88,170 matches
-
verbală, nonverbală (intrapersonală, interpersonală, de grup, publică, de masă) și niveluri de comunicare (informațional, relațional). Toate aceste elemente sunt obligatorii pentru planificarea pe termen scurt și lung a politicii Relațiilor cu publicul. Realizarea misiunilor bibliotecii este reprezentată și de cunoașterea caracteristicilor, a nevoilor de lectură-informație, a preferințelor în recreere-educație ale publicului, funcție de care se organizează întreaga activitate a bibliotecii. 172. Serviciul Relații cu publicul este cartea de vizită a instituției. Precizați câteva elemente care asigură calitatea unei instituții din orice sistem
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
intercooperare Ø Mobilitatea personalului (participări la seminarii / conferințe / congrese/burse în țară și străinătate) și circulația documentelor Ø Participarea la viața comunității Ø Formarea personalului Ø Ședințe de informare în urma mobilităților Aprecieri referitoare la beneficiari / utilizatori Ø Structura acestora Ø Caracteristicile lor Ø Așteptări Ø Serviciile oferite Ø Răspunsuri la nevoile exprimate Ø Raporturi cu utilizatorii Statisticile - material de regândire și reorganizare a activității serviciilor / bibliotecii Ø Întocmirea statisticilor și interpretarea lor Ø Ce îmbunătățiri se pot face pentru o desfășurare
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
acum și din alt punct de vedere, îți mai zic că poți să fii prieten apropiat cu literatura - și cu cultura, în general -, sau poți să nu fii prieten cu ea. Asta este, și asta și trebuie să fie, o caracteristică aflată în strânsă legătură cu puterea, cu priceperea și cu preferința fiecăruia dintre noi în parte. Nimeni nu se poate acomoda cu un prieten, decât atunci când își găsește cel mai bine locul în intimitatea sufletului său. Tot la fel se
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
două distribuții. Studierea reprezentativității cumulurilor selective la numărul real de observații [I. Radu, Н.А. Масальчин, В.С. Мхитаряна]. 67 În cercetarea noastră a fost soluționată una dintre problemele importante, des apărute, în determinarea nivelului reprezentativității cumulurilor selective după indicii caracteristicilor statistice, la numărul de observări aplicate asupra gimnastelor cercetate. Astfel a fost utilizată metoda statistică general cunoscută de determinare a exactității de exprimare a caracteristicilor statistice [S. F. Todea, Л.П. Матвеев]. %= m X (8) unde: = nivelul de exactitate ±m
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
soluționată una dintre problemele importante, des apărute, în determinarea nivelului reprezentativității cumulurilor selective după indicii caracteristicilor statistice, la numărul de observări aplicate asupra gimnastelor cercetate. Astfel a fost utilizată metoda statistică general cunoscută de determinare a exactității de exprimare a caracteristicilor statistice [S. F. Todea, Л.П. Матвеев]. %= m X (8) unde: = nivelul de exactitate ±m = eroarea standard a valorii mediei aritmetice Χ = valoarea mediei aritmetice. 1.00, exactitatea înaltă; 6.00 - medie; 10.00 - joasă. 69 CAPITOLUL III REZULTATELE CERCETĂRII
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
tânără, dar se pot observa unele nuanțe care vorbesc despre primii pași de trecere, așa cum se observă la florile înflorite când abia încep a se trece, dar mai păstrează toată frumusețea și farmecul lor. Este frumoasă, o față nevinovată, cu caracteristici fine, cu doi ochi plini de lumină și buze mai mult zâmbitoare. Părul ei castaniu este mereu frumos pieptănat. Toate trăsăturile i se îmbinau cu corpul ei armonios pe care i-l dăruise Dumnezeu. O văzusem așezată pe banca de la
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
cercetării, se pot construi diferite tipologii ale acțiunii și participării comunitare. Gruparea agenților unei acțiuni comunitare poate fi mai mult sau mai puțin structurată în cadrul unor grupuri informale, asociații 1 sau organizații. Participarea comunitară este de presupus că variază în funcție de: - caracteristici ale proiectului de acțiune comunitară; - caracteristici ale participanților; - caracteristici ale comunității locale; raportul dintre aceasta și alte comunități (grupări sociale) care constituie cadrul ei de referință. În cele ce urmează ne vom referi la variabilele pe care, pe de o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ale acțiunii și participării comunitare. Gruparea agenților unei acțiuni comunitare poate fi mai mult sau mai puțin structurată în cadrul unor grupuri informale, asociații 1 sau organizații. Participarea comunitară este de presupus că variază în funcție de: - caracteristici ale proiectului de acțiune comunitară; - caracteristici ale participanților; - caracteristici ale comunității locale; raportul dintre aceasta și alte comunități (grupări sociale) care constituie cadrul ei de referință. În cele ce urmează ne vom referi la variabilele pe care, pe de o parte, le considerăm ca având o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
