46,651 matches
-
Constantin Țoiu Suma cheltuită de amfitrionii de care eram invitați, de obicei o calcula tînărul jurnalist american, de la un ziar local, pe care țin minte că-l chema Charles și care rîndul trecut voise să știe cum arăta în realitate Fidel Castro. Ziaristul, care mă luase în simpatie de cînd cu țigările mele de foi cubaneze, ținuse să-mi arate mai întîi bucătăria gazdei - formidabilă ca un laborator
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
spitalului. Existența Esttelei este însă în pericol și autorul însuși recunoaște că în jurul lui se petrec lucruri ciudate avertizîndu-ne că este nevoit să-și cîrpească propria biografie. După ce aflăm de moartea Esttelei (pe care în visul eroului principal o mai cheamă și Marta, identificîndu-se în una, probabil, două persoane diferite) îl găsim în final pe eroul nostru stînd pe o punte încărcată de licheni cu Sebastian, fiul lui și al Esttelei. Imaginația îl conduce pe prozator spre finaluri imprevizibile și dacă
Structuri narative by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17278_a_18603]
-
declarația lui Sergiu Nicolaescu potrivit căreia în 22 decembrie s-a tras atunci când (numai după fuga lui Ceaușescu și, de aceea, la Timișoara deloc) a început să se strige "Jos comunismul!", cu refuzul repetat al lui Gușe de a-i chema pe ruși, cum îi cerea Iliescu, și cu declarația unui comandant de la Târgoviște că procesul nu s-a desfășurat sub presiune, dar ulterior s-a înscenat presiunea, prin focuri de armă în zidurile cazărmii, înțelegi că ce s-a întâmplat
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
dat seama că înfăptuirea dezideratului trebuia amînată, dovadă fiind eșecul guvernului Iorga-Argetoianu din 1931-1932. După încheierea guvernării național-țărăniste (în care vreme s-a ales cu un partizan supus, Vaida Voevod, și cu inamiciția de neconciliat a lui Iuliu Maniu) a chemat, în noiembrie 1933, la guvernare PNL de sub conducerea lui I.G. Duca. Toate aceste împrejurări (recesiunea economică, venirea pe tron a regelui Carol al II-lea, eșecurile partidelor, cu deosebire cele ale PNȚ) au adus apă la moara legionarilor, care, în
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
o "proiecție a conștiinței"... Datorită regizorului, de bună seama, toți actorii joacă, impecabil, banalitatea expresiva. În ochii de cîine bătut ai lui Kevin Spacey se citește toată amărăciunea eșecului. Iar Annette Bening, cu feminitatea ei dezarticulata, exprimă perfect ceea ce se cheamă "dezorganizarea sufletului"...Toți actorii sînt dirijați pe muchia dintre comedia pură și dramă intimista (poate în preajma zonei de "rîs-plîns" cehovian?). Despre fiecare personaj secundar s-ar putea scrie pagini întregi; fiecare e unic și reprezentativ, în felul lui; iar toate
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
vară la muncă, la țară, cum se făcea pe vremuri. Satul avea duminica o horă în spatele unei cîrciumi, și la care horă veneau flăcăii din sat, sau tractoriștii, sau cei cu muncile agricole. Îi plăcuse o fată pe care o chema Aurica, blondă, voinică, îmbrăcată vara mereu în alb, o stambă veșnic mototolită și cu resturi de paie prinse de rochia înnădușită, semn - aveau să zică ceilalți - (în afara lui) că Aurica se cam tăvălea pe cîmp, pe miriște, sub clăi, căpițe
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
stambă veșnic mototolită și cu resturi de paie prinse de rochia înnădușită, semn - aveau să zică ceilalți - (în afara lui) că Aurica se cam tăvălea pe cîmp, pe miriște, sub clăi, căpițe, pe unde se nimerea... Pe unul, pe care-l chema Cireș, un ajutor de agent veterinar, tînăr și muieratic,...el, nedusul la femei, avea să-l audă zicînd, îndărătul horei, la crîșmă: ...că asta,... pe asta,... pe Aurica adică, dacă n-o tăvălești zdravăn, dacă nu te iei la trîntă
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
dacă voiește să acumuleze temeinic cunoștințele trebuitoare. Cred că drumul meu e filosofia orientală și istoria religiilor și pentru nimic în lume nu-l părăsesc. Sînt de 23 ani, nu mai pot începe în fiecare an un alt studiu... Sînt chemat să joc un rol, dar trebuie să mă pregătesc." Apoi s-a petrecut incidentul amoros cu Rubi (Maitreyi), fiica profesorului. Și acesta, indignat că a încălcat regulile sfinte ale ospitalității indiene, l-a obligat să-i părăsească familia Ajuns în
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
