2,486 matches
-
organizat, cu carnet de evacuare și bilet de trimitere spre viitorul domiciliu, întrun vagon de marfă închis denumit ironic de părinții mei “bou vagon”. Drumul a fost lung, greu și obositor, plin de lipsuri și a durat câteva săptămâni. La Cioara (lângă Alba-Iulia) am fost primiți bine de localnici și am trăit acolo câțiva ani. Părinții mei se descurcau greu, mai ales că a venit pe lume și al treilea copil (un băiat). Țin minte că, pentru a-și mai mări
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Brânduşa Irina Filimon () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1683]
-
În Încheieturile oaselor, gata să se risipească Între paturile din care Îl priveam lungiți. - Cui? Mie? Mi-ai dat mie fun ban? - Ție, ție, Îl arătă Laur cu degetul. Ți-am dat futu-te-n gură de târâtură! - Târâtură-i cioara aia de mă-ta! Crăuni elocvent: Aaaaa!... Aaaa!... Își frecă mâinile satisfăcut. Vă dau pe mâna procuraturii c-ați intrat peste mine-n casă, futu-vă neamu-n gură de ciori. - Și mă doare exact În vârfu’ pulii, că mă dai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
am dat futu-te-n gură de târâtură! - Târâtură-i cioara aia de mă-ta! Crăuni elocvent: Aaaaa!... Aaaa!... Își frecă mâinile satisfăcut. Vă dau pe mâna procuraturii c-ați intrat peste mine-n casă, futu-vă neamu-n gură de ciori. - Și mă doare exact În vârfu’ pulii, că mă dai pe mâna procuraturii. - Afară, ciorilor Împuțite! - Să mă dai În judecată, că nu ți-am băgat-o toată, hăhăhăh... Uite-l vere, ăsta-i Zlate, poate nu știai cu ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Crăuni elocvent: Aaaaa!... Aaaa!... Își frecă mâinile satisfăcut. Vă dau pe mâna procuraturii c-ați intrat peste mine-n casă, futu-vă neamu-n gură de ciori. - Și mă doare exact În vârfu’ pulii, că mă dai pe mâna procuraturii. - Afară, ciorilor Împuțite! - Să mă dai În judecată, că nu ți-am băgat-o toată, hăhăhăh... Uite-l vere, ăsta-i Zlate, poate nu știai cu ce se ocupă. Barem atâta lucru ținusem minte: - Ăsta-i Zlate care-o ia pe spate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Nu-ți pune mintea cu ei acuma. Lasă-i dracului să se trezească și-ți dă ei banii. - Fă, pizdo, tu consumi corentu lu’ mă-ta? Îmi ții reșou-n priză zi și noapte ca să le faci să crape la ciori? Nu-ți ajungea o cioară, fă, pizdo, de-ai mai luat-o și pe cioara astălaltă ca să stați cu toții pe capu’ meu? Neli se pleoștește și se tânguiește: - Nea Costică - nea Costică, chiar nu m-așteptam la matale la așa ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ei acuma. Lasă-i dracului să se trezească și-ți dă ei banii. - Fă, pizdo, tu consumi corentu lu’ mă-ta? Îmi ții reșou-n priză zi și noapte ca să le faci să crape la ciori? Nu-ți ajungea o cioară, fă, pizdo, de-ai mai luat-o și pe cioara astălaltă ca să stați cu toții pe capu’ meu? Neli se pleoștește și se tânguiește: - Nea Costică - nea Costică, chiar nu m-așteptam la matale la așa ceva. Nu mai bea, nea Costică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dă ei banii. - Fă, pizdo, tu consumi corentu lu’ mă-ta? Îmi ții reșou-n priză zi și noapte ca să le faci să crape la ciori? Nu-ți ajungea o cioară, fă, pizdo, de-ai mai luat-o și pe cioara astălaltă ca să stați cu toții pe capu’ meu? Neli se pleoștește și se tânguiește: - Nea Costică - nea Costică, chiar nu m-așteptam la matale la așa ceva. Nu mai bea, nea Costică, că dai În primire. - V-ați Înnămolit și v-ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se tânguiește: - Nea Costică - nea Costică, chiar nu m-așteptam la matale la așa ceva. Nu mai bea, nea Costică, că dai În primire. - V-ați Înnămolit și v-ați Înmulțit. Ce-ați zis voi, că vă luați tot neamu’ de ciori și stați la maioru’ Zlate? - Dom’ maior, face Laur, Îți dăm două mii de lei pe cameră și ce pula mea mai vrei? Să te luăm În căsătorie? - Unde mai găsești bă cameră cu două mii de lei pe tot litoralu’ la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
