33,474 matches
-
personal, nici fragmente de eseu și impresii de lectură. I. Negoițescu - Din însemnările unui cosmopolit, Editura Paralela 45, colecția "Cercul Literar de la Sibiu", Pitești, 1999, ediție îngrijită de Dan Damaschin, 156 p., 34.000 lei. Jurnal despre sfârșitul Bisericii În cercurile ecumenice pr. prof. Ion Buga trebuie să fie perceput ca un gânditor incomod - și-a atras repede acuza de "radicalist" - însă mult gustat și apreciat de generația tânără a studenților teologi. Autor al mai multor cărți de teologie, unele de
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
inerțiile" și "confuziile provincialiste", mai cu seamă cele ale sămănătorismului ce și-a avut, e drept, în provincia transcarpatină, o sucursală dintre cele mai harnice. Criticul acorda, în schimb, atenție citadinismului intens intelectualizat clujean, ca și "solidarității cu colegii din Cercul literar, dintre care nu unul experimenta aliajul suprarealismului în comportament cu seriozitatea transilvană în ofensiva de emancipare a actului de creație" ("solidaritate" din a cărei recunoscătoare numire desprindem un subsidiar complex de inferioritate al celui ce se socotea, totuși, în raport cu
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
de fapt, este vîndut neantului fără să i se acorde șansa revelației. Nici Maria, soția lui, cea care, chemîndu-l prin vrăji, îl ține, un timp, suspendat la marginea vieții, pe cînd pe trupul lui se înmulțesc însemnele morții. Pas în cerc nu este numai drumul personajului (poate doar efect halucinatoriu al agoniei), ci și al romanului. Construit din secvențe - fluxuri ale conștiinței - privirea interioară trece de la Amun, centru al atenției, dar și al grupului de personaje, pe rînd la cei patru
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
o mireasă recitînd cu voioșie versuri de îngropăciune în ziua nunții, viața-moartea și binele-răul din rememorarea întreruptă de durere și halucinație de dinaintea morții. Un roman astfel mai curînd despre gustul dulce-amar al vieții decît despre moarte. Dina Hrenciuc - Pas în cerc, Editura Paralela 45, Colecția 80, Seria Proză, Pitești - București - Brașov - Cluj-Napoca, 2001, 110 p., f.p. Dezamăgirea poetului care urmărește vechile armuri și virtuți ale poeziei căzute în pasta realului, dulce-amară, zădărnicia lor pe care o recunoaștem fără să ne putem
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
de către primărie și consiliul local și coordonat de directorul Centrului cultural Pitești, istoricul Liviu Martin, a reunit un număr de șase artiști din generații diferite și cu preocupări formale diferite. Nume bine cunoscute în mediile de specialitate și chiar în cercuri mai largi, cum sunt Gheorghe Iliescu Călinești, Panaite Chifu, Dinu Câmpeanu și Radu Dumitru, cărora li se adaugă mai tînărul Mihai Marcu jr. și sculptorul portughez Joao Antero, participanții la acest simpozion nu au fost simpli invitați la o acțiune
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
pune moarte în himere/ Și-n mîțele iconoclaste/ În spații goale care cîntă/ În colivii, în hornuri frînte/ Nu pune moartea hoț de coarde/ În tot ce poate să cuvînte./ Fă-ne ostateci dacă-ți place/ Și leagă-ne în cercuri roșii/ De cum se-nseară între oameni/ Și pînă vor cînta cucoșii/ Doar la mătușa tutungioaica/ Să ne trimiți șuvoi de ploaie/ Să-i crească ochii cît gutuia/ Și pulpele să i se-nmoaie/ Tutunul să i-l sugă dracii/ Să nu
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
rolul titular, Țăndărică în țara basmelor de Lena Constante, regia Vasile Manta, cu Alexandrina Halic în rolul principal, premiera absolută cu textul Inundația de Teodor Mazilu cu Emilia Popescu și Dan Condurache, Pianul de D.R. Popescu în regia Nicoletei Toia, Cercul de Iacoban, o piesă nominalizată la concursul "Cea mai bună piesă românească" al UNITER-ului, realizată de Dan Puican. Programul este intens, variat, există încă o dinamică la teatrul radiofonic susținută de cîțiva profesioniști. Asta nu înseamnă că lucrurile merg
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
Secretele erup ca vulcanii, în această perioadă a anului. Mulți recurg la spovedanie și mai puțini la prieteni ori colegi; spiritul de competiție îi împiedica s-o facă. De-alungul vieții eu am preferat să discut problemele intime cu persoane din afara cercului meu de viață cotidiană. Este bine să creezi o relație de încredere și continuitate cu această persoană specială și nu de interdependentă. Pentru a avansa în viață, noi toți avem nevoie de ajutor. De cele mai multe ori, familia nu poate oferi
Viață de doctor. In: Editura Destine Literare by Julia Deaconu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_229]
-
