7,540 matches
-
privării de libertate. ... 73. De asemenea, există hotărâri judecătorești prin care, în contestații la încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate, s-a statuat că stabilirea locului de detenție și transferul persoanei private de libertate nu pot fi supuse cenzurii judecătorului de supraveghere a privării de libertate. ... 74. Este de menționat că aceleași condiții de admisibilitate a sesizării se regăsesc și în cuprinsul prevederilor art. 471 și 472 din Codul de procedură penală. ... ... ... X.2. Analiza pe fond a problemei de
DECIZIA nr. 3 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271368]
-
în vederea copierii integrale a datelor aflate într-un sistem informatic aflat în posesia organului de urmărire penală reprezintă o chestiune de oportunitate, aflată strict în sfera de apreciere a organului de urmărire penală, sau o chestiune de legalitate, supusă cenzurii judecătorului de cameră preliminară? ... Minuta deciziei nr. 56 din 18 septembrie 2023 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 248590/2022/a1, în vederea pronunțării unei
COMUNICAT din 28 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272451]
-
în vederea copierii integrale a datelor aflate într-un sistem informatic aflat în posesia organului de urmărire penală reprezintă o chestiune de oportunitate, aflată strict în sfera de apreciere a organului de urmărire penală, sau o chestiune de legalitate, supusă cenzurii judecătorului de cameră preliminară? ... Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
COMUNICAT din 28 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272451]
-
cel puțin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului. Dacă există suspiciuni cu privire la numărul parlamentarilor prezenți la ședință, înaintea votului final, ce va fi exprimat asupra inițiativelor legislative, hotărârilor sau asupra moțiunii de cenzură, liderul unui grup parlamentar poate solicita președintelui de ședință verificarea, prin apel nominal, a întrunirii cvorumului legal. În jurisprudența sa referitoare la stabilirea cvorumului legal al ședințelor Camerelor Parlamentului, Curtea a statuat că, în lipsa unei solicitări pentru reverificarea cvorumului
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
de ședință nu a fost realizată în considerarea art. 54 alin. (2) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului. Acest text prevede că „înaintea votului final, ce va fi exprimat asupra inițiativelor legislative, hotărârilor sau asupra moțiunii de cenzură, președintele de ședință va verifica, prin apel nominal, întrunirea cvorumului legal, dacă un lider de grup solicită acest lucru“. Se poate observa, pe de o parte, că această constatare nu s-a concretizat într-o solicitare a liderului de grup
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
de condamnare anterioară și presupune o aplicare retroactivă a legii penale mai severe, ceea ce nu poate fi admis. ... 30. Instanța judecătorească opinează că politica penală a statului nu poate constitui un argument absolut pentru a justifica aplicarea fără nicio cenzură a art. 10 din Legea nr. 187/2012. Dimpotrivă, însăși Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că legiuitorul trebuie să se abțină de la reglementări ce ar putea împiedica organul care constată și aplică sancțiunea contravențională sau instanța de judecată
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
asediu sau a stării de urgență, în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale, instituită de Președintele României; ... 17. dezbaterea programului și a listei Guvernului și acordarea votului de încredere; ... 18. retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură; ... 19. desfășurarea procedurii privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege; ... 20. numirea și revocarea membrilor Curții de Conturi; ... 21. efectuarea altor numiri în funcții care, potrivit legii
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
și pe consolele individuale de vot, după exprimarea votului prin mijloace electronice se vor afișa următoarele informații: „prezenți“, „pentru“, „contra“, „abținere“, „nu votez“. Articolul 47 Acordarea votului de încredere Guvernului și retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură sunt supuse procedurii votului secret cu bile. Articolul 48 Votarea prin apel nominal se face în modul următor: președintele explică obiectul votării și sensul cuvintelor „pentru“ și „contra“; unul dintre secretari dă citire numelui și prenumelui deputaților și senatorilor; fiecare
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