maior ia sticla de pe masă și-l stropește, aruncă cu apă peste el acolo-n pat și crăune Înveselit la culme. - Aaaa!... Aaaaa! Cu ce ieșiți mâine, că nu mai e noroi În magazie? Noroi-v-aș pă bot de ciori proaste. Avea dreptate. Uitasem. Trebuia să mergem după materia primă a firmei noastre. Văr-miu aduse găleata și o luarăm amândoi peste șoseaua din spatele casei lui Zlate, spre Băile Reci, prin pădurea de pe malul ghiolului. Înțelesesem deja că nu are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-nvie. O să te frec de-ai să mă pomenești și pe lumea ailaltă. Oțetu’ de la murături unde-i? L-ai băut și p-ăla? - Oaaagggg... Mi-ați mâncat toate murăturile și mi-ați băut oțetu’, futu-vă-n gură de ciori! Moooor! Vino mai repede, Neloooo! În pofida acestor mici necazuri, chiar zbârnâia. În fiecare după-masă ne Întorceam În țarcul nostru cu șaptezeci-optzeci de mii de lei, din care ne propuneam mereu să punem câte ceva deoparte. Probabil c-am fi reușit dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu clerul și credincioșii catolici. Drepturile acestea au fost date de către împărat prin două diplome, din 1699 și din 1701, dar de facto, ele nu au fost respectate. Au fost români ortodocși care au refuzat unirea, precum călugărul Sofronie de la Cioara, în 1759, care a condus la o revoltă a credincioșilor ortodocși. Pentru stingerea revoltei din Transilvania, Viena a trimis o armată în anul 1761, condusă de către generalul austriac Bukov, care a distrus nenumărate biserici și mănăstiri ortodoxe. Prima episcopie romano-catolică
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Privirea neliniștită a autorului se răsfrânge mai mult pe date exterioare dar, acestea, printr-un transfer subtil de sensibilitate, devin stări sufletești, peisaje stranii, ca-n picturile lui Breugel, cu ierni grele, zăpadă multă și cu copaci goi pe care ciorile stau încremenite ca niște urne funerare. Medicii - de la V. Voiculescu și G. Ulieru, până la Augustin Buzura, ca să-i cităm doar pe cei mai mari, au scris o literatură de o anumită specificitate, de observare a lumii, dintr-o perspectivă care
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
ferestrele negrebine închise, și numai din când în când, câte un bolnav sau câte un aparținător rătăcit la o țigară pe aleile părculețului dotat cu băncuțe din lemn, așezat într-o pădurice de salcâmi bătrâni locuită de multe familii de ciori ce stau amorțite în cuiburi. Ușa s-a închis în urma mea, aproape din inerție, cu un scârțâit asurzitor; am început să mă schimb într-un ritm rapid pentru a pleca mai repede către corpul ,,G'' (spitalul nou și început a
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
decembrie, se derulase surprinzător de călduță! De jur-împrejur, alei mărginite de garduri vii mă petreceau alene cu un galben-ruginiu copt și târziu; copacii mă privesc de sus fără a-și zbengui prea tare coroanele pe jumătate golașe; în cuiburi de ciori, rămase pustii, domnește acum liniștea absolută; câinii se gudură pe lângă mine așteptând ceva bun de mâncare. Încăierările sunt inerente dar și inutile în același timp în acest context: așteptări mari, câștigul zero. Nu am ce să le ofer deocamdată, dar
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
unu la nou). Nimic nu este mai bun pentru un gât Înțepenit. Dac) va auzi de vreun maseur bun la Chicago, Îmi va comunica numele lui. Spre sfârșitul dup)-amiezii scoatem tot vinul, coniacul, rachiul, m)slinele, nucile, brânzeturile, cârn)ciorii și biscuiții. Oaspeții care pleac) organizeaz) uneori câte o mic) petrecere de r)mas-bun. Așa au f)cut Isaac Stern și soția sa, iar Înaintea lor Alexander Schneider. Nimic asem)n)tor cu cocteilurile organizate de americani, unde invitații stau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
prozator spaniol Carlos Ruiz Zafón. Romanul Jocul îngerului este o literatură despre literatură și soarta ei, este o literatură bogată în idei, care spune mult, chiar dacă nu tot. "Marii critici au zburat singuri, precum acvila și nu în stol, precum ciorile". Putem vorbi despre o "schimbare la față" a criticii literare de ieri? Odată statuată ca instrument al istoriei literaturii, critica ar trebui să aibă un statut oarecum stabil, funcția ei fiind aceea de a distinge valoarea de non-valoare. Arta poetică
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
întâmpinare. Sunt recenzenți de serviciu în toate publicațiile literare. Scriu recenzii interesate, făcându-și servicii mutuale în interiorul unui grup. Se canonizează între ei, dar fără rezistență în timp. Marii critici au zburat singuri, precum acvila și nu în stol, precum ciorile. Există condeie care adulează dezgustător pe cei de la care știu că au de câștigat, într-un fel sau altul. Personal, disprețuiesc ambiția de a-ți publica recenziile în volum, înainte de a deveni autoritate în materie. Mărunțișuri. Cât despre mine, pot
