3,759 matches
-
faptul că nu sa propus printr-o notă justificativă. Referitor la condițiile legale de prelungire a stării de alertă, solicită a se observa că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 392/2021, s-a stabilit clar că prelungirea stării de alertă este circumscrisă unor condiții obiective, clare, care trebuie analizate cumulativ, nefiind îndeplinită una dintre cele 5 condiții, iar starea de alertă este nulă. Învederează că nu poate fi primită critica M.A.I. conform căreia instanța de judecată nu poate analiza, din moment ce
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
este expres permis de lege, fapt ce trebuie să iasă în evidență, cu ușurință, din conținutul său. Prin urmare, pentru a se putea verifica riguros conformitatea comportamentului organelor administrative cu legea pe care o aplică, acest comportament trebuie să se circumscrie unor cerințe de fond și formă bine definite: Obligația autorității publice de a asigura informarea corectă a beneficiarului asupra unei decizii de natură de a produce ingerințe în drepturile și interesele sale trebuie motivată nu doar din perspectiva competenței de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
care au determinat-o se mențin, legea prevede posibilitatea prelungirii stării de alertă, pentru același termen limitat. Dincolo de condițiile generale de valabilitate pe care trebuie să le respecte un act administrativ, hotărârea Guvernului privind prelungirea stării de alertă este circumscrisă unor condiții obiective, clare, respectiv „ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii răspunsului amplificat pentru o perioadă suplimentară“ și „pentru motive temeinice“ [art. 3 alin. (2) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020]. Pentru
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
expres că Guvernul, deși a fost autoritatea publică care a adoptat O.U.G., are și calitatea de inițiator: 105. În raport cu acestea, este evident că domeniul vizat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2019, care transpune directiva menționată, este circumscris domeniilor de specialitate ale C.E.S. referitoare la protecția concurenței loiale și a drepturilor consumatorilor. Prin urmare, inițiatorul proiectului de act normativ avea obligația de a solicita avizul C.E.S. anterior adoptării sale. Cu toate acestea, Guvernul, în calitate de inițiator, nu
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
care au determinat-o se mențin, legea prevede posibilitatea prelungirii stării de alertă, pentru același termen limitat. Dincolo de condițiile generale de valabilitate pe care trebuie să le respecte un act administrativ, decizia Guvernului privind prelungirea stării de alertă este circumscrisă unor condiții obiective, clare, respectiv „ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii răspunsului amplificat pentru o perioadă suplimentară“ și „pentru motive temeinice“ [art. 3 alin. (2) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020]. Pentru
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
din perspectiva prevederilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ: Având în vedere premisele adoptării actului în discuție, obiectul de reglementare și scopul acestuia, rezultă, fără putință de tăgadă, faptul că Hotărârea Guvernului nr. 1.242/2021 se circumscrie categoriei de acte administrative prevăzute de art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, fiind un act emis pentru înlăturarea consecințelor epidemiei de COVID-19 și, pe cale de consecință, nu îi este aplicabilă procedura reglementată de art.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
persoanelor nevaccinate, cu asigurarea unei condiții minimale privind reducerea riscului de infectare, reprezentat prin măsura alternativă a testării. În contextul celor prezentate, rezultă că nu se află în prezența unei discriminări întrucât situațiile comparate nu sunt similare. Măsurile contestate se circumscriu sferei drepturilor care pot fi restrânse de autoritățile competente și reprezintă o restrângere, justificată obiectiv, a exercițiului libertății de circulație și al libertății întrunirilor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că statele au rolul de organizator neutru și imparțial
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
la soluționarea litigiului asupra fondului. “ Prin urmare, pornind de la interpretarea literală și logică a legii, este evident că acțiunea de fond trebuie să aibă obiect identic cu ordonanța președințială. Dar, astfel cum este formulată pretenția dedusă soluționării, ea se circumscrie expres activității de contencios administrativ. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificări și completări, „contencios administrativ - activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim“. Obiectul acțiunii se circumscrie exclusiv exigențelor legii speciale, cererea urmând a fi întemeiată în drept, de către părțile reclamante, pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004. În schimb, ordonanța președințială are ca temei legal dispozițiile art. 997-1.001 din Codul de procedură civilă. În
