2,791 matches
-
ultimele. Spera că editorul va remarca apropierea de Kraus. Ceea ce nu s-a întâmplat. Din noiembrie 1918, Wittgenstein este prizonier de război în Italia. A fost internat într-un lagăr pentru ofițeri austrieci în sudul Italiei, la Montecassino. Unul dintre camarazii de care s-a apropiat aici, Franz Parak, povestește că Wittgenstein i-a dat să citească un text bătut la mașină, de aproximativ cincizeci de pagini, într-o învelitoare de pânză. Potrivit lui Parak, Wittgenstein era conștient că mesajul acestui text
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Nu voia să revină la „viața normală“ a unui om din mediul social căruia îi aparținea familia lui. Mult timp a purtat vechea lui haină militară. Părăsise casa și societatea familiei. Se simțea mai aproape de Engelmann și de unii dintre camarazii săi din prizonierat. Ruptura deplină cu viața burgheză o va consfinți prin două decizii: donează întreaga moștenire care îi revenea din partea tatălui 48 surorilor Hermine și Helene și fratelui Paul; renunță la studii și la cariera academică, acea carieră care
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în osteneala pe care i-o cere munca lui. Nu există nici o îndoială că pe Wittgenstein munca lui filozofică l-a costat multă osteneală.“129 După revenirea din America, Wittgenstein a fost supus unui examen medical amănunțit de către un fost camarad din timpul războiului al lui Drury, care practica medicina la Cambridge, doctorul Edward Bewan. El a fost recomandat domnului Bewan atât de Drury cât și de von Wright, al cărui medic de familie era. Doctorul a diagnosticat, în noiembrie 1949
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
la sfârșitul războiului, se afla într-un lagăr de prizonieri din Italia, mama lui a făcut un demers, prin intermediul Vaticanului, pentru a fi eliberat înainte de termen, pe motive medicale. Wittgenstein nu a vrut însă să părăsească lagărul decât împreună cu toți camarazii săi. Medicului care l-a consultat i-a declarat că este pe deplin sănătos și poate suporta detenția. 31 Hermine Wittgenstein, op. cit., p. 119. 32 „Extracts from the Diary of David Pinsent“, în op. cit., pp. 232-233. 33 Ludwig Wittgenstein, Geheime
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Wittgenstein. Porträts und Gespräche, ed. cit., p. 99. 83 M. O’C. Drury, „Gespräche mit Wittgenstein“, în Ludwig Wittgenstein. Porträts und Gespräche, ed. cit., pp. 175-176. 84 În viață și în artă, Wittgenstein aprecia cel mai mult simplitatea și naturalețea. Camaradului său din prizonierat, Frank Parak, i-a descris reacția lui față de citirea cu emfază a unei poezii de către un ofițer austriac din lagăr drept cea pe care i-ar produce-o un șoc electric. Wittgenstein împărtășea părerea lui Kraus că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
tele- sentimente. A pus bazele unei științe noi - sociometria - ea utilizează metodele testului sociometric, a sociogramei și a psihodramei ca modalități de cunoaștere a grupurilor mici și a indivizilor care le alcătuiesc. Cuvântul "sociometrie" derivă din limba latină: socius Însemnă "camarad", "tovarăș", "social", și metrum Înseamnă "măsură". În limba greacă metron desemnează tot "măsură". Înainte de a fi preluat de Moreno, termenul a fost utilizat, pentru prima dată, la un congres ținut la Roma, În 1887. Prima etapă În cunoașterea grupului social
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
-și zic: "sau mor, sau izbutesc" și se puse strașnic pe învățătură. Învăța și zi și noapte: acasă, la școală, pe stradă, învăța mereu. Era răbdător ca un bou și încăpățânat ca un măgar, așa că, nepăsător la glumele îndrăznețe ale camarazilor săi, împărțind la pumni și dând chiar cu piciorul în cei care-l necăjeau, acel cap de dovleac ne întrecuse pe toți... Când a venit la școală nu înțelegea o boabă de aritmetică; compozițiile îi erau un șir de nerozii
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Garroux și colab., 1994). Este adevărat că o schimbare de domiciliu în adolescență este percepută ca ceva cu totul opus exigențelor și dorințelor developmentale: ea este în general impusă adolescentului și nu aleasă de către acesta, provoacă o pierdere relativă a camarazilor și prietenilor (schimbarea orașului, a colegiului sau a liceului), accentuează temporar dependența de părinți (deoarece adolescentul se trezește într-un oraș necunoscut), în sfârșit, se adaugă frecvent altor evenimente de viață: separare parentală, dificultăți personale ale unui părinte, repetare a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