a și întâmplat, a fost cordial ajutat de colegii germani, între ei Böll și Siegfried Lenz. Angajat la F.A.Z., cu libertatea totală de a scrie ce, cum și cât vrea, suferă însă de faptul că nu a fost niciodată chemat să participe la consiliile de redacție sau la alte reuniuni redacționale. Exista o rezervă a colegilor germani, pe care el n-o înțelegea. Resentimente reciproce colcăiau undeva pe ascuns. A părăsit F.A.Z.-ul și s-a instalat la Hamburg
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
ultimul stadiu întrecerea nu mai ține seama de distincții de gen sau de convenții de vîrstă. Sînt judecate laolaltă cîștigătorii fiecăreia dintre categoriile de mai sus - cea mai bună carte de poezie, cel mai bun roman, etc. - iar învingătorul se cheamă că e o valoare trans-generică. Lesne de închipuit euforia celui/celei ce cîștigă. Am urmărit seara decernării premiilor Whitbread la televizor, surprinsă în primul rînd că am un astfel de prilej (deși, la ce bun un premiu de popularitate dacă
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
își trimite elevii acasă, pentru a face mai comod grevă, uită de rostul lui și își transformă elevii din martori în complici, ceea ce e mai greu de acceptat. Vorba unui profesor dintre cei care au făcut grevă, dar și-au chemat elevii la ore: "Școala e școală, greva e grevă!" * Din păcate ziarele care au sesizat că o altă grevă, aceea a ceferiștilor, a produs nemulțumiri și chiar suferințe în rîndul călătorilor care au așteptat prin gări, n-au remarcat că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
al prozatorului, care nu lasă nimic netransfigurat. O adevărată capodoperă a genului este, de exemplu, istoria dezvirginării tânărului Cezar Zdrăfculescu de către o angajată a bordelului Femina, Elisaveta. încântată de anatomia clientului ei, Elisaveta își face datoria cu pasiune și le cheamă la un moment dat, entuziasmată, și pe celelalte prostituate să vadă un falus cum n-au mai văzut. Apoi, când obiectul admirației ei se zdrelește și sângerează, ea îl pansează cu drag, făcându-i un capișon din tifon. Desuetudinea bordelului
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
scandau pe tonul unei lozinci incendiare, cum încep mai toate revoluțiile, de la un cuvânt, două, trei, bine legate între ele, deși acum se rostea un singur cuvânt, și-acela o cifră. Un paznic, probabil înarmat, deși nu se vedea, apăruse chemat din spate de casieriță, și asistă, nemișcat, la lunga, obositoarea numărătoare a banilor." Ca prozator, Constantin Țoiu face față și în prezent, la cei șaptezeci și șapte de ani ai săi, oricărei concurențe. Constantin Țoiu, Barbarius, București, Ed. Allfa, col
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
Marina Constantinescu Teatrul Național din București și-a chemat publicul să-i spună un fel de poveste tragi-comică: povestea vieții celebrului actor american John Barrymore, scrisă în 1996 de William Luce, tradusă de Dana Lovinescu și adaptată de Radu Beligan și Liviu Dorneanu. Povestea este pusă în scenă de
Povara destinului? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17357_a_18682]
-
sînt scrise la Tréport, un port pitoresc pe malul Mînecii, unde, pe fereastra camerei, se vede marea (descifrezi, în carte, printre alte obsesii, și obsesia mării, a Paradisului din adîncuri; în această logică sentimentală, editura care a lansat cartea se cheamă tocmai "Albatros".) Sub privirea albastră, de o seninătate mozartiană, a cineastului, Lumea - natura, cultura, istoria - intră într-un joc reflexov al lui "ce-ar fi dacă...", "ce va fi dacă...", "ce-ar fi fost dacă...". Ce-ar fi fost dacă
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
să nu fie străin. El introduce în text ambiguități ciudate, folosește, de exemplu, în pasaje succesive nume diferite ale aceluiași personaj fără să semnaleze în nici un fel identitatea ascunsă (Pato și Zeno, Al și Meca); pe sora lui Al o cheamă Mina, ea îi ține loc de mamă (sau de mașteră), dar Al pleacă de acasă din cauza minei căreia nu-i face față și care i-a ucis tatăl; vocabularul pe care îl folosește autorul în cele mai inefabile descrieri de
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
mă preveniseră îngerii că mă/ voi întîlni cu mine însumi dar nu-i crezusem). sînt răstignit/ pe o cruce bătută în cuiie. ochii mei sînt scoși. urechile mele/ sînt tăiate. limba mea este smulsa. umbrele mă privesc/ zîmbind. unele mă cheamă. altele vor să-mi ia locul"(ibidem). Că o probă a incongruentei ființei cu sine, ni se înfățișează, în limbaj suprarealist, o demontare a corpului în părtile-i componente, ce se săvîrșește în somn. Mecanismele subconștientului apar sugerate prin astfel de