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
dintre pretinsele motive de nelegalitate invocate prin raportare la dispozițiile hotărârii Guvernului în discuție nu este de natură a răsturna prezumția menționată. De asemenea, motivarea oportunității prelungirii stării de alertă și luării măsurilor de răspuns este suficientă și concludentă, fiind circumscrisă, în mod rezonabil, marjei de apreciere recunoscute autorității pârâte în materia reglementată de actul contestat. Motivarea pretențiilor părții reclamante este formulată, în mod eronat, din perspectiva unei persoane care se consideră îndreptățită să susțină că măsurile luate de autoritatea publică
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
către alte autorități ale statului reclamantului nu privește activitatea C.N.S.S.U., astfel încât eventualele nemulțumiri trebuie în mod firesc să se îndrepte către aceste autorități. În același sens, nerespectarea legii de către reclamant prin organizarea și participarea la proteste, mitinguri se circumscrie aceluiași principiu de drept, care presupune că „nimeni nu se poate prevala de propria culpă în susținerea intereselor sale“. În ceea ce privește condiția justificării unui interes personal constând în vătămarea drepturilor, învederează instanței faptul că reclamantul nu justifică un
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
situație ce ar putea atrage incidența dispozițiilor anterior evocate. ... 37. În condițiile în care construcția nu își păstrează în cadrul societății scopul locativ avut în vedere la data edificării construcției și constituie sediul societății, se naște întrebarea dacă se mai circumscrie noțiunii de casă de locuit și, prin urmare, dacă mai conferă dobânditorului vocație la formularea cererii de constituire a dreptului de proprietate asupra terenului în sensul dispozițiilor legale analizate. ... 38. Totodată, se impune a lămuri dacă este necesar ca la
DECIZIA nr. 54 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275741]
-
dorit să realizeze un echilibru între dreptul la informație și protecția datelor cu caracter personal, în speță numele persoanei. De la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 se poate deroga „în condițiile legii“, unul dintre cazurile ce se circumscriu acestei sintagme fiind cel prevăzut de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, potrivit căruia informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a
DECIZIA nr. 391 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281920]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 3 iulie 2018, paragrafele 21-23, în sensul că reglementarea procedurii de soluționare a cererilor de recuzare și abținere reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerității acestei proceduri. Dispozițiile criticate se circumscriu domeniului de reglementare a procedurii de judecată, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului. Așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, Curtea a reținut că accesul liber la justiție nu
DECIZIA nr. 527 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281890]
-
I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, câtă vreme autoarea acesteia critică opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă. Or, aceste aspecte nu se circumscriu unor veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. Totodată, împrejurarea că unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată corespunde principiului libertății economice și nu se poate impune unităților reparatoare
DECIZIA nr. 65 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281847]
-
că, în cadrul acestei proceduri, judecătorul de drepturi și libertăți nu se pronunță asupra temeiniciei acuzației aduse inculpatului, acesta fiind atributul exclusiv al instanței de judecată, cu ocazia judecării pe fond a cauzei, analiza judecătorului de drepturi și libertăți fiind circumscrisă, printre altele, analizării probelor administrate în cursul urmăririi penale din care rezultă suspiciunea rezonabilă a săvârșirii de către inculpat a unei/unor infracțiuni. Reține că instanța de control constituțional a fost anterior sesizată cu excepții de neconstituționalitate ale dispozițiilor art. 342
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
de procedură penală, a recursului în casație în situațiile prevăzute de art. 434 alin. (2) din Codul de procedură penală etc.] nu înseamnă că este afectată plenitudinea de jurisdicție a instanțelor judecătorești, deoarece, așa cum s-a arătat, aceasta se circumscrie numai legii, în acord cu dispozițiile art. 126 alin. (2), cu condiția ca, prin reglementarea la nivel legal a principiilor constituționale referitoare la procedura de judecată, legiuitorul să asigure atât dreptul părților de a avea un parcurs procedural previzibil și
