2,130 matches
-
sa impusă deopotrivă de vremuri și de sine, se putea privi ca pe un mort fără să ne facă să ne înduioșăm fără rost. Dacă Gellu Naum și Nichita luptau cu morile de vânt știind că luptă cu ele și cenzurându-și elanurile care i-ar putea scoate din sfera esteticului, rezistența propriu-zisă, care și-a asumat în mod deschis lupta cu totalitarismul atunci când nu se întrezărea nici o speranță, nu și-a putut cenzura ridicolul care ține de acest quijotism, nici
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
un secret faptul că literatura este lăsată să piară fiindcă, în marea lor majoritate, scriitorii n-au aderat la politica Frontului. Sistemul tovarășului Iliescu este infinit mai bine pus la punct decât cel al înaintașului său. Dumnealui nu ne mai cenzurează pe bucăți, ci la grămadă. Conștient sau nu, acest lucru i-a fost ușurat și de faptul că la ora actuală Uniunea Scriitorilor nu mai funcționează nici măcar cât sindicatul unei fabrici de mături. Liderul nostru național (și internațional), ajuns în
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
grave petrecute în ultima vreme. Oricum, mă obsedează infinit mai mult dosarul întocmit în legătură cu evenimentele din decembrie, care ar putea să fie mai interesant decât ne-am fi așteptat, de vreme ce președintele Iliescu a simțit nevoia ca mai întâi să-l cenzureze și apoi să-l ferească de gura slobodă a lumii, făcând din el un dosar secret, tocmai acum când mascarada dezvăluirilor este în floare. Desigur, nu merg până acolo încât să-mi imaginez că în noul scenariu al domnului senator
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
sentimente infinit mai bune decât înainte de 1989, când ne certam la el acasă, unde, după ce mă primea ca pe un prieten, mă acuza fie pentru că aș fi publicabilă, fie pentru că nu am refuzat să public Urcarea muntelui după ce a fost cenzurată. Recent, i-am recitit cu tristețe o carte în care se întreba ce mi se putea întâmpla mie dacă aș fi refuzat să public această carte și răspundea singur în locul meu, punându-mi în gură niște replici pe care nu
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
-ți exprimi protestul printr-o scrisoare adresată unui ștab mai mic ori mai mare, decât printr-o carte care chiar a însemnat ceva. Dacă pentru noi, scriitorii, s-a schimbat efectiv ceva în bine este faptul că nu mai există cenzura și că apariția unei cărți nu mai depinde de planurile aprobate de un ștab oarecare, pentru că au apărut editurile particulare. Din păcate, cenzura politică nu putea să dispară definitiv peste noapte. Se mai practică și acum, așa, în virtutea obișnuinței. Nu
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Germaniei. A primit 15000 de franci pentru a se întoarce în Franța. Anglia i-a refuzat tranzitul și șeful spionajului l-a avertizat pe șeful contraspionajului francez, Georges Ladoux, s-o supravegheze pe dansatoarea suspectă. Dansatoarei olandeze i s-a cenzurat corespondența, i s-au interceptat telefoanele. A fost îndrumată să meargă la Biroul pentru Străini pentru a obține o aprobare să meargă în stațiunea Vittel unde se afla tânărul căpitan rus, Vadime de Massloff, mai tânăr cu douăzeci de ani
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
statului centralizator nu are altă identitate decît cea a limbii imprimate; faptul constituie și o reacție la cosmopolitismul de expresie franceză caracteristic multora dintre curțile princiare. Începînd cu 1750 universitățile germane se străduiesc să desăvîrșească acest mic vector de unitate cenzurînd vocabulele străine, nu atît pentru a se demarca de cochetăria cosmopolită a nobilimii ci, mai cu-rînd, pentru a-l transforma într-un sinonim al ideii de naționalitate. În termenii lui Norbert Elias, limba imprimată devenind în egală măsură limbă vorbită
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
1914, mobilizarea generală se operează peste tot fără incidente și, conaționalitățile distincte ale Imperiului, fără să fi gustat cu adevărat din fructul naționalismului. Marele Război șovin Altminteri, în Europa după cum am mai spus, declanșarea conflictului a suscitat entuziasm (reticențele fiind cenzurate). Istoricul german Golo Mann comentează că "toți erau fericiți să fie atacați", că mobilizarea a fost primită cu "jubilație [...] în primele zile ale lui august 1914296". E, probabil, prea mult spus, însă e drept că fiecare popor era convins că
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sceptrul ca să-și poată păstra mai bine hegemonia socială, culturală și economică. Irlandezii nu-și vor reveni decît o dată cu marele cataclism al foametei din 1846-1849. În fața apatiei calculate a autorităților de la Londra, ei își dau seama că nu sînt numai cenzurați ci și amenințați cu suprimarea fizică, avînd în vedere că în doar cîțiva ani populația insulei a scăzut de la 8 la 6 milioane, urmînd să descrească apoi pînă la 4 milioane către 1900, ca urmare a unui veritabil exod de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