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
între ei acel tip de relație rară care unește doi oameni definitiv, pînă la înțelegerea fără cuvinte, pînă la inseparabil, pînă la indistincție. Cum a încercat Dimov să spună undeva: ăEa este conlocutorul meu în acea odaie misterioasă care se cheamă poezie. Întreaga mea incercare poetica i se datorește aproape la propriu dacă ne dam seama că n-avem de ce să aruncăm o minge cînd nu e altcineva s-o prindă și să ne-o arunce înapoi. Pînă la urmă nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
umbră-n umbră pînă la dispariții./ Cu fruntea lovind sarea mă-nversunez./ Vibrează insomnia pe metereze înălțate din oase,/ Clopote învăluiesc joc și tăcere./ Omul simte că lumea e o fulgerare în cenușă,/ Numai cucul într-un vis de copil cheamă/ Fecioara să se-nfiripe din nămeți./ Vuiește monstrul la porțile cu lame/ Și vocea-i sugrumata ar vrea să fie o intrare/ Pentru tot ramul pregătit de muguri." (Cîntă în cer abisul). Începînd prin a dezarticula, a sfărîmă, a anula
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
lance./ Pe cadran oră înfățișează armoniile/ Dar în această arca suită de către neant/ Nu trăiești decît în parfumul/ Abandonării împlinite" (Solitudinea lui Eros). Nu o dată stihul i se pierde în sublima spumă hermetica: "La noapte mă voi căuta printre puștii/ Chemînd din fluier căderea./ Cine mă alunga va naște un scut/ Și va ridica pe el regii către ultimele ramuri.// Rană făcută de săgeată/ Sfărîmă-te în mine/ Peste oglinzi că hrană din Treime/ Cînd totul freamătă și lumile se rup/ De
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
simpaticul... Da^ de unde și pînă unde? Și de unde antisemitismul asta, că erau prieteni la toarta... Ori Iliescu?... Totdeauna în privirea jucăușa a acestuia, pîna să-l înțeleg bine, un zîmbet anume, ceva suspect, ceva fin, si infam, îmi șocase atenția. Chemase cotonogarul ca să-l puie jos pe Petrică, să nu se spună apoi că el îl doborîse... Clasică tactică bolșevica. (Regret, d-le Iliesocu, totul s-a văzut și se vede, cu ochiul liber pînă și accentul, pînă și felul cum
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
Iordan Datcu Când era chemat, în 1935, ca lector la lectoratul de limbă, literatura și cultură românească de pe lângă catedră de romanistica a Universității din München, unde avea să-și susțină prelegerea inaugurală despre latinitatea limbii române și legăturile culturale dintre România și Germania, la care
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
creeze o atmosferă de efervescenta cultural-literară, să îngrijească fiecare sîmbure de talent (vorba lui N. Iorga), pînă va răsări, va da în floare și rod. Avînd drept puncte de plecare valorile perene ale trecutului literar (...) colaboratorii noii reviste vor fi chemați să-și sincronizeze scrisul cu ritmurile timpului modern și poate chiar (ar fi minunat!) să-l depășească.(...) Concomitent va încerca un dialog viu, continuu, cu autorii și cititorii din nordul Bucovinei și de pretutindeni, mai cu seamă în problemele complexe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
Român cenzurat! Obligat să participe activ în operațiunile militare din Albania și Grecia... ...Îl regăsim în 1941, vara tîrziu, prezent la București, unde ocupă o cameră spațioasa la hotelul Athénée Palace. Acum, aici, la București, e în drum spre casă, chemat de urgență pentru simplul motiv că "acolo sus cineva continuă să nu-l iubească." Adică: Ducele nu-i agreează defel corespondentele de front. Malaparte parcurge Calea Victoriei. În dreptul clădirii cu numarul 141, unde se află sediul Președinției Consiliului de Miniștri, el
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
în calitatea sa de gazetar, mereu pe la parlament. Dar Eminescu nu prea răspundea la epistolele Veronicăi, desi scrisorile ei erau ardente. ("cît pentru mine, tu ești și vei fi pururea iubitul meu ideal", îi notifică la 7 noiembrie 1879). Îl chema la Iași insistent. Dar el nu venea, inclusiv la banchetul aniversar al Junimii. Și, brusc, usurateca Veronica, plictisita să-l tot aștepte pe Eminescu, îl întîlnește la Iași pe Caragiale, între care se înfiripa o relație sentimentală, cum să-i
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]