că leșină. Înhaț o pungă de zahăr goală și-i acopăr repede gura cu ea. — Calmează-te, Katie ! zic neajutorată. Inspiră... acum expiră... — Am avut atacuri de panică tot weekendul, reușește să Îngaime, Între respirații. Azi-noapte m-am trezit transpirată toată, cu gândul că, dacă se Întâmplă așa ceva, Înseamnă că lumea a luat-o complet razna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
un ghem de nervi la stomac. Mă uit la ceas. E aproape ora opt. O, Doamne. Acum chiar că Încep să devin cu adevărat nervoasă. Cu toată distracția asta a pregătirilor, aproape că am uitat pentru ce sunt toate astea. Calmează-te, Îmi spun. Sunt invitată la restaurant, atâta tot. Nimic special. Nimic ieșit din... — Fuck ! Lissy se uită pe fereastra sufrageriei. Fuck ! Afară e o mașină cât strada ! — Poftim ? Unde ? Vin repede lângă ea, cu inima galopându-mi. În clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
n-ar avea nici cea mai mică importanță. OK, e verde ! Hai ! Pornește ! Dar el demarează relaxat, de parcă am avea toată ziua la dispoziție... merge cu doi la oră... ia uite la el... cedează trecerea altui șofer ! Ce naiba face ? OK. Calmează-te, Emma. Uite strada. În fine, am ajuns. — Uite c-am reușit ! spun, Încercând să-mi iau un ton cât mai normal cu putință, când coborâm din taxi. Îmi pare rău c-a durat atâta. — Nici o problemă, spune Jack. Arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ușa aia. N-a mințit ! Făceau sex ! Dar, pe bune, ce fel de sex dement și contorsionat era ăla ? Of, ce mă enervează ! N-am știut. Niciodată n-am... Simt o mână pe umăr și scot un nou țipăt. — Emma, calmează-te ! spune Lissy. Eu sunt ! Jean-Paul a plecat. Nu sunt În stare să ridic privirea. Nu pot să mă uit În ochii ei. — Uite ce e, Lissy, Îmi pare rău, Îngaim, cu ochii În podea. Îmi pare foarte rău ! N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
meci de fotbal. — Ce-i cu tine aici ? spune Artemis, În clipa În care ajung lângă ea. Cine are grijă de telefoane ? — Nu poți fi tras la răspundere dacă nu ți s-a adus la cunoștință, mă trezesc răspunzându-i calmă, ceea ce poate nu e cel mai potrivit lucru pe care i-l puteam spune (nici măcar nu știu exact la ce se referă), dar are efectul scontat, acela că rămâne fără replică. Îmi Înalț gâtul ca să văd peste capetele tututor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Urmează un scurt moment de tăcere. — Aha, spune Aidan În cele din urmă. Ei... asta e! Atunci poți să Încerci ceva mai puțin violent. T’ai Chi, poate... Mă privește nesigur. Auzi, vrei să bei ceva ? Ceva care să te calmeze ? Pot să-ți fac un ametesc de mango și banană, cu flori de mușețel și niște nucșoară calmantă. — Nu, mersi. Îmi suflu nasul, inspir adânc, apoi Îmi iau geanta. Cred c-am să mă duc acasă. — O să fii OK ? — O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
OK, Emma ? spune Katie, privindu-mă stresată. Uite, ia un șervețel. Începe să scotocească prin portfard. Și niște gel de ochi. — Mersi, spun, Înghițind În sec. Îmi pun niște gel pe pleoape și mă forțez să respir adânc, până când mă calmez. — Cred că ești extrem de curajoasă, spune Katie, privindu-mă. Adevărul e că nu-mi vine să cred că ai Îndrăznit să vii azi la serviciu. În locul tău, mi-ar fi fost mult prea jenă ca să ies măcar din casă. — Katie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
știu pe unde calc de panicată ce sunt. Ce-am făcut ? Ce-am făcut ? Am trădat cel mai prețios secret din lume al lui Jack, unei țicnite fără nici un dram de moralitate, obsedată de răzbunare și purtătoare de Prada. OK. Calmează-te, Îmi spun pentru a mia oară. De fapt, nu știe nimic. Iar ziaristul ăsta probabil că nu va afla nimic. Vreau să spun că nu știe aproape nimic, nu ? Dar dacă află ? Dacă dă absolut din Întâmplare peste adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