cronici despre proza literară a lui Pavel Dan (1907-1937) din volumul intitulat Urcan Bătrînul, apoi despre Ghicește-mi în cafea (1938) a lui Victor Ion Popa, despre romanul Nuntă în cer (1939) al lui Mircea Eliade și, de asemenea despre Cercuri în apă (1939) al lui Ion Biberi (1904-1990). La cele mai multe dintre aceste volume cronicarul literar le-a subliniat realismul inspirației, umorul, dramatismul acțiunii epice, analiza sufletului feminin. O caracterizare de excepție: "Nuntă în cer este o replică autohtonă a lui
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
Constantin Țoiu (se dedică doctoriței Doina Constantinescu) Au fost odată ca niciodată un băiat eschimos și-o fată eschimosă. Ei nu se cunoșteau, băiatul fiind născut în Alaska, iar fata la Cercul polar, dincolo de Scandinavia, din părinți laponi. Băiatul se născuse după un străvechi obicei al eschimoșilor din Alaska. Acest obicei se numea, după vraciul lor, stingerea lămpilor. Locuind pe un pământ atât de urgisit și sărac, neamul eschimoșilor dădea semne de
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
și mult iubitoarea Ka, porni să caute fata ce i s-ar fi cuvenit lui Ugu. Zis și făcut. Pețitorii merseră câteva sute de zile, în sania lor trasă de șase perechi de reni falnici, până ajunseră în Laponia, la Cercul polar de deasupra Scandinaviei. Aici o întâlniră ei pe fata căpeteniei lapone, o fată frumoasă, cu păr lung, negru, cu ochi verzi, pe care o chema Eeee. Era ca o mirare. Și chiar astfel făceau toți când o vedeau întâia
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
dacă stau să mă gîndesc la anii aceia, citeam critică și teorie literară franceză, poate mai mult decît literatură. În aceeași măsură eram fascinat însă de Wellek și Warren, Hjelmslev, Bahtin, literatura și teoria literară spaniolă și hispanică. Trăiam în-tr-un "cerc" de impregnare literară care sugea ca un burete tot ce era nou (sau poate vechi pentru alții!). Thomas Mann și Borges erau pietrele de temelie pe care juram atunci. În America, mai tîrziu, am redimensionat unele trăsături ale literaturii americane
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
de gînd să vă întreb cum v-ați format ca intelectual. O parte dintre lucruri le-am spus deja aici, altele, în interviuri sau, mascat, în cărți (mai ales în Traversînd Washington Square). Pe lîngă atmosfera de acasă, se adaugă cercul magic al facultății, Ioan Petru Culianu, Victor Ivanovici, Șerban Anghelescu, Paul Drogeanu, Silviu Angelescu, toți colegi la filologie. Am avut norocul întîlnirii unor spirite înalte și cărora le păsa efectiv de "procesul pedagogic", mergeau, vreau să spun, mult dincolo de el
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
atît de mult din cauza injuriilor cu care era potopit de unii (mai ales de neîntrecutul Gh. Grigurcu) încît nu voia să mai publice nimic! Ipoteză, totuși, exclusă de vreme ce, în exilul berlinez, a pregătit și a publicat cunoscutul său studiu despre Cercul de la Sibiu. Se temea, oare, de tema cărții sale abandonate pentru a nu-și atrage neplăcute atacuri antisemite? Oricîte ipoteze s-ar mai formula, rămîne faptul nud și rece că de la el a rămas acest manuscris chiar în două exemplare
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
întâi se poate presupune că Blaga însuși, concentrat atunci nu pe literatură, ci pe studiile sale de filosofia stilului în cultură, a consimțit detașat ca ei să adreseze un omagiu lui Lovinescu în semn de aderență la programul estetic al cercului său, care mergea pe linia autonomiei esteticului și europenizarea literaturii române. Astfel, Transilvania literară rotunjea unitatea orientării, întărind procesul început în secolul anterior prin prezența lui Slavici în cercul și la revista Junimii maioresciene. În "manifestul" generației de foarte tineri
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
omagiu lui Lovinescu în semn de aderență la programul estetic al cercului său, care mergea pe linia autonomiei esteticului și europenizarea literaturii române. Astfel, Transilvania literară rotunjea unitatea orientării, întărind procesul început în secolul anterior prin prezența lui Slavici în cercul și la revista Junimii maioresciene. În "manifestul" generației de foarte tineri intelectuali, încă studenți, numele mentorului Junimii, inițiatorul autonomiei esteticului, apărea foarte adesea, în palimpsest, sub numele lui Lovinescu. Maiorescu însuși, prin plecarea lui din Transilvania la Iași și în
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
singurătatea gândirii, Blaga voia să fie anturat, dar nu și ascultat, fiind cu totul străin de vocația unui organizator de cenaclu literar. Ceea ce ne interesează în rândurile de față nu e conținutul scrisorii deschise către Lovinescu, discutabilă ca "manifest" al Cercului literar de la Sibiu (termenul e înconjurat de ghilimelele îndoielii chiar în răspunsul lui Lovinescu) și nici stăruința programatică a frazelor din articolul lui Radu Stanca (Perspective) ce deschidea, în ianuarie 1945, primul număr al "Revistei Cercului literar". Ne interesează însă
