2,320 matches
-
vizibil și cu urmări extrem de importante pentru evoluția ulterioară a Daciei: „Orientarea spre SV a geților din sudul și estul Carpaților, din cauza presiunii exercitate asupra lor de sarmații și bastarnii din Moldova nord-estică și din Basarabia sudică, se manifestă în ciocnirile din ce în ce mai dese, pe care și ei le au, la rândul lor, cu celții, illyrii, thraco-macedonenii și apoi romanii din sud-vestul Daciei.”6 Explicația ca atare este reiterată de către Pârvan în mai multe pasaje, bunăoară în fragmentul în care observă că
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
Geneva va studia cărămizile fundamentale de construcție a tuturor lucrurilor și va revoluționa concepțiile noastre despre materie ș Univers. În LHC două fascicule de particule subatomice numite “hadroni” se vor mișca în sensuri opuse acumulând energie la fiecare rotație. Prin ciocnirea frontală a celor două fascicule la energii foarte înalte, se vor reproduce condițiile care au existat imediat după Big Bang. Rezultatele experimentelor vor arăta dacă mecanismul Higgs este corect, câți bosoni Higgs există și care este masa lor. Există dimensiuni
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
în prezentul capitol să stăruim asupra celor mai reprezentative probleme teoretice și practice ale conflictului și negocierii organizaționele. Câteva delimitări conceptuale Noțiunea de conflict Semnificația noțiunii de conflict este derivată de cei mai mulți autori din latinescul confligere, care după unii înseamnă ciocnire, luptă, bătălie - iar pentru alții a ține împreună cu forța. La început termenul a desemnat confruntarea fizică dintre părți, pentru ca odată cu trecerea timpului el să crească în amploare, incluzând opoziția sau dezacordul profund de interese, credințe, idei etc. În momentul de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
indivizilor care, aflate în interacțiune și mai ales nevoite să depășescă anumite bariere sau obstacole, generează întâlniri actuale între forțe și valențe. Câmpul de viață al individului se structurează în zone mai mult sau mai puțin atractiv-repulsive, comportamentele rezultate din ciocnirea lor fiind în funcție de situația globală așa cum este trăită ea prin siuta de valențe distribuite. În al doilea rând, accepțiunea psihoindividuală deplasează centrul de greutate de la situație la modul de conștientizare sau de percepere a ei. Situația în sine nu poate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la diferență. Recenta metamorfoză ideologică se bazează tocmai pe deplasarea inegalității biologice a raselor Înspre o absolutizare a diferenței dintre culturi. De aici, s-a ajuns la Înlocuirea temei clasice a „luptei Între rase” cu noua și orbitoarea evidență a „ciocnirii civilizațiilor” (Huntington, 1994 și 1997) sau cu ideea fatalității războaielor etnice, a ineluctabilității conflictelor identitare (Delannoi și Taguieff, coordonatori, 2001). Teama obsesivă de amestec, mixofobia, formează În continuare nucleul viziunii neorasiste asupra lumii. Frica irațională de nediferențiere sau de pierderea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poate chiar rasistă a principiului promovării diferențelor. Acesta este obiectivul diferențialismului sau pluralismului, cu toată echivocitatea lui. El este echivalent cu privilegierea valorilor incarnate, ținând de concret, care Înseamnă diversitate, adică a tuturor formelor de legătură comunitară. Dilema provine din ciocnirea a două obligații morale contradictorii, bazate pe două principii practice distincte: principiul deontologic și principiul consecințelor, ambele fiind de tip universalist. Primul cere să nu-i facem niciodată anumite lucruri aproapelui (să-l mințim, să nu-i respectăm identitatea culturală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trad. fr., Commentaire, nr. 66, pp. 238-252 (articol apărut pentru prima oară În Foreign Affairs, vol. 72, nr. 3, vara 1993). — (1997), Le Choc des civilisations, trad. fr., Paris, Odile Jacob (prima ediție americană: 1996), trad. rom. de Radu Carp, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, București, Antet, 1998. JAHODA Marie (1960), „Relations raciales et santé mentale”, in UNESCO, Le Racisme devant la science, Paris, Gallimard/UNESCO, pp. 493-532. LARMORE Charles (1993), Modernité et morale, Paris, PUF. LEMAINE Gérard și BEN
