1,518 matches
-
au convenit să împartă în șaptezeci și treizeci la sută. Cincisprezece ani mai târziu, în timp ce i se destăinuia revărsându-se lui Tom, la o cină în Brooklyn, i-a descris lunile acelea ca pe perioada cea mai amețitoare și mai chinuitoare din viața lui. Era prins într-o stare de teamă permanentă, după spusele lui, și totuși, ignorând groaza, ignorând convingerea că avea să fie prins în cele din urmă, era fericit, mai fericit ca niciodată. De fiecare dată când reușea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
patru niveluri și așa a luat ființă, în iunie 1991, Brightman’s Attic. Ajuns la punctul acesta al povestirii, din câte spunea Tom, Harry a început să plângă și tot restul serii a vorbit despre Flora, amintindu-și ultima zi chinuitoare pe care o petrecuse cu ea înainte de a intra la pușcărie. Fata era iar în plină criză, pradă maniei care avea, în cele din urmă, să o arunce în spital a treia oară, dar suficient de lucidă ca să îl recunoască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
bucătărie era un bilet. Dragă Nathan Pamela a zis că da. Nu mă-ntreba cum am reușit, dar a trebuit să duc muncă de lămurire cu ea mai bine de o oră până să o conving. Una dintre cele mai chinuitoare și mai grele conversații pe care le-am purtat vreodată. Deocamdată, e doar „de probă“, dar partea bună e că vrea s-o ducem pe Lucy acolo chiar mâine. A zis ceva de programul lui Ted și de nu știu ce sindrofie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
horcăielile s-au modulat într-o singură notă susținută, o eructație ca de tubă, puternică, una care ar fi putut fi luată drept o râgâială omenească. Nu zgomotul satisfăcut al băutorului de bere, ci acela care evocă tumultul lent și chinuitor al indigestiei, o emisie de aer în registru bas, ieșită din beregata unui individ suferind de arsuri stomacale în stadiu terminal. Tom a tăiat contactul și a încercat din nou, dar a doua rotire a cheii nu a mai produs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
nu se întorsese acasă de două zile. Și că poate aleargă să întrebe pe la prieteni și, cu fiecare răspuns negativ, o speranță li se spulberă, iar inima capătă tot mai mult convingerea că s-a întâmplat o nenorocire. Teama asta chinuitoare nu e decât începutul răului. Și că speranța de care se agață să l vadă întors e cea mai rea. De ce mai există speranța și îngrijorarea, dacă ele trebuie să se termine așa? E ca și cum deznădejdea are nevoie de un
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Kretzu. De când trecuse pragul psihologic al secolului 21, pe Dan nu-l mai interesau bradul, anul și nici vreo sărbătorire. Puține lucruri îi mai stârneau curiozitatea. Trăia, cu o oboseală necontenită, într un prezent tulbure. Era, oricum, perioada cea mai chinuitoare a anului, în care timpul devenea singura bucurie pe care i-o puteai dărui cuiva. Dan avea 43 de ani, iar viața trecuse pur și simplu pe lângă el. Avea mare nevoie de timp. Domnul editor Socec-fiul puse manuscrisul jos, zwickerul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
să afle ce s-a întâmplat în realitate. A încercat întâi la Secretariatul Universității. Aceștia ori nu știau nimic, ori nu voiau să-l informeze. Nemaiputând aștepta, a luat trenul București Pașcani. A fost cea mai grea și cea mai chinuitoare călătorie din viața sa. Drumul, infinit de lung, devenise insuportabil și nu se mai sfârșea. Pe măsură ce se apropia de destinație, distanța între el și ea se mărea, nerăbdarea și starea de nesiguranță creștea exponențial, iar despre mâncare nici nu putea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de nesiguranță creștea exponențial, iar despre mâncare nici nu putea fi vorba. S-a scurs multă apă pe Siret de atunci. De multe ori s-a străduit să-și amintească un crâmpei, fie el cât de mic, din timpul acelei chinuitoare călătorii. În zădar. Singurele evenimente, pe care nu le putea uita, erau starea lui jalnică și deruta. Odată ajuns la capătul călătoriei, teama de eșec devenise și mai apăsătoare. Acuși va afla că e căsătorită și că în curând va
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de crenvurști cu chifle și muștar. Mult timp după ridicola întâmplare a ocolit sala cu ghinion. A pierdut și legătura cu cele două studente șic pe care ar fi vrut să le cunoască. Acum, un miros de mâncare, ademenitor și chinuitor, începu să-l zgândărească pe la nări. Cineva, probabil, se înfrupta. Era în apropierea satului Zoița, kilometrul o sută cincizeci, la o sută cincizeci și unu va fi jumătatea drumului. Privea prin fereastră și înghițea în sec. Tot mai bine era