participării comunitare. Gruparea agenților unei acțiuni comunitare poate fi mai mult sau mai puțin structurată în cadrul unor grupuri informale, asociații 1 sau organizații. Participarea comunitară este de presupus că variază în funcție de: - caracteristici ale proiectului de acțiune comunitară; - caracteristici ale participanților; - caracteristici ale comunității locale; raportul dintre aceasta și alte comunități (grupări sociale) care constituie cadrul ei de referință. În cele ce urmează ne vom referi la variabilele pe care, pe de o parte, le considerăm ca având o mai mare relevanță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
asupra cărora vom insista în continuare. Evaluarea socială a proiectului de acțiune comunitară 1tc "Evaluarea socială a proiectului de acțiune comunitară 1" Decizia de participare la o acțiune comunitară este rezultatul direct al interpretării pe care subiectul o face asupra caracteristicilor proiectului comunitar și asupra posibilităților sale materiale de participare. Evaluările sociale ale proiectului de acțiune comunitară sunt, la rândul lor, influențate de: - gradul de informare în legătură cu caracteristicile proiectului; - raportul dintre interesele generale - obiectiv al acțiunii comunitare - și interesele particulare ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
acțiune comunitară este rezultatul direct al interpretării pe care subiectul o face asupra caracteristicilor proiectului comunitar și asupra posibilităților sale materiale de participare. Evaluările sociale ale proiectului de acțiune comunitară sunt, la rândul lor, influențate de: - gradul de informare în legătură cu caracteristicile proiectului; - raportul dintre interesele generale - obiectiv al acțiunii comunitare - și interesele particulare ale unora dintre participanți; - particularitățile culturale, orientările valorice ale participanților; - caracterul local/extralocal și noutatea percepută a proiectului. Participarea locuitorilor unei comune la realizarea unor dotări social-culturale cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
substanțelor nutritive care susțin viața, accesibile agenților (indivizilor) din cadrul sistemelor complexe. • Coevoluția: interacțiune a agentului (individului) cu alți agenți autonomi în competiție pentru hrană ș...ț • Diversitate: agenții sau indivizii participanți la proces trebuie să fie suficient de diverși prin caracteristicile lor pentru a induce noutate în proces. • Tranziția de fază: sistemul trece de la o stare particulară (de ordine sau haos) la o stare complexă printr-o tranziție de fază, o schimbare în dinamica procesului. Conexiuni slabe: agenții sau indivizii nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
socială, va fi de asemenea necesară o conștiință publică a necesității schimbării, iar informațiile despre șansele de reușită sau despre obstacole vor fi și ele importante în cristalizarea mișcării sociale. Diferitele forme de capital - social, material, relațional sau simbolic -, precum și caracteristicile comunității - diversitate, modele de interacțiune socială, funcționalitatea instituțiilor publice - influențează participarea comunitară prin intermediul celor trei variabile intermediare menționate. Modelul, în ansamblu, susține ipoteza că nu există o formă de capital dominantă în determinarea participării. Probabil că, în funcție de situația socială, una
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitară, fie la proiecte de dezvoltare, fie la mișcări contestatare, se manifestă prin implicarea în inițiere, în luarea deciziei (de inițiere, planificare, execuție, evaluare), în realizarea și în evaluarea proiectului/acțiunii contestatare. b) diferitele forme de capital individual/familial și caracteristicile comunității locale pot influența participarea numai prin intermediul unui set de variabile intermediare cu rol de „filtru”, de convertor între resurse/diversitatea socială/modelele de interacțiune/funcționalitatea instituțională; c) variabilele intermediare măsoară caracteristici ale antreprenoriatului social, oportunităților de informare și ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
b) diferitele forme de capital individual/familial și caracteristicile comunității locale pot influența participarea numai prin intermediul unui set de variabile intermediare cu rol de „filtru”, de convertor între resurse/diversitatea socială/modelele de interacțiune/funcționalitatea instituțională; c) variabilele intermediare măsoară caracteristici ale antreprenoriatului social, oportunităților de informare și ale definirii sociale a situației asociate cu schimbarea comunitară; d) filtrul sau ecranul care ghidează nemijlocit se află sub influența directă a unor forme cumulative de capital ce se combină diferit de la o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în contextul dat, este bine să fie orientată spre identificarea obstacolelor interne și externe comunității, a oportunităților asociate proiectului, după schema SWOT. Toate acestea pot fi identificate prin examinarea atentă a tuturor factorilor ordonați în modelul ANDEO, la nivel de caracteristici comunitare, dar și de resurse materiale, umane, sociale și simbolice ale diferitelor segmente de populație. Înțelegerea structurii de putere din comunitate este utilă pentru ca sugestiile de organizare comunitară să fie realiste, eficiente. 3. În setul de variabile intermediare, esențială în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
