1,522 matches
-
formulă de calcul simplă și comodă în utilizare, așa cum cer mai mereu practicienii care nu sunt toți de formațiune matematică sau tehnică. De altfel, termenul corelație a fost împrumutat din științele naturii. Naturalistul francez Georges Cuvier (1769-1832), cu o viziune cibernetică remarcabilă (cibernetica a apărut pe la mijlocul secolului XX), a formulat principiul corelației (înainte de apariția teoriei corelației) astfel: Orice ființă înzestrată cu organe formează un ansamblu, un sistem unic și închis, ale cărui părți se leagă mutual și concură la aceeași acțiune
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
calcul simplă și comodă în utilizare, așa cum cer mai mereu practicienii care nu sunt toți de formațiune matematică sau tehnică. De altfel, termenul corelație a fost împrumutat din științele naturii. Naturalistul francez Georges Cuvier (1769-1832), cu o viziune cibernetică remarcabilă (cibernetica a apărut pe la mijlocul secolului XX), a formulat principiul corelației (înainte de apariția teoriei corelației) astfel: Orice ființă înzestrată cu organe formează un ansamblu, un sistem unic și închis, ale cărui părți se leagă mutual și concură la aceeași acțiune definitivă printr-
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
practică. Editura Economică, București [123] Purcaru, I. (1997, 2004, 2011). Matematici generale și elemente de optimizare. Teorie și aplicații. Editura Economică, București [124] Purcaru, I. (2005). Asupra unor măsuri informaționale ale studiului ecosistemelor. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică 4, 59-70 [125] Purcaru, I. (2006). Distribuții bidimensionale de maximă diversitate ponderată Guiașu cu distribuții marginale libere. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. 1, 87-92 [126] Purcaru, I. (2006). Distribuții bidimensionale de maximă diversitate ponderată Guiașu
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Asupra unor măsuri informaționale ale studiului ecosistemelor. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică 4, 59-70 [125] Purcaru, I. (2006). Distribuții bidimensionale de maximă diversitate ponderată Guiașu cu distribuții marginale libere. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. 1, 87-92 [126] Purcaru, I. (2006). Distribuții bidimensionale de maximă diversitate ponderată Guiașu cu distribuții marginale legate. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. 2, 43-51 [127] Purcaru, I. (2006). Un model neliniar de tip transport. Studii
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
diversitate ponderată Guiașu cu distribuții marginale libere. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. 1, 87-92 [126] Purcaru, I. (2006). Distribuții bidimensionale de maximă diversitate ponderată Guiașu cu distribuții marginale legate. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. 2, 43-51 [127] Purcaru, I. (2006). Un model neliniar de tip transport. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 3, 15-20 [128] Purcaru, I. (2006). Considerații asupra unor distribuții optime. Studii și Cercetări de Calcul Economic și
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
2006). Distribuții bidimensionale de maximă diversitate ponderată Guiașu cu distribuții marginale legate. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. 2, 43-51 [127] Purcaru, I. (2006). Un model neliniar de tip transport. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 3, 15-20 [128] Purcaru, I. (2006). Considerații asupra unor distribuții optime. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 4, 23-28 [129] Purcaru, I. (2006). Considérations sur la mesure de la diversité de Guiașu. Economic Computation and Economic Cybernetics
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Economică. 2, 43-51 [127] Purcaru, I. (2006). Un model neliniar de tip transport. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 3, 15-20 [128] Purcaru, I. (2006). Considerații asupra unor distribuții optime. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 4, 23-28 [129] Purcaru, I. (2006). Considérations sur la mesure de la diversité de Guiașu. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 3-4, 67-71 [130] Purcaru, I. (2007). Unele considerații asupra măsurării diversității. Studii și Cercetări de Calcul Economic
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
4, 23-28 [129] Purcaru, I. (2006). Considérations sur la mesure de la diversité de Guiașu. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 3-4, 67-71 [130] Purcaru, I. (2007). Unele considerații asupra măsurării diversității. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 41, 21-30 [131] Purcaru, I. (2007). Weighted diversity of order α and type β . Analele Universității București 1, 75-90 [132] Purcaru, I. (2008). Diversitatea ponderată Guiașu și distribuții optime de probabilitate cu aplicații în economie. Studii și Cercetări de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
131] Purcaru, I. (2007). Weighted diversity of order α and type β . Analele Universității București 1, 75-90 [132] Purcaru, I. (2008). Diversitatea ponderată Guiașu și distribuții optime de probabilitate cu aplicații în economie. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 1, 19-36 [134] Purcaru, I. (2009). Optimal diversification in allocation problems. Amfiteatru Economic, 26, 494-502 [135] Purcaru, I. (2011). Unele conexiuni entropice între distribuții probabiliste. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 3-4, 49-54 [136] Purcaru, I.