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
doar amintiri vagi estompate de timp, care cu vremea s-au evaporat, precum fulgii de zăpadă căzuți pe palma unui magician. Poate... Anii adolescenței: plini de frământări inutile, lecturi de-a valma care i se lipeau de suflet, bibliografii obligatorii chinuitoare și total ineficiente, visuri deșarte, fără temei, dragoste platonică, neîmpărtășită, tot felul de pregătiri și antrenamente, examene peste examene, multe îndoieli și multă nesiguranță. Nu avea nici un temei să creadă că ei ar putea fi cei mai frumoși. Dorința de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
stepele Ucrainei..!“, își zise el în gând. Și, mânat de o presimțire rea, se întoarse acasă în fugă... la căpătâiul Axiniei. Chipul femeii căpătă o concentrare ciudată. - Cum te simți, Xenia?! își întrebă nevasta. După câteva clipe, abia, în tăcerea chinuitoare din odăiță, veni ca o poruncă, glasul ei stins și sacadat, în loc de răspuns: - Antoane... să ai grijă de fată, să ai grijă de fată, pentru că eu..., și alunecă într-un somn adânc, fără capăt. Pădurarul, înspăimântat, se tot întrebă: „Ce
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de miezul nopții... În marele Salon, întrunirea încă era în toi... Glasul puternic, al unui bărbat spătos, cu fața stacojie, cu gât gros și o coamă imensă, se auzea până afară, în Uluița mare. - Dar, dlor, alta este întrebarea... marea, chinuitoarea întrebare, care ni se pune, și ni se cere un răspuns... „Ce face România, în mijlocul acestor tulburări... Intrăm alături de muscal, ori nu?!“. Asta-i întrebarea, dlor, care și-o pun nu numai conducătorii țării, ci și întreaga opinie publică. Vorbitorul
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în care, deși stai cu ochii închiși, chinuindu-te să adormi, nu izbutești decât să te foiești de pe o parte pe alta, fără să-ți găsești locul deloc, ceasurile alunecând pe lângă tine cu o greutate tainică și din cale-afară de chinuitoare. Ei bine, printr-o astfel de noapte trecea acum și Anton, căci, deși se băgase demult în pat, cugetul lui se străduia în zadar să cumințească neastâmpărul nervos, care îl stăpânea, iar somnul nu reușea să se apropie, cu niciun
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de întrebări era în mintea sa, din care nu reușea nicidecum să desprindă vreun răspuns oarecare, care să-i fie pe plac și care să-i poată aduce alinare măcar un dram. Iar asta era, pentru dânsul, de-a dreptul chinuitor, căci un amestec nedeslușit de temeri și de neliniști îi rodea continuu sufletul. De bună seamă că suferea. Suferea și spera! „Lucrurile nu vor rămâne așa cu fata asta. Mă voi lupta ca s-o am, și strădui ca s-
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
admirație și simpatie înflăcărate, care depășesc cu mult simplul înțeles de „simpatie” și de „admirație”. Cu alte cuvinte, mă îndrăgostisem 32 Rareș Tiron și, la dracu’, acum îmi pare rău că s-a întâmplat așa, căci mai mult a fost chinuitor decât plăcut pentru mine, însă demonul înverșunat al ispitei îmi dădea ghes neîncetat, împingându-mă tot mai mult la apropiere. Țin minte că eram foarte prevăzător și, tot încercând să tratez problema în mod matur și deschis, cu niciun preț
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
să dorească cu ardoare a-l atinge, pentru că doar acesta îl ferește pe om de trândăvie și îi alimentează gândurile mari! Însă, nu după multă vreme, starea generală a colegilor mei de muncă a devenit pe nesimțite mai înăcrită, mai chinuitoare și mai plină de venin, stare care era, cu toată puterea ei de apăsare, îndreptată numai înspre mine, fiindcă, dacă nu reușisem eu să-i unesc prin gândul, vorbele și faptele mele bune, reușise să-i unească, cum nu se
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
înmiresmate, pe ramurile teilor plesneau mugurii plini de sevă. Rândunelele, vrăbiile și porumbeii își clădeau voios cuiburile, gâzele mărunte pretutindeni bâzâiau necontenit, iar priveliștea lor îmbătătoare își revărsa tot farmecul în sufletul omului. Pentru cel aflat în permanente și în chinuitoare tulburări interioare, în totală tristețe și în deznădejde grea, așa un mediu este cel mai potrivit mijloc de îndreptare, pentru a te vindeca pe deplin de ele și a ajunge la liniștea din adâncuri... Este cumva curios că, pentru astfel