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
discutabilă ca "manifest" al Cercului literar de la Sibiu (termenul e înconjurat de ghilimelele îndoielii chiar în răspunsul lui Lovinescu) și nici stăruința programatică a frazelor din articolul lui Radu Stanca (Perspective) ce deschidea, în ianuarie 1945, primul număr al "Revistei Cercului literar". Ne interesează însă o temporară și foarte demn personală întoarcere a cerchiștilor la Blaga. Se știe, dacă nu deloc, oricum foarte puțin, că în intervalul de după moartea lui Lovinescu (iulie 1943) și până la apariția "Revistei Cercului", cei mai notabili
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
număr al "Revistei Cercului literar". Ne interesează însă o temporară și foarte demn personală întoarcere a cerchiștilor la Blaga. Se știe, dacă nu deloc, oricum foarte puțin, că în intervalul de după moartea lui Lovinescu (iulie 1943) și până la apariția "Revistei Cercului", cei mai notabili dintre membri, mânați poate și de irepresibila dorință a afirmării urgente a generației, au publicat la revista "Saeculum" scoasă de Blaga în anii 1943-1944. Deci, înapoi la Blaga, dar, cum vom vedea, eseurile lor nu dau nici un
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
revistei, iar pe de altă parte, Blaga face concesia de a le publica și comentarii, recenzii, note pe probleme de literatură. Neîntrerupta legătură cu Blaga și chiar susținerea tacită, după cum îi era natura, se confirmă în colaborarea gânditorului la "Revista Cercului" (Nr. 2, 1945) cu aforisme și însemnări, un fragment din Discobolul, anunțat atunci ca o apropiată apariție. Dintre cerchiști au semnat în "Saeculum", în ordinea publicării, Ion Oană, Victor Iancu, Ovidiu Drimba, Ion Negoițescu, Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș, Deliu
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
polemic, luând în deriziune pășunismul și reacțiile la scrisoarea grupului lor către Lovinescu, Negoițescu face o declarație de atașament la programul revistei "Saeculum" și subînțeles, la orientarea lui Blaga. Eram la începutul anului 1944, cu un an înaintea apariției "Revistei Cercului literar" de la Sibiu, al cărei fond respectă angajamentul luat acum de Negoițescu: "Nu râvnim ca noi, cei cărora ni se spune Cercul literar și care ne-am atașat luptei de la Saeculum, să lărgim această încăpătoare horă..." a generațiilor. Ceea ce ține
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
Saeculum" și subînțeles, la orientarea lui Blaga. Eram la începutul anului 1944, cu un an înaintea apariției "Revistei Cercului literar" de la Sibiu, al cărei fond respectă angajamentul luat acum de Negoițescu: "Nu râvnim ca noi, cei cărora ni se spune Cercul literar și care ne-am atașat luptei de la Saeculum, să lărgim această încăpătoare horă..." a generațiilor. Ceea ce ține la un loc Cercul e, între altele, oroarea față de pășunism. Deși nu și-a pierdut actualitatea multă vreme după aceea, polemica față de
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
al cărei fond respectă angajamentul luat acum de Negoițescu: "Nu râvnim ca noi, cei cărora ni se spune Cercul literar și care ne-am atașat luptei de la Saeculum, să lărgim această încăpătoare horă..." a generațiilor. Ceea ce ține la un loc Cercul e, între altele, oroarea față de pășunism. Deși nu și-a pierdut actualitatea multă vreme după aceea, polemica față de pășunism interesează acum mult mai puțin decât aceea despre generația și relația cu Blaga. Mai cu seamă că tema era dezvoltată în
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
cu programul revistei de filosofie articolele lui Radu Stanca, De la stilul istoric la stilul filosofic (nov.-dec. 1943) și Stilistica - o nouă disciplină a filosofiei? (ian.-febr. 1944), singurele, de altfel. Este prea evidentă intrarea acestui al doilea inițiator al Cercului în domeniul preocupărilor gânditorului Blaga, a cărui demnitate de teoretician pe probleme de morfologia culturii nu e amintită decât o singură dată, de formula "noologiei abisale" fiind vorba. Primul articol dezvoltă afirmativ observații de mare profunzime asupra unei probleme fundamentale
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
ani, Roland Barthes cursul care va deveni apoi Fragments d'un discours amoureux, și mai era Gérard Genette tot acolo, iar la École Normale Supérieure preda Tzvetan Todorov un alt curs de teorii ale simbolului. De la un profesor la altul, cercul s-a lărgit și am ajuns, mînat de această curiozitate, să cunosc cei vreo treizeci de oameni, în majoritate critici literari, poeți, dar și artiști plastici. Cum au răspuns ei solicitării dvs.? Erau receptivi? Depinde. Am avut și eu timiditățile
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]