fi îndrăgostită de Tom. Măcar atunci când o să apară Luke o să le pot dovedi în fine că se înșeală cumplit. În clipa în care mă gândesc la Luke, simt că mă cuprinde nervozitatea și respir încet și adânc, pentru a mă calma. Sunt hotărâtă ca de data asta să nu mă grăbesc să trag concluzii. O să încerc să am o atitudine deschisă și să văd ce spune. Și, dacă îmi spune că se mută la New York, atunci... o să rezolv situația. Cumva. Oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
să‑mi găsesc un serviciu la New York, atunci n‑am să pot rămâne aici. Dacă o dau în bară cu interviul ăsta și se află că sunt un zero barat - atunci totul s‑a terminat. O, Doamne. O. Doamne... OK, calmează‑te, îmi spun ferm. Pot s‑o fac. Pot s‑o fac. Și dup‑aia, am să mă răsplătesc cu un mic cadou. Azi‑dimineață am primit un e‑mail de la Daily Candy și se pare că e un mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
omorâtă în calitatea mea de femeie a lui Mao. Este rolul pe care-l joc cu pasiune. Este dansul pe care m-am născut ca să-l termin. 18 Întunericul din teatru, șirurile de scaune goale, sunetul tobelor și muzica îmi calmează nervii. În această perioadă mă plimb întruna de la Beijing la Shanghai. Caut în continuare talente și materiale pe care să le adaptez. Țelul meu e să creez personaje care sunt maoiste înfocate. Rezist, încercând să-l fac pe Mao să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
pentru popor. Yu alege actrițe care seamănă cu mine la înfățișare ca să joace în rolul principal. El mă liniștește. După ce m-am ocupat de chestiunile zilei, vin pe platou. Mă simt acasă în studiouri. Așa a fost mereu. Reflectoarele mă calmează. Mao a plecat iar în sud cu trenul său. Habar nu am pe unde e. Îți ține programul secret. Și se răzgândește adesea. Încerc să-mi văd de treburile mele. Încerc să mă gândesc la binele pe care mi l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
operă aflat în curs de realizare. După vizionare, se aprind iar luminile și gazda se ridică în picioare. Într-o elegantă rochie lungă, de culoare albastră, ea toastează pentru sănătatea și norocul invitaților. În spatele măștii zâmbitoare, se ascunde neliniștea. Se calmează spunând glume. Însă nimeni nu râde. Oaspeții sunt oamenii loiali ei, din toate domeniile. Printre ei se numără cântăreți de operă celebri. Știți din ce era făcut tortul de aniversare al împărătesei Wu? Doamna Mao vorbește de parcă s-ar afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
sub nasul lui. Înveșmântat într-o armură verzuie, strălucitoare, cu antenele ridicate, cu mănunchiuri de aripi ca niște jupoane transparente ițindu-se ridicol de sub carcasa lui dură ca o scoică; părea o dovadă vizuală a absurdității propunerii tatălui său. Treptat, se calmă. Cât erau de frumoase insectele acestea din jurul lui, cât de incredibil de frumoase: fluturi uriași, împodobiți cu generozitate, albine cu limbi lungi și subțiri, pe care le putea vedea atârnând din gurile lor, cărăbuși pudrați fin, cu ochi conturați cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
că asta-l va convinge pe Hungry Hop de bunul ei simț și de sănătatea ei mintală, pavându-i drumul către alte bilețele și întâlniri. Cu bucata de hârtie în buzunar, o porni spre oraș. Ajunse la casa Hungry Hop, calmă încă și pătrunsă de influența înțelepciunii lui Sampath. Deși bărbații erau la muncă, Kwality Boy era păzit îndeaproape de femeile familiei. Erau toate așezate la intrarea în casă, uscându-și părul la soare după șamponarea săptămânală cu săpun de nuci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
