1,350 matches
-
seară a anului 2014, ca să-mi ceară ajutor. Adică, să traduc dialogurile filmului lui, ANA. Acum, vă invit să facem un arc în timp. Locuiam de cinci ani la Paris. Numit director al Teatrului Național Chaillot, Jack Lang m-a chestionat pe tema regizorilor români. I-am vorbit despre Liviu Ciulei, Radu Penciulescu, Dinu Cernescu, Andrei Șerban,David Esrig și Lucian Pintilie. Mai ales despre Pintilie, care tocmai avusese Revizorul, de Gogol, interzis după numai trei reprezentații. Primul venit, Pintilie, a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fi văzută și simțită piesa în toate fibrele și în toate adâncimile ei; să poată fi o structură vie pentru a stimula prin sensuri inedite gândirea și simțirea spectatorilor. Ne-ați mărturisit o foarte frumoasă profesiune de credință! Dar vă chestionasem asupra unui lucru practic: cum realizați concret intențiile dumneavoastră artistice? Una din problemele montării textelor caragialiene este de a nu confunda "vulgaritatea" lumii și a eroilor lui Caragiale cu vulgaritatea operei. Opera, da, vorbește despre instincte primare, despre raporturi interumane
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
descoperind ceea ce ea nu vrea să afle, nu poate sau nu îi este permis. Cred că cel mai mare pericol teatral, al creației în general, este domesticizarea ideilor. Nu poți să ai un dialog real decât atunci când opera ta caută chestionează, scormone, când face parte din viața ta. De fapt nu putem interoga sau sublima decât ceea ce trăim. Totul raportat la o înțelegere a vieții. Așa îmi caut și piesele și scenariile, încerc să aud vocile ascunse care mă cheamă, care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cultura, spriritul pot să-l nască. Adică, putem trăi, putem să obligăm mintea și sufletul la reacție numai atunci când recunoaștem forța vieții, dar în același timp știm că arta e singura care semnifică această viață. Singura, pentru că nu răspunde ci chestionează și suferă. Acestă suferință e ceea ce mă leagă de arta teatrului, de public, e ceea ce mă întreține și mă face să încep ziua, în fiecare dimineață, căutând să văd lumina de afară, cenușie sau strălucitoare, să văd dacă ea a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Făcusem la clasă, încă în anul II, un fragment din această piesă, apoi încercasem la Piatra-Neamț o primă versiune spectaculară pentru examenul de licență. Nu a fost un miracol spectacolul, dar mi-a dat posibilitatea să continui, să caut, să chestionez... Cariera extraordinara a Năpastei se datorează faptului că am trecut frontiera Venind la Giulești încă din '71, adunasem în jurul meu o echipă de suflet și împreună am deschis Studioul '74 cu un spectacol Năpasta viu, destinat marelui public. Aprecieri critice
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pacient și îngrijirile de care beneficiază, dându-i șansa de a-și exprima neliniștile și de a da sens simptomelor. Dar el poate observa și releva procesele de transfer și contratransfer, în contextul pluridisciplinar al îngrijirilor acordate unui pacient. Psihologul, chestionând mecanismele defensive ale personalului medical, precum și ale serviciilor, poate pune în discuție practici curente, tradiționale, încărcate de violență și cu efecte negative asupra pacienților. Amintim aici practica legării de pat a copiilor perfuzați, intubările dureroase și făcute cu o acuratețe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
marcă ale diplomației noastre de după 1996, Mihai Zamfir (Lisabona), Theodor Baconski (Vatican), ca să nu fie pomenit și mai vechiul caz al chiar fostului ambasador la Paris, Alexandru Paleologu, sînt rechemați de regimul pedeserist și înlocuiți cu exemplare de teapa celui chestionat de reporter. Zic încercînd, pentru că prestația de două-trei minute a revenitului Agamiță, ăăă, părea să-i fi obosit într-atît neuronii, încît n-a găsit altă replică decît autococoțarea sa în elita intelectuală a țării, unde, crede, ăăă, proaspăt unsul ambasador
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gândirii, fenomenul dominant în ceea ce ne-a apărut a fi unitatea de viață omenească; iar vizarea nu mai poate fi natural-istorică, fiindcă în orizontul în care această vizare devine posibilă, autonomia gândirii este luată ca un dat, fără a fi chestionată, așadar fără a fi înțeleasă. Vizarea numită aici non-naturală sau fenomenologică are ca "obiect" tocmai gândirea autonomă cu toate actele sale constitutive, adică întreaga serie de constituiri prin care "lucrurile" sunt preluate și prelucrate, în așa fel încât ele să
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