caracter exclusiv politic se face cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți la ședința comună a celor două Camere. Articolul 54 (1) În toate cazurile în care Camera Deputaților și Senatul, în ședințe comune, adoptă legi, hotărâri sau moțiuni de cenzură trebuie să fie prezenți cel puțin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului. (2) Înaintea votului final, ce va fi exprimat asupra inițiativelor legislative, hotărârilor sau asupra moțiunii de cenzură, președintele de ședință va verifica
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
legi, hotărâri sau moțiuni de cenzură trebuie să fie prezenți cel puțin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului. (2) Înaintea votului final, ce va fi exprimat asupra inițiativelor legislative, hotărârilor sau asupra moțiunii de cenzură, președintele de ședință va verifica, prin apel nominal, întrunirea cvorumului legal, dacă un lider de grup solicită acest lucru. (3) Dacă în sală nu sunt prezenți cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților și senatorilor, președintele care conduce ședința
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
cazul neacordării votului de încredere pentru formarea Guvernului, Parlamentul, sub semnătura președinților celor două Camere, aduce de îndată această situație la cunoștința Președintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcția de prim-ministru. Articolul 94 (1) Moțiunea de cenzură inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor se prezintă birourilor permanente și se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, în ziua în care aceasta a fost depusă. Moțiunea de cenzură se prezintă în
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
1) Moțiunea de cenzură inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor se prezintă birourilor permanente și se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, în ziua în care aceasta a fost depusă. Moțiunea de cenzură se prezintă în ședința comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii. (2) Dezbaterea moțiunii de cenzură are loc după 3 zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, în ziua în care aceasta a fost depusă. Moțiunea de cenzură se prezintă în ședința comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii. (2) Dezbaterea moțiunii de cenzură are loc după 3 zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere. (3) Data și locul ședinței comune, împreună cu invitația de participare, se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, cu 24
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
a celor două Camere. (3) Data și locul ședinței comune, împreună cu invitația de participare, se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc. Articolul 95 (1) După prezentarea moțiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de inițiatorii acesteia, președintele care conduce ședința comună dă cuvântul prim-ministrului sau, în cazul imposibilității participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziției Guvernului. (2) În continuare, președintele dă cuvântul deputaților
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
în cazul imposibilității participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziției Guvernului. (2) În continuare, președintele dă cuvântul deputaților și senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. Articolul 96 După încheierea dezbaterilor se procedează la votarea moțiunii de cenzură. Articolul 97 Dispozițiile art. 90-93 sunt aplicabile, în mod corespunzător, și în cazul adoptării moțiunii de cenzură. Articolul 98 Prevederile prezentei secțiuni sunt aplicabile, în mod corespunzător, și în cazul moțiunii de cenzură privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
președintele dă cuvântul deputaților și senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. Articolul 96 După încheierea dezbaterilor se procedează la votarea moțiunii de cenzură. Articolul 97 Dispozițiile art. 90-93 sunt aplicabile, în mod corespunzător, și în cazul adoptării moțiunii de cenzură. Articolul 98 Prevederile prezentei secțiuni sunt aplicabile, în mod corespunzător, și în cazul moțiunii de cenzură privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege, în condițiile prevederilor constituționale
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
dezbaterilor se procedează la votarea moțiunii de cenzură. Articolul 97 Dispozițiile art. 90-93 sunt aplicabile, în mod corespunzător, și în cazul adoptării moțiunii de cenzură. Articolul 98 Prevederile prezentei secțiuni sunt aplicabile, în mod corespunzător, și în cazul moțiunii de cenzură privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege, în condițiile prevederilor constituționale. Secţiunea a 5-a Numiri și alegeri Articolul 99 Dezbaterea, în ședința comună a Camerelor Parlamentului
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