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 1, 19-36 [134] Purcaru, I. (2009). Optimal diversification in allocation problems. Amfiteatru Economic, 26, 494-502 [135] Purcaru, I. (2011). Unele conexiuni entropice între distribuții probabiliste. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 3-4, 49-54 [136] Purcaru, I. (2011). Diversity and a three-dimensional allocation problem. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 3, 59-70 [137] Purcaru, I., Bâscă, O. (1996). Oameni, idei și fapte din Istoria Matematicii. Editura Economică, București [138
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
3, 59-70 [137] Purcaru, I., Bâscă, O. (1996). Oameni, idei și fapte din Istoria Matematicii. Editura Economică, București [138] Purcaru, I., Beganu, G. (2007). Distribuții probabiliste unidimensionale optime cu grad de diversitate fixat. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 4, 5-18 [139] Purcaru, I., Beganu, G. (2007). Some considerations on a generalized measure of diversity and Guiasu’s Maximum Diversity Principle. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 1-2, 47-59 [140] Purcaru, I., Beganu, G. (2007). Distribuții
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Some considerations on a generalized measure of diversity and Guiasu’s Maximum Diversity Principle. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 1-2, 47-59 [140] Purcaru, I., Beganu, G. (2007). Distribuții unidimensionale optime. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 4, 5-18 [141] Purcaru, I., Beganu, G., Verboncu, I. (2007). Some considerations on the information and diversity measuring. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 3-4, 73-86 [142] Purcaru, I., Beganu, G., Alexandru, F., Verboncu, I. (2009). Interdependence
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
funcționat regulat din februarie 1969 pînă în decembrie 1976, abordînd teme axate pe probleme ridicate de creșterea economică, de noțiunea de program genetic, de "revoluția informațională", de relațiile între agresivitate, violență și politică, de raporturile Feminin-Masculin, de desproprietărire. Teoria in-formației, cibernetica, teoria sistemelor și conceptul de organizare îi interesau mai ales pe cei care își propuneau să spargă barierele disciplinare și să-i facă pe politicieni să țină cont de cele mai recente cunoștințe științifice și tehnice. Pornind de la convorbiri cu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
politică pe care l-a prezentat la Convenția națională a Objectif 72. Edgar Morin, care a participat și el la aceasta, își prezintă, prin textul din 1968, propriile idei de la vremea respectivă cu privire la sociologie și politică. Al doilea capitol privește cibernetica, ce a făcut obiectul a numeroase discuții la întîlnirile grupului. O scurtă introducere are drept obiectiv trecerea în revistă a istoriei și a unora dintre mi-zele acestei mișcări care s-a dezvoltat în Statele Unite în anii `50. Fragmente dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
introducere are drept obiectiv trecerea în revistă a istoriei și a unora dintre mi-zele acestei mișcări care s-a dezvoltat în Statele Unite în anii `50. Fragmente dintr-o expunere făcută de Jacques Robin în 1971 la Societatea internațională de cibernetică ilustrează întregul interes pe care îl avea acesta pentru cibernetică. Un text de Jacques Sauvan din 1974, în care își exprimă dezaprobarea față de anumite poziții deterministe ale mai multor membrii ai grupului și în care acuză oamenii politici de "a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a unora dintre mi-zele acestei mișcări care s-a dezvoltat în Statele Unite în anii `50. Fragmente dintr-o expunere făcută de Jacques Robin în 1971 la Societatea internațională de cibernetică ilustrează întregul interes pe care îl avea acesta pentru cibernetică. Un text de Jacques Sauvan din 1974, în care își exprimă dezaprobarea față de anumite poziții deterministe ale mai multor membrii ai grupului și în care acuză oamenii politici de "a confunda sistemul politic și finalitatea umană", precede o întrevedere din
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
își exprimă dezaprobarea față de anumite poziții deterministe ale mai multor membrii ai grupului și în care acuză oamenii politici de "a confunda sistemul politic și finalitatea umană", precede o întrevedere din 1995 în care acest medic își expune concepția asupra ciberneticii. JeanFrançois Boissel, inginer ce a lucrat cu Jacques Sauvan, prezintă apoi, într-un text datînd din 1972, toate meritele aventurii informatice, generatoare de "cunoștințe eficace" și prezintă, în convorbirea sa din 1995, o viziune mai precisă a practicilor cibernetice proprii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