anumită cale: cercetând modalitățile proprii gândirii, rostirii și făptuirii în ideologie și în celelalte. Cum stau aceste trei acte în logică, filosofie, știință a fost arătat prin reducția judicativă. Cum stau ele în ideologie, va trebui să arătăm în continuare, chestionând felul de a fi (doar) al operațiilor celei de-a doua timporizări, anume părtinirea, ordonarea și autorizarea. Ideologia a urmărit întotdeauna mișcarea discursului de tip filosofic și, desigur, transformarea acestuia datorită tematizării non-judicativului și a actelor întâmplătoare, mai mult sau
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
bazează mai mult pe noroc și Încredere În sine, decât pe credință și perseverență. Unul dintre cele mai interesante studii de opinie publică pe care le-am văzut În toți acești ani În care am urmărit astfel de studii, a chestionat tinerii sub 30 de ani dacă cred că vor deveni bogați. 55% dintre aceștia au răspuns afirmativ, crezând că vor deveni bogați 43. Așa ceva era de așteptat de la tinerii americani. Să nu uităm poveștile cu Horatio Alger - că e posibil
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tinerii americani. Să nu uităm poveștile cu Horatio Alger - că e posibil pentru fiecare american să treacă from rags to riches (de la zdrențe la bogăție) - Însăși esența visului american. Dar ce fascina În legătură cu acest studiu era Întrebarea următoare. Când erau chestionați despre maniera În care vor acumula această bogăție, 71% dintre cei care erau angajați credeau că nu aveau vreo șansă să devină bogați din slujba lor44. Atunci, ce putem spune despre posibilitățile viitoare de lucru? O majoritate copleșitoare de 76
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
șansa să-și lase În urmă trecutul lor disperat și să Înceapă o viață nouă. Aici era marea țară a oportunității. Pentru primele două sute de ani ale Americii, mitul și realitatea oportunității americane erau destul de apropiate pentru a nu fi chestionate. Viața era grea pentru fiecare nou imigrant. Existau puține mecanisme de suport social pentru a-i ajuta În această lume nouă. Pe de altă parte, pentru cei care erau hotărâți să reușească, harnici și sârguincioși În atingerea țelului lor și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În creștere și la crimă. Într-o mare măsură europenii se simt inundați și copleșiți de valul de imigranți. Resentimentul a crescut Încet, Încet În ultima jumătate de secol, iar acum amenință Însuși procesul de europenizare. Numai 21% dintre europenii chestionați În anul 2000 se considerau a fi „efectiv toleranți” față de imigranți. Mai mult de jumătate din populația europeană investigată a spus că procesul de educație suferă dacă procentul imigranților În populația școlară este „prea ridicat”4. În plus, jumătate din
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
gardul nu este Îndepărtat bizonul poate să hoinărească liber prin pădurea primitivă, nu va putea Începe procesul de reunire al ecosistemelor 85. Reunirea ecosistemelor este o idee revoluționară, În special atunci când pune frontierele naturale deasupra celor naționale. Parcurile păcii transfrontaliere chestionează Încă una dintre premisele fundamentale ale erei moderne - sanctitatea proprietății private. Cu parcurile păcii, mai vechiului „al meu versus al tău” este Înlocuit cu „al nostru”. Proprietatea asupra naturii devine mai puțin importantă decât accesul la ea. Valoarea utilitară a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
menționează: "Dragostea se aseamănă cu beția, așișderea și cu nebunia și mai vârtos easte și mai rea chinuire decât acelea, decât toate, drept aceea... și pedepsirea vinovatului din dragoste este mai mică". În cazul beției, vraciul expert va trebui să chestioneze despre "nebuniile beției și alte semne de om beat", dovedind caracterul lor patologic. Legislația (pravilele) conferă responsabilitatea alienaților, luând totuși unele măsuri și formulând rezerve. Iresponsabilitatea este totală în cazurile clare ("când va fi neștine nebun și den afară den
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
tocmai la acest nivel profund al decalajului dintre conținutul conștiinței și suprafața ei. Ce era în mintea lui Jean-Jacques Rousseau atunci când declara că toți oamenii sunt egali și că societatea trebuie organizată în consecință? Dacă am avea posibilitatea să-l chestionăm, probabil că am primi un răspuns în genul următor: am ajuns la această concluzie meditând asupra caracteristicilor naturii umane; o asemenea analiză m-a dus la concluzia că nu există nici o inegalitate de natură; inegalitatea au introdus-o oamenii, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
inversă, calificată de Allerbeck (1979) drept „socializare inversă”, se exercită cu atât mai mult cu cât legătura copil-părinte este mai strânsă. Pentru a demonstra acest aspect, Attias-Donfut introduce În anchetă o Întrebare adresată membrilor generației intermediare, prin care aceștia sunt chestionați În legătură cu eventuala influență din partea copiilor care i-a determinat sau nu, Într-un anumit context concret, să-și schimbe părerea despre unele lucruri. S-au Înregistrat trei categorii de răspunsuri: influență puternică, influență limitată și influență nulă. În prima categorie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