stilistică, de viziune în literatura propriu-zisă. A fost Călinescu un privilegiat al regimului comunist?, se întreabă autorul. Răspunsul este negativ, de vreme ce marelui critic i s-au acordat "privilegii" decorative, dar a fost eliminat de la catedra universitară și i s-au cenzurat operele. În a doua parte a studiului se analizează dosarul de Securitate al lui G. Călinescu, ajungându-se la concluzia că regimul nu îl vedea nicidecum ca pe un aliat, ci ca pe un posibil oponent. Analiza lui Bogdan Crețu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
una dintre instituțiile cele mai implicate în acest efort de monitorizare a fost, până la desființarea sa, în 1977, Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor, mai ales prin intermediul Direcției Publicațiilor de Import-Export. Pe parcursul deceniului al optulea, această instituție urmărește, recenzează și cenzurează în special acele publicații sovietice care tratează interpretarea evenimentelor din cel de-Al Doilea Război Mondial: anexarea Basarabiei de către URSS în 1940 și interpretarea dată momentului de partea sovietică; rolul URSS în înfrângerea Germaniei naziste; interpretările privind participarea României la
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
un dentist (Ion Vitner), că a fost permanent supravegheat, că i s-a interzis într-o vreme semnătura, că i s-a cerut până la absurd rescrierea multor pasaje din Scrinul negru pentru a putea fi publicat, că i s-au cenzurat, în pofida demonstrațiilor sale de revoltă, destule articole (parcă aud vocea unor curajoși de după război: "Trebuia să refuze! De ce nu a făcut-o?"), că i s-a scormonit în intimitate, că a fost trădat de cei mai apropiați colaboratori - sunt bagatele
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
74 3.3.3. Eseul, critica literară / 75 3.3.4. Poezia / 77 4. Albatros / 78 4.1. Programul revistei în texte teoretice / 83 4.2. Poezia / 88 4.3. Insectar - pamfletul și parodia / 90 4.4. Albatros nr. 8 - cenzurat / 92 5. Prelungirile unui fenomen publicistic - Gândul nostru / 95 6. Puncte de convergență. Reveniri / 98 POEZIA ALBATROSISTĂ / 103 1. Preliminarii / 103 2. Imaginarul poetic. Tematizarea unor obsesii / 119 2.1. Acvatic, erotic și mortuar. Călătorie spre inimă / 119 2.2
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poezie care să-și urmeze drumul în pofida vitregiilor vremurilor) trebuia să țină loc și de manifest. Poezia publicată aici este și ea inegală ca valoare, mai degrabă pamfletele de la rubrica Insectar par să atragă atenția. Numărul 8 al revistei este cenzurat tocmai pentru caracterul protestatar, dar "negativiștii" vor încerca să se regrupeze, preluând pentru scurt timp publicația Gândul nostru sau își vor reafirma opiniile în paginile unor ziare ale epocii, Ecoul, Timpul. Am acordat un spațiu mai însemnat poețiilor reprezentativi pentru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o anumită eterogenitate a opiniilor exprimate. Faptul acesta este, de altfel, explicabil prin grija de a evita neplăcerile cauzate de cenzură 129. Atitudinea devine însă din ce în ce mai protestatară, mai ales, în ultimele numere (nr. 7 și nr. 8, cel din urmă, cenzurat). 4.1. Programul revistei în texte teoretice În cazul acestei reviste e poate mai potrivit să-i urmărim orientarea pornind de la ultimul număr apărut, pentru că, pe de o parte, este numărul cu cele mai multe articole de teorie literară, iar, pe de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în mână un exemplar din revista d-sale". Tonul devine aproape exploziv în proiectatul articol pentru rubrica aceasta, Greierele borțos, din numărul 8 al revistei, număr căruia avea să i se rezerve o altă soartă. 4.4. Albatros nr. 8 - cenzurat Numărul 8 (sau poate 8-10 așa cum notează Sergiu Filerot) al Albatrosului poate fi reconstituit din mărturiile celor care au consultat manuscrisul. Se reducea formatul (de la 32x47 la 18x20), revista transformându-se într-un caiet. Tot aici se rezervă o pagină
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
separerea mutuală dintre jurnalism și literatură poate fi reflectată după Primul Război Mondial împotriva tonului patriotard dacă nu chiar naționalist al majorității informațiilor jurnalistice. Știrile factuale și obiective erau la modă în timpul Primului Război Mondial, când ziarele erau monitorizate cu atenție și cenzurate sub legea Spionajului din 1917 și a Legii împotriva Activităților antistatale (Emery and Emery 329-31), și în bună măsură pentru că mulți jurnaliști au devenit de bună voie propagandiști ai implicării în război (Schudson 141-42). Drept rezultat, "în timpul războiului și după