un text datînd din 1972, toate meritele aventurii informatice, generatoare de "cunoștințe eficace" și prezintă, în convorbirea sa din 1995, o viziune mai precisă a practicilor cibernetice proprii și a celor ale lui Jacques Sauvan. Cîteva cuvinte despre a doua cibernetică și despre Școala de la Palo Alto reprezintă introducerea unei convorbiri cu Joël de Rosnay realizată în 1995. Ni s-a părut util să expunem cîteva noțiuni despre teoria informației înainte de convorbirea cu Henri Atlan, teorie pe care acesta a pre-zentat-o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ei. Unele dintre ele, în special cele redactate de Alain Laurent sau Jacques Robin, ilustrează spiritul inițial pozitivist al cîtorva membri ai grupului. Se observă un entuziasm evident față de noile tehnologii și mai ales față de tehnicile informaționale, interesul pronunțat pentru cibernetică, teoria informației, conceptul de auto-organizare, teoria sistemelor, tot ce avea succes în California, unde unii membri petrecuseră un timp. Abordarea istoriei contemporane prin in-termediul interviului pune problema sursei orale: mărturia ca unică sursă de informații nu e nicio-dată suficientă deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
apropiați de atunci. Henri Laborit îmi arăta o altă manieră "de a vedea lucrurile"; după întîlniri și după citirea lucrărilor sale, mai ales Structures et biologie (Structuri și biologie), am început să mă interesez îndeaproape de teoria sistemelor și de cibernetică. În 1965, cînd Robert Buron a creat Objectif 72, am încercat să-l conving că trebuia să înțelegem repercusiunile descoperirilor științifice și tehnice asupra vieții sociale. Eram impresionat de importanța pe care o căpăta informatica, nu numai ca "informatică", ci
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
arătat că materia se organizează pe niveluri, atît cea vie, cît și cea inanimată, și că aceste niveluri sînt reglate de "servomecanisme". Aceste servomecanisme, în funcție de feed-back-urile pozitive sau negative, permit existența unor reacții între nivelurile de organizare. Această expunere, foarte cibernetică, era orientată spre viață și societate. Cît despre Edgar Morin, el avea deja în minte o nouă paradigmă pentru specia umană. Ne-a făcut demonstrația a ceea ce sînt efectiv problemele suprapuse; nu cred că utiliza deja termenul de "complexitate". Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
altfel? Hotărînd să discut despre asta cu Edgar Morin și Henri Laborit, și după o serie de conversații comune, am contactat un anumit număr de persoane, nu prea multe, pentru a evita "zgomotul și furia". Cunoștințele de sociologie, psihologie, biologie, cibernetică ale lui Laborit și Morin, interesul lor pentru teoria sistemelor îi îndemnau să prefere contactarea unor personalități implicate în ceea ce ținea de biologie și de psihologie. În cele din urmă, s-a hotărît organizarea unei prime întîl-niri. Robert Buron și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
întîl-nire. Henri Laborit ne-a propus să-l invite pe asistentul său, Bernard Weber, biolog, care lucra cu el, și pe Jacques Sauvan, medic, cibernetician de mare clasă care i-a urmat lui Louis Couffignal la președinția Societății franceze de cibernetică. În fine, cum Edgar Morin se gîndea că nu va putea fi cu noi în permanență călătorea mult de pe atunci ne-a propus să invite un tînăr sociolog, pe Alain Laurent, unul dintre elevii săi, profesor de filosofie. B.C. Cei
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pentru a-l recontacta spre a-i propune să facă parte din Grupul celor Zece. Conștient de multă vreme că economia nu putea să devină o știință autonomă, ruptă de social și de mediu, era interesat de teoria sistemelor, de cibernetică, de sistemele complexe, dar și de științele sociale. Problema centrală a fost de la bun început: "Descoperirile, cunoștințele de biologie, psihologie, sociologie vor reduce sau nu cîtuși de puțin latura magică a deciziei politice?" B.C. Vă amintiți manifestul pe care ați
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
La prima întîlnire, a fost exprimată dorința să nu depășim niciodată un maximum de douăzeci de persoane. Am propus să alegem cîteva subiecte concrete. Disciplinele sugerate erau, prin-tre altele, biologia, medicina, științele exacte, bineînțeles, dar și etnologia, sociologia, economia, politica, cibernetica, informatica, filosofia, deși, în mod ciudat, istoria nu era menționată. Era, totuși, perioada în care Fernand Braudel realiza un demers apropiat de al nostru cu mijloace mult mai consistente dar mai restrîns la cercetători în științele sociale și umane. Noi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]