1,424 matches
-
în biblioteci. Urmărește standardizarea descrierilor bibliografice, aflată la baza tuturor fișierelor manuale. Este structurat pe zone: Zona 1: zona titlului și a mențiunii de responsabilitate. Zona 2: zona ediției. Zona 3: zona specifică anumitor tipuri de documente (publicații seriale, documente cartografice, note muzicale, documente electronice). Zona 4: zona adresei bibliografice Zona 5: zona colațiunii sau descrierea fizică a documentului. Zona 6: zona colecției și a monografiilor în mai multe volume. Zona 7: zona notelor, repetabilă pentru fiecare zonă în parte. Zona
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
ISBD(M) monografii Termeni specifici: colecție, monografie în mai multe volume ISBD(S) seriale ISBD(A) carte veche: descrierea publicațiilor apărute într unul sau mai multe volume până la 1801. Termeni specifici: amprentă, caiet, colofon, pagină frontispiciu, signatură ISBD(CM) documente cartografice Termeni specifici: cartuș, materiale cartografice, secțiune ISBD(NBM) non-carte Termeni specifici: conteiner, data fonogramei, etichetă, sursă specifică de informare, sursă nespecifică de informare ISBD(PM) note muzicale: muzică tipărită Termeni specifici: numărul editorului, numărul publicației de muzică tipărită, partitură: generală
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
colecție, monografie în mai multe volume ISBD(S) seriale ISBD(A) carte veche: descrierea publicațiilor apărute într unul sau mai multe volume până la 1801. Termeni specifici: amprentă, caiet, colofon, pagină frontispiciu, signatură ISBD(CM) documente cartografice Termeni specifici: cartuș, materiale cartografice, secțiune ISBD(NBM) non-carte Termeni specifici: conteiner, data fonogramei, etichetă, sursă specifică de informare, sursă nespecifică de informare ISBD(PM) note muzicale: muzică tipărită Termeni specifici: numărul editorului, numărul publicației de muzică tipărită, partitură: generală, corală, vocală, condensată, mică, pian
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de documentare bibliografică), una de teren, urmată de o a treia, a cercetării. În etapa pregătitoare, tema stabilită și conturarea obiectivului urmărit au fost susținute prin întocmirea și parcurgerea treptată a bibliografiei geografice. O atenție deosebită a fost acordată documentării cartografice, hărțile preexistente (topografice și tematice) oferind multe elemente utile pentru descifrarea spațialității și dinamicii fenomenelor și proceselor care au conturat specificul geografic al teritoriului studiat. Hărțile topografice, atât în faza de documentare, cât și în cea de teren, au permis
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și la documentația existentă la unele instituții (Stația meteorologică Huși, care din 1999 a devenit stație hidrologică, Direcția Județeană de Statistică Vaslui, Direcția agricolă județeană Vaslui, Stația meteorologică Vaslui). În etapa finală a cercetării s-a definitivat materialul grafic și cartografic, s-au prelucrat seriile de date statistice și s-a realizat o interpretare de ansamblu a rezultatelor, pe baza cărora s-a redactat acest studiu. CAPITOLUL III ISTORICUL CERCETĂRILOR Valea Lohanului nu a format încă obiect al unui studiu geografic
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea a II, tom. V 1959. 5. Butnaru V. Contribuții la studiul eroziunii solului în bazinul Crasnei, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea II, tom VIII, 1962. 6. Grigore M. Reprezentarea grafică și cartografică a formelor de relief, Editura Academică, București, 1979. 8. Gugiuman I. -Valea Lohanului, Revista Geografică Română, An V, fascicolul III, 1942. 9 Gugiuman I. Depresiunea Huși, studiu de geografie fizică și economică, Editura științifică, București, 1959. 10. Ichim I., Rădoam
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
aproape Întreaga dimineață visînd cu ochii deschiși În dosul prăvăliei, tot conjurînd imagini ale Beei. Îi desenam pielea goală sub degete și Îmi Închipuiam că-i savurez din nou răsuflarea de pîine dulce. Mă surprindeam amintindu-mi cu o precizie cartografică toate cutele corpului, lucirea salivei mele pe buzele ei și pe acea linie de puf blond, aproape străveziu, care Îi cobora pe pîntece și la care prietenul Fermín, În conferințele sale improvizate pe tema logisticii trupești, se referea ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
detaliate mai apoi, în cadrul programelor pentru fiecare clasă, în competențe specifice: 1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea și explicarea realității geografice; 2. Utilizarea corectă a numelor proprii și a termenilor în limbi străine; 3. Raportarea realității geografice la un suport cartografic și geografic; 4. Accesarea și utilizarea conținuturilor cu caracter geografic prin tehnologia informației și comunicării; 5. Identificarea și explicarea dimensiunii sociale, civice și culturale a caracteristicilor spațiului geografic; 6. Dobândirea unor deprinderi și tehnici de lucru pentru pregătirea permanentă; 7
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