relații liber consimțite: dacă obligațiile cu privire la copii sunt destul de des considerate ca funcționând de la sine, obligațiile cu privire la părinți, din contră, pot fi percepute drept constrângătoare. Este ilustrativă recunoștința filială În exemplul unei femei de 50 de ani care a fost chestionată În cadrul anchetei trigeneraționale Întreprinse de Attias-Donfut. Iată ce declară doamna D.: „Eu am continuat să muncesc, iar mama a avut grijă de cei trei copii ai mei; după ce tatăl meu a murit, i-am obținut mamei un apartament În blocul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Republica Moldova consideră că nici nu posedă cunoștințele necesare și suficiente pentru participarea la procesul de adoptare a deciziilor, acest lucru fiind menționat de mai mult de jumătate din respondenți (tabelul 8). Este important de menționat faptul că, dintre funcționari publici chestionați În cadrul studiului „Monitorul social: cercetare de opinie publică” realizat În octombrie 2004, fiecare al treilea funcționar, de asemenea, consideră că nu poate influența viața publică. Drept argument pentru cele menționate anterior poate servi faptul că doar până la 10% din respondenți
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a constat În interogarea generației intermediare, compusă din bărbați și femei a căror vârstă era cuprinsă Între 49 și 53 de ani și care aveau cel puțin un părinte (În viață) și un fiu (sau o fiică) adult. Au fost chestionați atât membrii generației ascendente, cât și cei ai generației descendente. A fost stabilit un eșantion național de familii În care existau cel puțin trei generații ce trăiau pe teritoriul francez metropolitan. În total, au fost anchetați 4 668 de membri
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că, obiectiv vorbind, nu pot stăpîni întreg realul, că nu sînt centrul lui real, că nu eu îi dau ordinea și unitatea. Așa încît, măcar privitor la lucrurile publice, atmosfera democrației pluraliste ne pune zilnic într-un regim nenatural : ne chestionează calitatea de centru, ne provoacă și ne obligă să ne constatăm parțialitatea, mărginirea, coexistența și concurența cu alte centre parțiale. în mod paradoxal, democrația pluralistă susține și totodată pune în chestiune statutul de centru al individului. Iată ceea ce constituie, cred
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-a schimbat stilistica și față de modernitatea clasică. De la sfîrșitul secolului trecut, cînd paradigma secularizării inexorabile a început să fie chestionată, laicitatea europeană a devenit (mai) ospitalieră față de religie. Concepțiile religioase nu mai au statutul unor simple convingeri individuale. Se pot rosti pe piața publică a ideilor și a principiilor după care încearcă să se construiască societatea. Nici cadru civilizațional, ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
vorbească din nou despre dificultățile sale într-o manieră constructivă. Relațiile dintre Xavier și tatăl său sunt mai relaxate, mai deschise, pacientul iertându-i excesele și relativizându-i într-o oarecare măsură imaginea pe care o avea despre acesta. Atunci când este chestionat în legătură cu terapia, el subliniază faptul că jocurile de rol și tehnicile de imagerie sunt dificile, dar pline de conținut. Concluzii Cazul lui Xavier este caracteristic unei cereri recurente în ceea ce privește travaliul schemelor: o stare de rău existențial de lungă durată, o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
depresia, categoriile de tulburări depresive, cauzele depresiei, tratamentele posibile, prevenirea recăderii. Modul realizat după modelul Mirabel-Sarron, 2002. Peste 30: depresie severă. De la 26 la 52: depresie severă. La sfârșitul acestei ședințe, modulul comportamental este încheiat dar, pe parcursul terapiei, terapeuții îi chestionează pe pacienți în legătură cu evoluția planificării activităților lor, fiind atenți să încurajeze fiecare progres, oricât de mic ar fi acesta. Scopul acestui exercițiu și al celui efectuat în ședința a 10-a este prezentat în ședința a 11-a. Martine a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lipsită de omenire, iar altă dată ca o persoană caldă, omenoasă. Jumătate dintre subiecți au fost informați că persoana intervievată înalt reprezentativă pentru gardienii din penitenciare, iar cealaltă jumătate că este atipică, nereprezentativă. După vizionarea videocasetei, subiecții experimentului au fost chestionați ce părere au despre gardienii din închisori, în general (nu despre gardianul ce apărea în interviul înregistrat). Rezultatul experimentului: subiecții care au văzut înregistrarea cu gardianul lipsit de omenie au declarat că mulți gardieni sunt inumani, iar cei care au
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]