îl surprind adesea trist și chiar au descoperit „scrisorile” în care Vincent își exprima dorința de a se sinucide. Deși juca regulat fotbal într-o echipă, el s-a dezinteresat brusc de acest sport. Nu se mai întâlnește decât cu camarazii săi cu care, după cum afirmă părinții, face mereu pe măscăriciul, este agitat, are nevoie să fie „vedetă”. Recent a început să fumeze destul de mult și a furat bani de la părinți. Vincent poate fi descris cu ușurință ca fiind un adolescent
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
agitație foarte puternică la școală. Dacă această „depresie din copilăria mică” s-a atenuat în copilărie, în schimb perioada adolescenței pe de o parte, care îl obligă pe Vincent să utilizeze din ce în ce mai mult conduite alimentând o negare maniacă (grupul de camarazi, prostiile, rolul de vedetă pe care îl dorește acesta) și sarcina mamei pe de altă parte și nașterea unui bebeluș, care vindecă în sfârșit depresia mamei, pot reactualiza angoasele sale de pierdere: de două ori el nu mai este copilul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cea mai importantă este necesitatea de a supraviețui, de a evita moartea sau rănirea în timpul luptei aeriene. Dacă aviatorul refuză, însă, să plece în luptă, ca expresie a dorinței de supraviețuire, atunci el este copleșit atât de sentimentul rușinii în fața camarazilor și a superiorilor săi cât și de cel al culpabilității, izvorât din conștiința unei acțiuni lașe și egoiste, în comparație cu curajul și riscul asumat de ceilalți; îndeplinirea unei dorințe sau tendințe nu se poate realiza, fără frustrarea celeilalte. „Conflictul” este considerat
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Achille nu numai că refuză cu indignare să fie lipsit de un „bun al său”, dar se lasă în așa măsură pradă durerii pricinuite de rănirea-i amorului propriu, încât uită complet de fireștile îndatoriri pe care le avea față de camarazii săi, față de armată, se retrage din luptă, se închide în cortul său, și asistă indiferent la înfrângerile dezastruoase pe care troienii le administrează luptătorilor achei. Vanitatea lui Achille este atât de mare, încât nici umilințele confraților săi pe câmpul de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
foarte bine când mi-ai făcut poza. Deși fiecare avea circumstanțele lui, a adăugat. Pentru Faulques era un alt fapt de muncă, firește. Rutină profesională. Dar el trăia prima oară așa ceva. Îl recrutaseră cu câteva zile Înainte și ajunsese printre camarazi la fel de Înspăimântați ca el, cu o pușcă În mâini În fața tancurilor sârbești. - Uite ce-i, ne-au făcut zob. De-adevăratelea. Eram patruzeci și opt, și ne-am Întors cinșpe. Ăi de i-ai văzut pe șosea. - Nu arătau prea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
el În acel interviu, fiindcă a fost ca o fluturare din aripi. Ostașul n-a știut de ea, până când poza a ajuns la spitalul din Osijek. Toată lumea Îl felicita. Era vestit. Un erou croat. Vukovar căzuse, În sfârșit, și toți camarazii lui muriseră luptând ori uciși de cetnici: Nikola, Zoran, Tomislav, Vinko, Grüber. Grüber ăsta era ofițerul lui. Mergeau alături În ziua În care ai făcut poza. Când a căzut orașul, Grüber era În beciul spitalului, cu un picior amputat. Sârbii
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
păreau să șovăie, Înainte de a-l omorî. În druzul cu mâna rănită trăseseră o secundă după ce Faulques Îl fotografiase (apăsase pe declanșator la auzul primei rafale, convins că toți trei aveau să cadă odată) și Îl loviseră În piept când camarazii lui erau de-acum la pământ; dar Faulques nu reușise să-l fotografieze În cădere, căci folosea o Leika fără motor, acționată manual, și În clipa aceea potrivea filmul pentru următoarea expunere. Așa că pe aceea o făcuse când bărbatul căzuse
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Și tu o porți. Dar ceilalți nu știu Întotdeauna s-o privească. Oamenii Îi Întâlnesc și nu-și dau seama. Poate fiindcă acum nu se mai privesc cu adevărat. În ochi. - Într-o noapte, și-a continuat Markovic istorisirea, câțiva camarazi l-au sodomizat pe băiat. Dacă Îl accepți pe sârb, au zis, ne accepți și pe noi. I-au astupat gura cu o cârpă, ca să nu țipe. N-am făcut nimic ca să-l apărăm. A urmat o lungă tăcere. Faulques
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Nu ca parte a unui program deliberat de teroare și purificare etnică. Pe bărbați Îi luau cu camioanele. Nu știu ce făceau cu ei. Nu-mi păsa, și nici nu-mi pasă. Fapt e că, ajungând la o casă din Vinkovci, un camarad a spus că el cunoștea acea familie, că erau țărani Înstăriți și aveau bani puși la saltea. Tatăl și mama În vârstă. Un fiu. Tânăr. Nu mult peste douăzeci de ani. Înapoiat mental. - Cred că nu mă interesează episodul, l-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