suport dat, pe harta județului Iași, pe harta României și a Europei). 4.2. Citirea hărții și utilizarea semnelor convenționale. -exerciții de orientare pe hartă și de interpretare a semnelor convenționale. 4.3. Localizarea unor elemente din realitate pe reprezentări cartografice. -exerciții de identificare a elementelor cadrului natural(unități și subunități de relief, rețeaua hidrografică, repartiția vegetației și a solurilor); -exerciții de completare a unor hărți cu informație lacunară. 4.5. Realizarea reprezentărilor grafice simple pe baza unor date ofertate. -exerciții
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
spațiului din perspectiva dezvoltării durabile. -realizarea unor proiecte de dezolvtare urbană și a unor studii de caz. Modalități de evaluare - evaluare orală și prin teste; - referate; - studiu de caz; - aplicații în teren; - portofoliul; - lucrul cu hărți și realizarea de materiale cartografice. Resurse materiale - Hărți ale județului Iași;P.U.G al orașului Tg. Frumos; - Harta geomorfologică a orașului și a împrejurimilor; - Hărți ale vegetației și solurilor zonei Târgu Frumos; - Planșe, fotografii. Conținuturile învățării Capitolul I. Introducere în studiul opționalului. Capitolul II
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
verbale. Astfel, pot fi folosite: a. Demonstrațiile obiectuale cu ajutorul unor modele: roci, minerale, plante presate, eșantioane de specii de lemn etc. b. Demonstrațiile figurale, care cuprind îndeosebi desenele geografice realizate pe tablă și pe caiete, ca o prezentare grafică și cartografică a cunoștințelor geografice. De exemplu, întocmirea planului localității natale prin trasarea rețelei de străzi, rețelei hidrografice, prin identificarea instituțiilor publice sau unităților economice importante (școli, biserici, spital, primărie, fabrici etc.), a căilor de comunicație, utilizându-se în același timp semnele
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
dură. Suntem confruntați cu un apel de ajutor. Asta presupune evenimente care nu au nimic generos. Să mergem și să vedem cum este de fapt... dar cu prudență, păstrând de partea noastră toate șansele. Se deplasară cu toții spre o masă cartografică luminoasă. Dallas, Kane. Ripley și Ash făcură cerc în jurul hărții misterioase, în timp ce Lambert se așeza la pupitrul ei de navigație. ― E aici, zise Dallas, arătând cu degetul un punct minuscul. (Privi în jur fețele încordate.) Acum ciuliți bine urechile. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cartierele orașului care mă întrebau unde se află Brăila. Le arătam tramvaiul cu care venisem. Așadar, vii din oraș? Da! Și unde este? Acolo! Nu, Brăila e în altă parte, suspinau ei, pentru ei Orașul fiind o noțiune, o menționare cartografică, o emisiune TV, o pată pe globul veiozei din camera Mamei, ceva care există pentru alții. Așa cum moartea înseamnă moartea altora, așa mă vedeau pe mine brăilenii din cartierele orașului, așa cum muntenii din Munții Moldovei trăiesc cu convingerea că Ștefan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
avea în comuna Adam un serviciu de cadastru care efectua operațiile de rutină: întocmea fișa de punere în posesie,atribuia un număr cadastral parcelei,picheta terenul, întocmea schița,întocmea un proces verbal de predare-primire și încasa o taxă cadastrală. Institutul Cartografic “Unirea” din Brașov a realizat în anul 1925 “Harta Județului Tutova,după noua împărțire administrativă,la sc.1/300.000”.Harta este prevăzută pe cadru cu coordonate geografice.La subsolul hărții sunt prezentate date statistice:suprafața județului = 2498 km.p.
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
delimitarea unităților de recenzare pentru întregul teritoriu al țării, precum și pentru organizarea și efectuarea operațiilor de colectare a informațiilor sunt prelucrate, în condițiile legii, date și informații, inclusiv date cu caracter personal din Registrul național de evidență a persoanelor, materiale cartografice și informații din statistica curentă, precum și din recensămintele anterioare. -------- Art. 11 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 34 din 30 martie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 240 din 6 aprilie 2011
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231349_a_232678]
-
ianuarie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 30 ianuarie 2006. Capitolul III Patrimoniul bibliotecilor Articolul 39 (1) Colecțiile bibliotecilor pot fi formate din următoarele categorii de documente: ... a) cărți; b) publicații seriale; ... c) manuscrise; d) microformate; ... e) documente cartografice; ... f) documente de muzică tipărite; ... g) documente audiovizuale; ... h) documente grafice; ... i) documente electronice; ... j) documente fotografice sau multiplicate prin prelucrări fizico-chimice; ... k) documente arhivistice; ... l) alte categorii de documente, indiferent de suportul material. ... (2) Colecțiile pot cuprinde și alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217421_a_218750]
-