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și convingere! De aceea, ea nu privea grozava soluție a sinuciderii ca la o cale eficientă de a-și încheia socotelile cu viața, ci ca la singura cale de a scăpa de banalitatea ei! Era o banalitate și grea, și chinuitoare - un sentiment jalnic, ca o povară... Și, cu fiecare zi, ea îndura totul din ce în ce mai 138 Rareș Tiron greu, căci trupul ei era ca un cuptor închis, iar suferința ei - jarul încins... Și femeia resimțea cum nu se putea mai clar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
De când începuse a se droga, printre altele, lui îi sporiseră, în proporții apreciabile, mai vechile sale probleme cu odihna. Dacă, pentru cei mai mulți dintre oameni, somnul este un lucru atât de dulce și de iubit mereu, pentru Șerban devenise cel mai chinuitor lucru dintre toate și față de care ajunsese chiar să se și teamă! Oricât s-ar fi căznit dânsul să adoarmă noaptea, cu niciun chip nu reușea să-și învingă cumplita insomnie, care-l domina. Puțin câte puțin, el ajunsese să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cuvinte, fapte ce se întâmplaseră prin veacul al XIV-lea când lui Giulea îi fusese arsă casa și chiar și biserica, fără rușine, ca să-l lase fără icoane și fără Dumnezeu. De asemenea, spectatorul trebuia să audă cumva de foamea chinuitoare de întrebări, care l-a făcut pe Mihai să învețe buchiile, ca să poată citi cărțile sfinte. Nu mai vorbesc câte nopți mă întorceam ore în șir, în așternut transpirând și neștiind cum să informez spectatorul, chiar în primele scene, în legătură cu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
atunci? N-am să iert niciodată umilința la care am fost supusă. Poate că nici nu știi. În lagărul din Câmpia Donului unde am stat prima dată, erau zile cu multă ploaie și ofițerii aroganți ne prelungeau cu mare plăcere chinuitorul apel zi de zi, dimineața, seara și foarte des noaptea. În apropierea lagărului, aproximativ la 300 m, se afla o clădire în care erau cazați tineri care frecventau o școală profesională. Când erau nevoiți să-și facă necesitățile, săreau pe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
simplu capriciu a lui Alah. Caporalul Abdel Osman deschise ochii și imediat își blestemă soarta. Soarele se înălțase de două sulițe pe cer și încălzea pământul sau, mai bine zis, nisipul alb și tare, aproape pietrificat, al întinderii, acea întindere chinuitoare unde își instalaseră campamentul în urmă cu șase zile, suferind cea mai insuportabilă căldură de care-și putea aduce aminte din ultimii treisprezece ani ai săi în deșert. Se răsuci un pic, își întoarse puțin fața și-l observă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
treisprezece personaje. M-ar izbi la început faptul că Hristos este izolat, în centru, și m-aș întreba: "Din respect păstrează discipolii distanța față de El?" Apoi aș căuta, aș tot căuta, încercând să decriptez expresiile de pe chipurile apostolilor, răspunsul la chinuitoarea întrebare: "Care dintre ei îl va trăda?" Nu mi-aș fi dorit să mă chircesc în acel colț al tabloului, dacă Hristos n-ar fi rostit, cu doar câteva clipe înainte, cu o sublimă resemnare, cuvintele fatale: "Unul dintre voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și harta. Și aceste desene. Le-am pus una peste alta. Se așteptă la unele proteste din teamă sau de indignare, dar el Încă mai cugeta la prima ei supoziție. Atitudinea lui o puse În Încurcătură și, pentru un moment chinuitor, avu Îndoieli. Scap din mână subiectul meu cel mai bun? Să nu fie aici subiectul cel mai bun, ci la școala de pe coasta de sud, printre clădirile de cărămidă roșie, băncile de pin lăcuit, suporturile pentru călimări, clopoțeii fisurați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
planurile sale acum eșuate prematur. Ai scris? Acum ascultă cu atenție. Dacă nu primești restul de informații Într-o jumătate de oră, anulează tot ce vine după „a ajuns În Würzburg“ și continuă după cum urmează: Și, după o lungă și chinuitoare ezitare, s-a hotărât să-și continue călătoria spre Belgrad. Avea inima zdrobită și nu putea face altceva decât să murmure: „Băieții ăia minunați! Cum aș putea să-i părăsesc?“ Când și-a revenit puțin, i-a explicat corespondentului nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]