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
vedere cele reținute anterior, Curtea constată că schimbarea încadrării juridice a faptei, așadar stabilirea textului de lege care prevede și sancționează fapta socialmente periculoasă și caracterizarea ei ca infracțiune, excedează competenței judecătorului de drepturi și libertăți, astfel cum este aceasta circumscrisă în art. 53 din Codul de procedură penală, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dispozițiilor constituționale invocate, în condițiile în care, astfel cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, precitată, legiuitorul poate institui
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
constituționale invocate, în condițiile în care, astfel cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, precitată, legiuitorul poate institui anumite limite de competență, prin aceasta nefiind afectată plenitudinea de jurisdicție a instanțelor judecătorești, deoarece aceasta se circumscrie, în acord cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, numai legii. De altfel, astfel cum s-a arătat anterior, Curtea reține că există norme procesual penale în temeiul cărora instituția procesual penală menționată să poată fi valorificată în celelalte
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. ... 6. Judecătoria Miercurea-Ciuc - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că autorul este o persoană privată de libertate, fiind subiect al raporturilor juridice ce se circumscriu dispozițiilor Legii nr. 254/2013, motiv pentru care constituționalitatea prevederilor criticate din acest din urmă act normativ urmează a fi apreciată în cadrul unui considerent comun. Astfel, reține că textele de lege criticate sunt constituționale, întrucât dreptul la apărare nu este
DECIZIA nr. 302 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290004]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 9 martie 2020, și nr. 209 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 29 august 2022, Curtea a reținut că prevederile legale criticate se circumscriu celei de-a patra faze a procesului penal, și anume fazei de executare. Art. 39 din Legea nr. 254/2013 reglementează atât cu privire la stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, la plângerea depusă de persoana condamnată la
DECIZIA nr. 302 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290004]
-
privește executarea unei pedepse (Decizia nr. 766 din 28 noiembrie 2019, precitată, paragrafele 18 și 19). ... 21. Totodată, în ceea ce privește dispozițiile art. 40 alin. (16) și (21) din Legea nr. 254/2013, după ce a observat că acestea se circumscriu ultimei faze a procesului penal, și anume fazei de executare a hotărârii penale, cadru general de reglementare care vizează o activitate ulterioară fazei de judecată în care s-a stabilit existența vinovăției în materie penală, Curtea a reținut că, în
DECIZIA nr. 302 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290004]
-
cale de atac este inadmisibilă, întrucât încheierile de ședință pot fi atacate odată cu fondul, cu aceeași cale de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii judecătorești prin care cauza a fost soluționată. ... 22. Prin urmare, acest cadru procesual se circumscrie unei cauze de inadmisibilitate care vizează legătura textului criticat cu soluționarea cauzei. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că o excepție de neconstituționalitate ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă în condițiile în care nu sunt
DECIZIA nr. 269 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290023]
-
al competenței sale de a soluționa criticile formulate, Curtea reține că susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, potrivit cărora dispozițiile legale criticate sunt neclare întrucât nu precizează actul normativ la care fac trimitere, nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci se circumscriu sferei interpretării și aplicării prevederilor criticate, în concret, la speța dedusă judecății. În ceea ce privește interpretarea și aplicarea legii, Curtea a reținut în jurisprudența sa că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a
DECIZIA nr. 269 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290023]
-
a fost formulată prezenta sesizare are ca obiect obligarea unei unități de învățământ preuniversitar la compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat și cuvenit pentru activitatea prestată în regim de plată cu ora. ... 60. Astfel, pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 61. Cauza în care a fost formulată sesizarea se află în primă instanță, fiind pe
DECIZIA nr. 41 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289906]