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
estimați poziția culturii române privind gradul de acceptare a incertitudinii. Argumentați, gândindu-vă, de pildă, la: atitudinea românilor față de străini/necunoscuți, atitudinea față de nou și de schimbare, la sistemul legislativ etc., la proverbe ca Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard; Ce-i în mână nu-i minciună; a urma calea bătută; a fi în rândul lumii; Decât codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș etc. 28. Încercați să estimați poziția culturii române privind orientarea temporală. Argumentați
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Al doilea rămășag“ - dedicat domnului V. Alecsandri, ROM., an. XX, 5 februarie 1876, p. 101-102). V. mai departe p. 284, nota 12. și vergură la feminin? Apoi, adaogă Hasdeu cu umorul său sclipitor: Dacă e vorba de eufonie: Decât cu cioara De la fecioara, Mai bine gură De la vergură. Este fără contestație că limba românească suferise multe alterațiuni și fusese oprită în dezvoltarea ei firească de către unii reformatori, atât din cauza influenței lui Heliade în epoca decadenței, cât și din cauza dascălilor ardeleni. Acești
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
însemnat exclusivism. Imaginea altor „lumi” decât aceea a satului intră chiar în proza lui Slavici, care își îndreaptă atenția și spre mediul pestriț al mahalalei bucureștene, cu meseriași, țigani, copii nefericiți, deși povestirile Ceas rău, Mitocanul, Gogu și Gogușor, Hanul ciorilor sunt mai șterse, aproape convenționale, fără vigoarea narațiunilor care își trag seva din viața satului ardelean. Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu) pătrunde în lumea pescarilor și a cherhanalelor ori în mediul declasaților (Rogof, Pescarii, Hoțul de cai), teritorii încă neexplorate în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
care, punînd-o pe cap, poți intra și trece oriunde nevăzut. Cicoare Femeile care se scaldă cu cicoare nu fac copii. în ziua de Sîmzănii [Sînziene] să te încingi cu o lămură* de cicoare, ca să nu te doară mijlocul la secere. Cioară Cînd umblă cioarele și stăncile cîrîind, se va strica vremea. Cînd vin ciorile de cu toamnă e semn că vine și iarna. Se crede că croncănitul ciorilor anunță vreo nenorocire. Cînd gorăie* cioara e semn că ți se va întîmpla
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cap, poți intra și trece oriunde nevăzut. Cicoare Femeile care se scaldă cu cicoare nu fac copii. în ziua de Sîmzănii [Sînziene] să te încingi cu o lămură* de cicoare, ca să nu te doară mijlocul la secere. Cioară Cînd umblă cioarele și stăncile cîrîind, se va strica vremea. Cînd vin ciorile de cu toamnă e semn că vine și iarna. Se crede că croncănitul ciorilor anunță vreo nenorocire. Cînd gorăie* cioara e semn că ți se va întîmpla ceva rău. Ciori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se scaldă cu cicoare nu fac copii. în ziua de Sîmzănii [Sînziene] să te încingi cu o lămură* de cicoare, ca să nu te doară mijlocul la secere. Cioară Cînd umblă cioarele și stăncile cîrîind, se va strica vremea. Cînd vin ciorile de cu toamnă e semn că vine și iarna. Se crede că croncănitul ciorilor anunță vreo nenorocire. Cînd gorăie* cioara e semn că ți se va întîmpla ceva rău. Ciori cînd îți ies noaptea prevestesc moartea. Cînd ți se strîng
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încingi cu o lămură* de cicoare, ca să nu te doară mijlocul la secere. Cioară Cînd umblă cioarele și stăncile cîrîind, se va strica vremea. Cînd vin ciorile de cu toamnă e semn că vine și iarna. Se crede că croncănitul ciorilor anunță vreo nenorocire. Cînd gorăie* cioara e semn că ți se va întîmpla ceva rău. Ciori cînd îți ies noaptea prevestesc moartea. Cînd ți se strîng ciorile pe casă e semn de belșug. Cioarele, pentru că mănîncă din tot felul de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să nu te doară mijlocul la secere. Cioară Cînd umblă cioarele și stăncile cîrîind, se va strica vremea. Cînd vin ciorile de cu toamnă e semn că vine și iarna. Se crede că croncănitul ciorilor anunță vreo nenorocire. Cînd gorăie* cioara e semn că ți se va întîmpla ceva rău. Ciori cînd îți ies noaptea prevestesc moartea. Cînd ți se strîng ciorile pe casă e semn de belșug. Cioarele, pentru că mănîncă din tot felul de semințuri, trebuie să ducă fel de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]