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru unii, este un dat care se impune agenților, iar pentru ceilalți, o construcție artificială. În primul caz, diferitele naționalisme se ciocnesc Între ele, fiecare dorind să-și zdrobească rivalele. În al doilea caz, se poate observa o emulație. O ciocnire frontală. După Miroslav Hroch, națiunile au o existență obiectivă și există independent de orice voință umană. Dificultatea constă În faptul că acestei existențe obiective nu Îi corespunde Întotdeauna o conștiință subiectivă. Clasele sociale sunt componentele unei structuri economice naționale și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dinamică foarte complexă. Trăsăturile culturale ireductibile nu sunt constituite În așa fel Încât să fie de-ajuns să le dispunem conform unei scheme mai mult sau mai puțin ingenioase pentru a sublinia o identitate națională preexistentă și a provoca o ciocnire cu identitățile concurente. Culturile sunt În Întregime fabricate și pot fi adaptate În continuare. Referințele identitare a căror construcție o permit mai curând se combină decât se ciocnesc: fiecare naționalism se definește și se redefinește fără Încetare În raport cu concurenții săi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conflictuale. Confruntarea provoacă, În opinia lor, neliniști identitare pe care naționalismul să străduiește să le calmeze. Pot fi reținute Încă două definiții ale culturii. În funcție de ce anume dorim să accentuăm, atributele permanente sau tehnicile de modelare, procesul duce la o ciocnire frontală sau la o simplă emulație. O logică a Înfruntării. Din perspectiva socio-biologistă reținută de Pierre Van den Berghe, naționalismul este prelungirea mecanică a unei identități culturale preexistente. O serie de tendințe universale orientează comportamentele colective (atașamentul față de persoanele cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Individul nu poate scăpa de dominația lor. Crisparea naționalistă provine din incompatibilitatea acestora cu comportamentul mobil pe care ni-l impune viața modernă. Atributele organice nu pot explica singure apariția naționalismului; În măsura În care acestea nu pot fi șterse și În care ciocnirea lor cu modernitatea scapă oricărui control, ele constituie totuși un factor precumpănitor (Geertz, 1963). Dincolo de trăsăturile lor distinctive, abordările socio-biologistă și primordialistă descriu naționalismul ca pe o modalitate de apărare și de consolidare a unui spațiu cultural bazat pe caractere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dintr-un Împrumut „În bloc”, unitățile compozite constituite până la urmă nefăcând altceva decât să suprapună mase preexistente (Greenfeld, 1992). Analizele lui Anthony Smith și Louis Dumont invită la caracterizarea unor combinații mai complexe. După Anthony Smith, naționalismul ia naștere din ciocnirea brutală dintre societățile tradiționale și modernitate. Valorile ancestrale pe care se baza ordinea consacrată se spulberă sub asalturile progresului tehnic. Începe să capete formă un nou model de societate, care aduce cu sine noi coduri culturale și un nou sistem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prinși în toate entuziasmele și dezamăgirile anilor ’90, bucurându-se de boom-ul libertăților, cunoscând din experiență directă Occidentul, unde au făcut studii serioase și s-au întors „în țărișoară“, unde fiecare zi este „un lung prilej pentru durere“, în ciocnirea cu realitățile. Iată un traseu existențial deja clasic și care se cerea exprimat. Este vorba în aceste pagini de ceva mai mult decât de „simple“ enervări față de zgomotul stradal sau mirosurile din autobuz, de multe ori sunt de-a dreptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
după modelul propus de filozofia lui Hegel, în care se îmbină o lume epică, definită de un tip anume de agregare socială și de raporturi umane, un conținut liric (subiectul individual) și un mediu dramatic, alcătuit din conflicte și din ciocniri. Plecînd de la asumpția că genurile sînt niște categorii propriu-zis literare, estetice, iar modurile categorii care aparțin pragmaticii lingvistice, textele sînt clasificabile după criteriul istoric și cultural, ca ținînd de arhigenurile liric, epic și dramatic, și actualizabile în trei moduri de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Nu mă refer la dispariția tragică a tânărului regizor într-un accident de circulație (apropo: cum au evoluat ancheta și judecata celui care a provocat acel accident?), ci la modul particular, și totuși specific național, în care filmul său proiectează... ciocnirea civilizațiilor. Avem, pe de o parte, o așezare românească înecată în praf și în mici învârteli de tranziție. Un primar (excelent interpretat de Ion Sapdaru) care vrea să se „înfrățească“, nu importă cu cine, numai bani și foloase să iasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
lumea. Trecând dincolo de aspectele care țin de rit sau de creația artistică asociată culturii ortodoxe, ar trebui să vedem ce consecințe are ortodoxia asupra societății românești. În anii 90 s-a vorbit mult și s-a dezbătut pe larg teza ciocnirii civilizațiilor (vezi Huntington, 1998), conform căreia Ortodoxia și catolicismul / protestantismul dau naștere la două culturi diferite. În timp ce cultura Occidentală, clădită pe fundamentele Catolicismului și Protestantismului au făcut casă bună cu democrația și capitalismul, Ortodoxia ține departe spațiile pe care le
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Hervieu-Léger, Danielle. 1998. "Transmission and Formation of Socio-religious Identities". International Sociology 13 Hout, Michael, Greeley, Andrew. 1987. "The Center Doesn't Hold: Church Attendance in the United States, 1940 1984". American Sociological Review 52, p. 325 345 Huntington, Samuel. 1998. Ciocnirea civilizațiilor. București: Editura Antet Iannaccone, Laurence, Everton, Sean. 2004. "Never on Sunny Days: Lessons from Weekly Attendance Counts". Journal for Scientific Study of Religion 43, p. 191 207 Iannaccone, Laurence. 1990. "Religious Practices: A Human Capital Approach". Journal for Scientific