Idem, Arta creștină în România, II, Secolele VII-XIII, București, 1981, 238 p.; L. și A. Bătrâna, Contribuții la cunoașterea arhitecturii medievale din Dobrogea: biserica Sf. Atanasie din Niculițel (jud. Tulcea), în SCIV, 4, 1977, p. 531-552; N. Grămadă, Vicina. Izvoare cartografice, originea numelui, identificarea orașului, în rev. Codrul Cosminului, Cernăuți, I, 1924, p. 435-459; Petre Ș. Năsturel, Așezarea orașului Vicina și țărmul de apus al Mării Negre în lumina unui portulan grec, în SCIV, 1957, nr. 1-4, p. 295-305; Petre Diaconu, Despre
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dunării și de pe țărmul vest-pontic îi stimulau să mențină sub control politic aceste teritorii. La sud de Dunăre, în secolul al XIV-lea, continua dominația politică a Hoardei de Aur asupra Dobrogei (o mare parte a ei). Mai multe izvoare cartografice fixează hotarele apusene ale Hoardei în vecinătatea Bulgariei sau la Vicina. Aceeași era situația și în vremea urmașului lui Özbäg, hanul Jäni Bäg (1342-1357). Menționarea Vicinei ca reper al frontierei apusene a Hoardei se datora faptului că se afla la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Hoardei de Aur, cu numeroase frământări politice și militare, în urma dispariției lui Nogai, la sfârșitul secolului al XIII-lea. Aflată la vărsarea Nistrului în Marea Neagră, Cetatea Albă se bucura de o notorietate excepțională, ea este menționată în izvoare scrise și cartografice din secolele XIII și XIV. În oraș se desfășura o bogată activitate meșteșugărească și comercială, nu întâmplător, aici s-au aflat monede tătărești, bizantine și est-europene. Un alt oraș, Chilia, data de la sfârșitul secolului al XIII-lea, fiind și ea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
37-43. Idem, Tradiția "descălecatului ", înțelesuri și confuzii, în AIIAI, 1983, p. 89-105. Idem, La începuturile relațiilor moldo-bizantine, în vol. Românii în istoria universală, III, 1, Iași, 1988, p. 567-578. Idem, Întemeierea Moldovei. Probleme controversate, Iași, 1997. Grămadă N., Vicina. Izvoare cartografice, originea numelui, identificarea orașului, în rev. Codrul Cosminului, Cernăuți, I, 1924, p. 435-459. Grecov B. D., Iacubovschi A. I., Hoarda de Aur și decăderea ei, București, 1953. Grecu V., Bizanțul și catolicismul în trecutul nostru îndepărtat, în S.T., 1950, nr. 9-10
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se formează ele, ce statut moral și politic li se acordă, cum operează simultan astfel încât să includă și să excludă și cum produc ele simultan și ordine, și violență? În mod evident, aceste întrebări nu se referă doar la localizarea cartografică a frontierelor, ci la modul cum aceste frontiere cartografice servesc la reprezentarea, limitarea și legitimarea identității politice. Dar cum, prin ce practici și reprezentări politice, sunt trasate frontierele? Și ce implicații are acest proces pentru tipul de subiectivitate produs? Identitatea
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
se acordă, cum operează simultan astfel încât să includă și să excludă și cum produc ele simultan și ordine, și violență? În mod evident, aceste întrebări nu se referă doar la localizarea cartografică a frontierelor, ci la modul cum aceste frontiere cartografice servesc la reprezentarea, limitarea și legitimarea identității politice. Dar cum, prin ce practici și reprezentări politice, sunt trasate frontierele? Și ce implicații are acest proces pentru tipul de subiectivitate produs? Identitatea Așa cum observă Rob Walker (1995a: 35-6), în gândirea și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
războaiele reci rezultă din aplicarea unui raționament geopolitic ce definește securitatea în termenii unei excluderi spațiale și prin specificarea unei entități amenințătoare. "Discursul geopolitic construiește lumi în termeni de Sine și Ceilalți, în termeni de sectoare ale științei politice specificabile cartografic, și în termeni de amenințări militare" (1993: 29). Crearea geopolitică a unui "celălalt" extern face parte din constituția unei identități politice ("sine") care trebuie securizată. Dar pentru a construi o identitate politică singulară și coerentă este adesea nevoie de reducerea
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
textul căruia nu se mai exprimă nimic, dar absolut nimic regional, fie istoria locală oricât de veche, fie tradiția literară vernaculară oricât de diferită de alta (am spus alta, dar diferențele Între forme părăsite de conținut specific devin simple limite cartografice trasate formal, cu rol orienativ, bunăoară rolul hărții restaurantelor Mac Donald’s din statele europene). Ficțiune și manual de literatură deopotrivă, ficțiune și scriitură care alunecă printre grade urcând la metaficțiune și niciodată sedusă de propriul efect de real până
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai poate surprinde chiar și cititorul cel mai pretențios care intră în arealul său perfect recognoscibil și, fapt esențial, profund poetic, în ciuda interferențelor cu epica parabolică sau cu un dramatism grav și substanțial. În ceea ce mă privește, și ultimul exercițiu cartografic, stimulat de aceste atașante Imagini de pe strada Kanta, mi-a întărit o convingere mai veche: l-aș încadra oricând pe autorul ieșean într-un top five al poeziei optzeciste. Nu atât pentru felul în care ilustrează genul proxim, cât pentru
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]