raport comun. Capitolul IV Dispoziții finale Articolul 103 Prezența la ședințele comune a deputaților și senatorilor, membri ai Guvernului, este obligatorie la dezbaterea și adoptarea proiectelor de legi din sfera lor de competență, la dezbaterea învestiturii și a moțiunii de cenzură, a mesajelor Președintelui României și a declarațiilor de politică generală ale Guvernului. Articolul 104 Dispozițiile prezentului regulament se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaților și din Regulamentul Senatului. ------
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
de activitate bugetară, o atare abordare nefiind în contradicție cu Legea fundamentală, iar respectarea efectivă de către angajatori a dispozițiilor regulamentare privind acordarea sporurilor pentru condiții de muncă, inclusiv sub aspectul negocierilor purtate cu sindicatele reprezentative din unități, este supusă cenzurii instanțelor de dreptul muncii, după cum s-a procedat și în litigiul din speță. ... 20. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
DECIZIA nr. 63 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272215]
-
Ca urmare a acestei decizii, nu mai există posibilitatea emiterii unui act unilateral împotriva angajatului/fostului angajat, care să îmbrace forma unui titlu executoriu și prin intermediul căruia să se constate un prejudiciu înainte ca respectivul act să fi fost supus cenzurii instanțelor sau înainte ca angajatul/fostul angajat să își fi dat acordul pentru plată. În forma tipizată a actului de control nu este inserată mențiunea că acesta este titlu executoriu sau că trebuie contestat într-un anumit termen, nefiind indicate nici
DECIZIA nr. 560 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270765]
-
principiul constituțional referitor la rolul Parlamentului în ansamblul autorităților publice ale statului, ce exercită, potrivit Constituției, atribuții specifice democrației constituționale (legiferarea, acordarea votului de încredere în baza căruia este numit Guvernul, retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, declararea stării de război, aprobarea strategiei naționale de apărare a țării etc.), există un raport ca de la mijloc/instrument la scop/interes. Astfel, regulamentele parlamentare se constituie într-un ansamblu de norme juridice menite să organizeze și să disciplineze activitatea parlamentară
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
puterilor în stat, precum și dispozițiilor art. 1 alin. (5) care consacră principiul supremației Constituției. Prin urmare, în ceea ce privește îndeplinirea condiției înaltei competențe profesionale, nici instanțele judecătorești și nici Curtea Constituțională nu au vreo competență de control și cenzură“. ... 33. Consacrarea caracterului dihotomic al condițiilor legale pe care persoana numită trebuie să le îndeplinească, și anume condiții obiective și condiții subiective, are drept consecință doar admisibilitatea unui control efectuat de instanța constituțională exclusiv în ceea ce privește condițiile obiective
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
de procedură civilă, se arată că pentru realizarea unui proces echitabil trebuie să se asigure dreptul la libera exprimare. Or, dispozițiile menționate nu respectă principiile și valorile intrinseci ale drepturilor constituționale și ale dreptului internațional, instituind o discriminare și o cenzură asupra dreptului reprezentantului legal și, prin acesta, al persoanei ce i-a dat împuternicirea de a se exprima și de a-și putea formula oral apărările, concluziile și cererile în cauză, interdicție ce poate fi calificată ca un abuz și
DECIZIA nr. 70 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257367]
-
echitabil, care să confere plenitudine exercitării acestui drept prin atingerea finalității urmărite; aceasta se poate realiza prin instituirea unei proceduri care să respecte cerințele de echitate instituite de art. 21 alin. (3) din Constituție, în absența cărora orice formă de cenzură a soluțiilor de clasare dispuse de procuror este golită de conținut. ... 9. Se susține că exigența mai sus arătată este cu atât mai evidentă cu cât ordonanța procurorului, punând capăt conflictului de drept penal, intră în categoria actelor prin care
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criteriul opiniei politice îngrădește libertatea de exprimare, fragilizează pluralismul ideilor și concepțiilor, constituind o veritabilă cenzură a opiniilor. În aceste condiții, ingerința statului prin restricția impusă de lege nu este proporțională cu scopul urmărit și nu este necesară, neîncadrându-se în categoria circumstanțelor excepționale care să justifice răspunderea penală. Întrucât Curtea Europeană a decis în mod
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]