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
unuia sau pentru gesturile a câteva mii. I-am categorisit deja: e vina lor, ei ne fac de rușine... Judecăm cu unități de măsură diferite chiar pe același eveniment, totul pentru a ne mângâia un orgoliu tot mai devastat de ciocnirea civilizației noastre cu cea vestică. Ne revoltăm europenește față de Italia, în frunte cu ditamai președintele, și ne purtăm pur românește aici, între noi, când e vorba despre țigani. Problema lui Mailat și a celorlalți ca el nu ține de faptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
nu sînt pure și simple, ci complexe și conflictuale - un contraimpuls este cel de a rămîne, de a-și ține promisiunea făcută mamei și de a capitula în fața unei existențe dominate de „sacrificii obișnuite”. Paragrafele finale se centrează pe acea ciocnire de impulsuri, pe „labirintul suferinței” care o face neajutorată și inertă, incapabilă de a răspunde cumva chemărilor lui Frank. Dar refuzul Evelinei de a pleca la sfîrșitul povestirii ar putea fi considerat un eșec inutil dintr-un anumit punct de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în valori și perspective, a naratorului cu un personaj. Preferăm cuvîntul „aliniere” pentru că nu hotărăște dacă apropierea dintre narator și personaj va fi cu scopul de a ironiza ori de a simpatiza, sau ca vehicul pentru fluxul conștiinței sau pentru „ciocnirea” a două voci: alinierea este identificată, apoi este definită funcția (sau „naturalizarea”) de către cititor. Termenul „aliniere” ne ajută, de asemenea, să reținem că, în funcție de indicatorii lexico-gramaticali și de efectul narativ sau estetic, există un continuum de la cuvintele ce aparțin
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
fost .......................... (expediat) primele. 3) Televizorul și calculatorul au fost ............................. (distrus) la cutremur. 4) Munții și valea au fost ............................. (reîmpădurit) prin fonduri europene. 5) Britney Spears a suferit ieri un accident rutier. Atât megastarul, cât și mașina au fost ........................ (zdrobit) în urma ciocnirii de un camion. 6) Tabloul și dulapul au fost ................... (transportat) în noua locuință. 7) Din tot ce este la magazin, doar ouăle și morcovii sunt .................... (proaspăt). 8) Marea și muntele erau .................. (așezat) de-o parte și de alta a autostrăzii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de acord în gen descrise de gramaticile normative și descriptive, vezi Iordan (1954: 606-607), Avram (2001: 344-345), GALR (II: 385-386). 119 Exemplul este Britney Spears a suferit ieri un accident rutier. Atât megastarul, cât și mașina au fost ......... (zdrobit) în urma ciocnirii de un camion. 120 Exemplul testat a fost Manechinul român [o fată] și automobilul său pot fi ....... (admirat) pe prima pagină a tabloidelor de azi. 121 Exemplul testat a fost Irinel Columbeanu a făcut o nouă achiziție pe patru roți
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cădem Încă o dată Într-o mare „Formă” a istoriei, „formă” În sensul aristotelic al cuvântului, tipare esențiale ale omului și ale mediului În care se mișcă?! Sau nu ne aflăm Într-un „război religios”, ci Într-o „simplă și brutală” ciocnire Între civilizații, cum o declară un sociolog american, Huntington? Dar... cruciadele ce erau, la urma-urmei? O simplă expansiune a europenilor, care căutau noi căi de acces sau materii prime? Sau... o diversiune a prinților, pentru a rezolva probleme interne insolubile
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
decât Eminescu. Poetul a sesizat că "sfâșierea" nu s-a produs nicicum în sânul poporului român, în majoritate format din țărani, ci în inima "păturii superpuse", în care elementul străin se cuibărește mult mai lesnicios. În sânul elitelor se iscă ciocnirea arheilor etnici, încât Principatele Române, apoi România, au avut parte de o nobilime scindată, în care elementul străin (și chiar cel autohton) s-a pus mai totdeauna în slujba unor interese imperiale vecine. Astfel, în loc ca elitele să fie elementul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a elitelor culturale, politice, sociale chiar. Acestea au preluat chiar o doctrină care, ca o umbrelă de protecție teoretică, le permite să persiste, să se complacă în situația pe care și-au creat-o. Este vorba de ceea ce se cheamă "ciocnirea civilizațiilor" (Huntington). Theodor Codreanu explică recurgând la conceptul de arheu, arheitate reformulat din același inepuizabil arsenal teoretic eminescian. Intelectualii basarabeni se află între arheitatea slavă și cea romanică, fiind obligați să opteze la un moment dat. Ion Druță, de pildă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]