sară și să arunce cu obiecte, să urle tare sau să izbucnească în lacrimi. Undeva, în străfundul stomacului său, se cuibărise o premoniție îngrozitoare, iar mintea părea să-i fie stăpânită de o ceață impenetrabilă. — Ssssh, încerca el să se calmeze. Și: Sssh, se auzea briza în jurul său. Se părea că Sampath îi împărtășise propriile temeri, că aceasta șoptea pentru el, liniștindu-l. Încercă să se lase în voia delicateței acesteia, a liniștii sale, a răcorii care se plimba ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
fie soția perfectă - era frumoasă, o bucătăreasă fantastică și o artistă în materie de sex - dar, în permanență, era subminată de o femeie care, din punctul ei de vedere, nu avea nici unul dintre atributele alea. Clipind repede, Julia s-a calmat singură, hotărâtă să nu lase acest mic episod să-i strice week-end-ul aniversar. Dar tot voia niște răspunsuri. —OK, îmi pare rău că am vorbit urât, s-a scuzat ea cu un zâmbet micuț. Dar trebuie să recunoști că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Poarta a scârțâit amenințător, ca un efect sonor dintr-un film horror cu buget redus. De altfel, foarte potrivit, date fiind circumstanțele, s-a gândit Alison mâhnită. După ce a tras adânc aer în piept și a expirat lent, ca să se calmeze, femeia a întins mâna și a apăsat pe sonerie. Un sunet ascuțit a izbucnit de cealaltă parte a ușii. Preț de mai multe secunde, nu s-a întâmplat nimic și, dintr-odată, Alison s-a simțit mai calmă. Dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
iar remarca femeii o tulburase. Deborah și-a dres glasul, indicând că era pe cale să spună ceva. Ce ți-a povestit James despre căsnicia noastră? a întrebat ea fără să se grăbească. Julia a tras aer în piept ca să se calmeze. Era mai fericită acum că mingea părea să fi revenit în terenul ei. Nu voia să-și rateze șansa. —Ei, nu mare lucru, a răspuns ea incert, sperând că lipsa de precizie a răspunsului avea s-o determine pe Deborah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
-l lase să sune, dar apoi și-a spus că putea să fie Luca și, dintr-odată, s-a simțit cuprinsă de dorința de a vorbi cu el, de a-i auzi vocea cu timbru dulce, care spera s-o calmeze. —Alo? — Bună, drăguța mea. Fiona sunt. Ce faci? Nu mare lucru, s-a eschivat Alison. Una-alta prin casă. —Of, nu-mi aduce aminte. Coșul nostru de rufe murdare stă să explodeze, dar nici mie și nici lui David parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
sunt de acord cu tine și nici n-o să mă poți convinge că greșesc. Mă tem că răspunsul meu e tot nu. Trântindu-se la loc, pe pernă, femeia a ridicat ochii în tavan pentru câteva secunde, încercând să se calmeze. Se simțea teribil de nedreptățită fiindcă dorințele ei, legate de un subiect atât de important și de emoțional, erau expediate cu atâta ușurință, așa cum ai da la o parte materialul ales de altcineva pentru draperia din sufrageria ta. Lui Susan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
la o familie un pic mai mare. Asta ar fi tot. Și cu slujba ta ce-ai face? — Aș renunța la ea. E un post de recepționeră cu jumătate de normă, nu e o carieră. Susan începuse să se mai calmeze. Îndrăznea să spere că întrebarea legată de serviciu însemna că făcea progrese pe subiect. Nick s-a gândit la cele spuse de ea, apoi și-a retras brațul de sub capul ei și-a început să-l flexeze, strâmbându-se puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]