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de la Philadelphia Bulletin să își apere colegii pentru că "aceștia au fost discreți și nu le-au spus oamenilor tot ceea ce știau" despre posibilele falimente ale băncilor (162). Rezoluția a fost retrasă, iar societatea și-a autorizat comitetul de conducere să cenzureze reproducerea măsurilor, lucru care a fost refuzat. De fapt, ziarele americane deveniseră atât de strâns legate de marile afaceri, "încât redactorii-șef fuseseră mândri să primească elogiile asociațiilor de bancheri pentru "calmarea structurilor sociale, economice și de afaceri ale comunităților
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
În 1939. Criticul, esteticianul și romancierul lucrau paralel și e foarte posibil ca opera literară să fie reflectarea În oglindă a teoreticianului. De altfel, cine citește cu atenție textul descoperă prezența criticului și istoricului literar, un alter Ego, pus să cenzureze romancierul, ori Îl sfătuia cum să scrie. Pe una din coperțile volumului „Principii de estetică”, scriitorul notează: „Să mă pot entuziasma, să mă pot Învinge În slăbiciunile mele, să mă Înfrățesc cu opera de artă și s-o comunic apoi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că numele lor înseamnă ceva. De parcă turmei ce se adapă azi dintr-un lac îi pasă că mâine trece la balta următoare, că paște aici sau dincolo de deal!... Am crescut cu Deep Purple. Erau deja prea cunoscuți ca să poată fi cenzurați de „organul“ comunist la difuzarea în programele discotecilor oficiale. Nu mai spun că-n mediul rockeristic bucureștean se ajunsese la saturație prin 1972-1973. Țin minte cum, proaspăt orășenizat, exultam cu Highway Star sau Black Night, iar colegii mei conectați la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
au făcut-o celebră în toată lumea. De atunci, Madonna n-a încetat să șocheze (și să vândă incredibil de bine). Videoclipul de la Justify My Love, cu scene prea explicite până și pentru MTV-ul pe atunci mai cuminte, a fost cenzurat. Următoarea schimbare de efect, operată odată cu lansarea albumului Ray of Light, a transformat o artistă care deborda de sexualitate într-o prezență filosofică, plină de spiritualitate și dedicată studiului Cabalei. După o căsătorie și apariția primului ei copil, care păreau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
poate fi urmărită până în trecutul nostru primitiv; * accepțiunea psihologică valorifică caracterul personalizat al gestului, modul propriu de a gesticula, care fluctuează în funcție de caracteristicile psihice ale persoanei; * accepțiunea socială accentuează caracterul dobândit al gestului, faptul că poartă amprenta societății și este cenzurat în funcție de presiunea grupului asupra individului; * accepțiunea culturală menționează caracterul local al gestului, în sensul că semnificația acestuia depinde de cultura societății; * accepțiunea artistică ilustrează caracterul estetic al gestului în toată splendoarea și naturalețea sa; * accepțiunea pedagogică prezintă caracterul educativ al
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cardiac determină fie gesturi agresive, dominatoare, încordate, fie gesturi de resemnare, copleșire, oboseală etc. Componenta volitivă În interacțiunile sociale, remarcăm în primul rând cum gesturile oamenilor (spontane, naturale) sunt mai puțin sau deloc controlate față de cuvintele rostite (de cele mai multe ori, cenzurate). De asemenea, observăm faptul că, în multe situații, gesturile emițătorului sunt involuntare, însă receptorul percepe mesajul primit ca fiind intenționat. Prin urmare, emițătorul poartă responsabilitatea celor transmise și a modului în care se prezintă pe sine. Analiza contextelor sociale în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se votează ce se propune și se propune ce se hotărăște!), libertatea cuvântului (cu condiția să nu ieși din textul „cuvântărilor” mult-iubitului conducător), libera manifestare a credinței religioase („agrementată” cu demolarea bisericilor și persecutarea unor culte), libertatea presei (condusă și cenzurată de politruci cu experiență, „căliți în focul luptei de clasă”), dreptul la asociere (în sindicate conduse de partidul comunist), dreptul la învățătură (în școala transformată în labo118 rator de formare a „omului nou”, de îndoctrinare și propagandă, cu exerciții zilnice
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
literar foarte accidentat. O dovedesc din plin cele câteva culegeri de versuri publicate între anii 1971-1984. După 1989, poetul ironic si sentimental se regăsește și în proză, scrisă ca un fel de exercițiu de 178 purificare. Cel care și-a cenzurat zburdălnicia fanteziei și galopul ironiei o ia acum de-a dreptul pe „câmpia libertății” din Islazul visului (nu-i așa? - național!), simțindu-se, în fine, liber să depună mărturie. Nu în fața istoriei (care poet realist-socialist o fi clamat această infatuată
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]