adaptare și învățare; curaj pentru a acționa și dincolo de limita strictă a resurselor disponibile și manifestarea responsabilității față de beneficiarii deserviți și în raport cu rezultatele produse 1. Aceasta este în mod clar o definiție idealizată. Liderii din sectoarele sociale pot exemplifica aceste caracteristici în diferite moduri și în grade diferite.ș...ț Agenți de schimbare în sectorul social: antreprenorii sociali sunt reformatori sau revoluționari, așa cum apar la Schumpeter, dar cu o misiune socială asumată. Ei produc schimbări fundamentale în modul în care sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
9. Criterii pentru tipologia culturală a satelor" + = relație de semnificare de directă proporționalitate; - = relație negativă de semnificare de inversă proporționalitate. În funcție de ipoteza anterior formulată și cu ajutorul unei analize cluster a rezultat o tipologie culturală a satelor României (tabelul 10). În funcție de caracteristica definitorie, acestea pot fi tradiționale, moderne, cu pondere mare de minorități religioase, cu pondere mare de minorități etnice, cu pondere mare de imigranți sau, în alt registru, izolate. Primele cinci tipuri sunt date de compoziția socioculturală a populației, iar ultimul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tipuri trebui înțelese nu în sensul de „clase”, ci de „tipuri ideale” fundamentate teoretic și empiric. Același sat poate fi, spre exemplu, și izolat, și cu stoc redus de educație.El va fi considerat însă ca aparținând tipului izolat în măsura în care caracteristicile de izolare se abat mai puternic de la media națională decât cele de educație. Cele patru măsuri empirice propuse sunt relevante nu numai pentru cele trei tipuri de capital menționate. Ele pot fi interpretate și ca măsurători indirecte pentru propensiunea comunitară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
uman, simbolic și relațional: tradițional, izolat, cuminorități religioase, cu minorități etnice (maghiară, în special), moderne, de imigrare. Tipurile trebuie să fie înțelese nu în sensul de „clase”, ci de „tipuri ideale”, de clasificări în care se pune accent diferențiat pe caracteristici diferite ale clasei, în funcție de opțiunile teoretice sau de argumentele empirice. Același sat poate fi, spre exemplu, și izolat, și cu stoc redus de educație, dar el va fi considerat de tip izolat dacă abaterea sa de la media de izolare este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
consacrată secțiunea de față. Mai exact, ceea ce avem în vedere nu este totuși un atlas social al României rurale. Întreprinderea ar fi una de anvergură și ar necesita un alt gen de context decât acesta. Ceea ce vizăm aici este prezentarea caracteristicilor esențiale ale unui atlas social al dezvoltării comunităților sătești ale țării. Dezvoltarea ca set de oportunități pentru satisfacerea nevoilor socioumane (Sen, 1999) va fi urmărită la nivel comunitar, de sat. Interesul major va fi acela de a identifica nivelul relativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a bunăstării comunitare prin raportare la condițiile de capital uman, material și social care fac posibil un consum sporit de bunuri publice și private 2. Capitalul uman al unei comunități este estimat atât prin stocul de educație, cât și prin caracteristici ale ocupării (agricolă/neagricolă, salarială/nesalarială). Gradul de izolare a satului este presupus a fi cu atât mai mare cu cât distanța față de cel mai apropiat oraș este mai mare, iar satul este de tip periferic (pe teritoriul său nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitățile sărace au un stoc educațional scăzut, o rată/experiență scăzută a migrației în străinătate, o valoare medie mai ridicată a dimensiunii gospodăriei și o orientare/înclinație mai pronunțată spre a vorbi curent limba romanes (tabelul 17). Desigur, relațiile dintre caracteristicile menționate și sărăcia comunitară sunt multiple, de sensuri diferite. În esență regăsim în acest caz regularitatea generală a educației scăzute ca rădăcină a sărăciei. În al doilea rând se constată că migrația temporară în străinătate este mult mai redusă din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dintre modalitățile prin care se poate demonstra că această ipoteză calitativă nulă este falsă constă în construirea unui model cu o variabilă dependentă nominală, așa cum este cazul orientării față de acțiunea publică, și în utilizarea unui set de predictori care măsoară caracteristicile respondenților din punctul de vedere al statusului, culturii și domiciliului. Un astfel de model de regresie logistică multinomială 1 este prezentat în tabelul 5 din Sandu, 2004a. Pentru a face o predicție privind atitudinea față de acțiune se utilizează un set
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
trei variante de naționalism: identitar accentuat, identitar moderat și de segregare sau de excludere. O a patra stare de mentalitate se regăsește la nivelul celor care au un grad minim de aderență sau de interes pentru temele dezbaterii naționaliste. O caracteristică esențială a ideologiilor sociale difuze este dată de natura lor contradictorie. Se întâlnesc relativ frecvent (17% din totalul eșantionului) situații în care aceleași persoane se declară în favoarea democrației, dar și a unui regim militar; apoi, aproximativ 7% dintre românii intervievați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]