aproape. Satisfăcut, s-a dus la lighean și și-a spălat mâinile pătate de vopsea. - De ce ai luat parte? Ai fi putut doar să privești. Poate că ai fi putut chiar să-i Împiedici. Markovic a dat din umeri. - Erau camarazii mei, Înțelegi? Există ritualuri de grup. Coduri. - Firește - Faulques și-a strâmbat gura, sarcastic. Și ce-ai fi făcut dacă ar fi fost un viol? Ai fi respectat codurile? - N-am violat niciodată pe nimeni - croatul se foia, supărat. Nici
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
schimba viteza obturatorului și diafragma, pe măsură ce lumina se lăsa pe dealurile acum Înconjurate de fumul exploziilor, Într-un halou prăfos și auriu, și Începea să-i fotografieze pe primii bărbați ce se Întorceau din vârf ori erau aduși jos de camarazi, lăsând În țărână urme roșii, șchiopătând, susținându-și oblojelile și bandajele de pe răni, mudari de noroi și sânge, loviți de schije, orbi Înnebuniți care Își duceau mâinile la ochi, lovindu-se de toate cele la coborâre. Olvido era tot așa
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
monstru leneș, trăsese o lovitură de tun și omorâse trei dintre ei. Prim-plan În jurnalele din lumea Întreagă: David contra lui Goliat etcetera. Un puști Întins În praf În fața tancului, cu aruncătorul de grenade pe umăr, privindu-și deconcertat camarazii morți. Faulques știa că, dacă el n-ar fi fost acolo cu aparatul lui foto, asta nu s-ar fi Întâmplat niciodată. Ori nu s-ar fi Întâmplat astfel. Pictorul de război s-a Întrebat cât timp dedicase croatul studierii
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
că ai să fii de acord cu mine. Faulques s-a gândit. Poate că era de acord cu el, și-a spus În cele din urmă. - Fiindcă trebuie să-ți spun, a continuat celălalt, că a fost uimitor. Mergeam cu camarazii pe șosea, am auzit detunătura și câțiva s-au apropiat să privească. Dar eram Într-o zonă de conflict, și ofițerul ne-a ordonat să mergem Înainte. O femeie moartă, a zis cineva. Atunci v-am recunoscut. Dumneata mă pozaseși
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
atât, intuiție formulată deja de Jan Kott care, vorbind despre Hamlet, constata: „cuvântul cu cea mai mare rezonanță pe scenă este a supraveghea” (Kott, p. 56). Supravegherea se manifestă încă de la început: „Cine e acolo?”, întreabă neliniștit străjerul însărcinat, alături de camarazii lui, cu paza castelului Elsinor, cu supravegherea a tot ceea ce se petrece în afara zidurilor acestuia, de unde dușmanul ar putea năvăli pe neașteptate sau s-ar putea strecura pe furiș, nevăzut de nimeni. Pe meterezele castelului-cetate, oștenii stau la pândă, „veghează
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
fi Încorporați, deoarece s-ar depăși efectivele atinse. Acest plus de tineri, ce nu se Încorporează de către armată, constituie prisosul de contingent și, În prezent, se află la vatră, fără a fi supus vreunei obligațiuni. Ca o măsură echitabilă față de camarazii lor aflați sub arme și având În vedere nevoile actuale de refacere și reconstrucție a țării, se impune ca acești tineri să fie obligați a efectua muncă de interes public, care să reprezinte echivalentul militar sub arme”. Respectiva structură, subordonată
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu alte metode de reeducare, Banu Rădulescu 7 arată În ce constă originalitatea malefică a experimentului românesc: victimele erau alese cu precădere dintre studenți, aceștia trăiau În aceeași celulă cu torționarul, care, de preferință, trebuia să fie cel mai bun camarad al victimei, schingiuirea era reluată contrapunctic și după reeducare, iar pentru a supraviețui, fosta victimă era silită să devină călău. La rândul său, Virgil Ierunca pune În paralel fenomenul Pitești cu „spălarea creierului” și cu „sinuciderea personalității”, procedee chinezești Însoțite
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
-și Împlinească un canon care să-l curățească”13. Cea de-a patra etapă făcea trecerea de la condiția de victimă la cea de călău, proaspătul reeducat trebuind să fie apt să conducă demonstrativ procesul de reeducare al celui mai bun camarad din celulă, pe care Îl va tortura exemplar. Referindu-se la această coabitare victimă-călău În aceeași făptură, Mihai Rădulescu 14 propune conceptul de complex Țurcanu. Demascarea exterioară era dublată de cea interioară, utilă pentru statuarea noului homuncul propus de comunism
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]