5,141 matches
-
fără de care cetatea oamenilor nu ar fi putut fi niciodată organizată”.<footnote id=”34”> <PLATON, Protagoras, 320 d-323 a, în Opere, vol I, traducere de Șerban Mironescu, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1975, pp. 435-437, apud. BARBU,Daniel, Op. cit, p. 210. /footnote> Prin urmare, în urma acestui mit, Protagoras conchide următorul aspect carcteristic definiției politicului, și anume: “Cănd e vorba să delibereze despre organizarea cetății, se ridică și își dă cu părerea atăt dulgherul, căt și fierarul sau curelarul, negustorul
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
Despre ceea ce reprezintă omul pentru om, putem scrie cărți întregi de filosofie, însă aș dori să cuprind în doar căteva rănduri esența acestei „corelații”. Prin simplul fapt că este curios, omul este o „făptură care-și primejduiește existența”(Nicolai Hartmann cit. Sombart, în „Vom Menschen”). Aflăndu-se într-o continuă luptă pentru supraviețuire, omul ca „animal rațional și muritor” (Sf. Augustin) „se simte pe sine” (Paul Ernst). Acest „se simte pe sine” poate avea două înțelesuri: fie omul își simte propria existență
Demintatea umană. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Irina Georgiana Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2294]
-
de Dan Lungu, Polirom, Iași, 2002, pp. 135, 144 și 150 (n. tr.). Theodor Adorno, Teoria estetică, traducere de Andrei Corbea, Gabriel H. Decuble, Cornelia Eșianu, Paralela 45, Pitești, 2006, pp. 22, 25-26 (n. tr.). Theodor Adorno, Teoria estetică, ed. cit., p. 23 (n. tr.). Gaëtan Picon, Scriitorul și umbra lui. Introducere la o estetică a literaturii, traducere de Viorel Grecu, Univers, București, 1973, p. 16 (n. tr.). Theodor Adorno, Teoria estetică, ed. cit., p. 58 (n. tr.). Ibidem, pp. 43-44
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
n. tr.). Theodor Adorno, Teoria estetică, ed. cit., p. 23 (n. tr.). Gaëtan Picon, Scriitorul și umbra lui. Introducere la o estetică a literaturii, traducere de Viorel Grecu, Univers, București, 1973, p. 16 (n. tr.). Theodor Adorno, Teoria estetică, ed. cit., p. 58 (n. tr.). Ibidem, pp. 43-44 (n. tr.). Ibidem, p. 32 (n. tr.). Ibidem, p. 15 (n. tr.). Coaliție de stânga care a condus Franța între 1936 și 1938, inițiind importante reforme sociale (n. tr.). Max Weber, Etica protestantă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sfârtecaseră și coastele, dar el cuvânta cu măiestrie ca și cum ar fi dobândit mai multe guri și făcea de rușine pe vrăjmaș prin această străină înfrângere”<footnote Idem, Cuvântul al II-lea de laudă la Sfântul Mucenic Roman, I, în vol. cit., p. 406. footnote>. Același Sfânt Părinte, vorbind despre chinurile ce le-au îndurat martirii, subliniază că acestea au fost dureroase și groaznice, însă au ținut o clipă, pe când odihna de pe urma chinurilor ține veacuri fără de moarte. Sau, mai bine spus, chinurile
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
ochii ațintiți la împărțitorul de răsplăți. Iată, Fericitul Ștefan nu vedea ploaia de pietre, pentru că se uita la Hristos cu ochii credinței (Fap. 7, 55-58); în loc de pietre, număra răsplățile și cununile”<footnote Idem, Cuvânt la Sfinții Mucenici, I, în vol. cit., p. 450. footnote>. Așa au dat mărturie grăitoare și cei patruzeci de mucenici care se încurajau unul pe altul și ziceau acestea: „«Aspră-i iarna, dar dulce-i paradisul! Dureros e înghețul, dar plăcută odihna! Să suferim puțină vreme, și
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Se atingea de inima ei, Acela îi întărea sufletul, numai Acela îi alunga frica. Dar pe acestea Iisus nu le fia”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie de laudă la Sfânta Muceniță Pelaghia cea din Antiohia, II, în vol. cit., p. 364. footnote>. Un alt exemplu concludent care ne întărește în convingerea că Hristos Se răstignește în martirii Săi, suferă și devine tăria lor, este cel al muceniței Felicitas care s-a bucurat și ea din belșug de ajutorul harului
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
articole "Reziliența față de adversitate: factorii de protecție împotriva dezordinilor mintale". Tocmai măsurând ceea ce poate "prezice" vulnerabilitatea (adică probabilitatea cea mai mare de a dezvolta tulburări), această abordare arată non-fatalitatea acestei vulnerabilități, demonstrează reziliența. În orice caz, potrivit aceluiași Rutter (loc. cit.), prezența unui singur factor nu mărește probabilitatea unor probleme ulterioare. Pentru el, probabilitatea problemelor emotive și comportamentale crește considerabil odată cu asocierea mai multor factori de risc. De exemplu, un copil care trăiește într-un cartier defavorizat nu are un risc
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care practică acest tip de evaluare sunt uneori peste poate de agasante prin caracterul lor patriotard. Astfel, chiar când a avut loc prima conferință mondială a societăților de criminologie, desfășurată la Paris în 2004, un text de Anne Wyvekens (loc. cit.), cu titlul What Works?, relatează că "la reuniunile pregătitoare pentru acest colocviu se aud izbucnind, în rândul cercetătorilor francezi, inevitabilele sarcasme antiamericane", la care și membrii Observatorului nostru au fost, de altfel, auditori consternați în timpul conferinței propriu-zise. Asta înseamnă ignorarea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
et al., 2002, p. 148). Intervențiile centrate pe mediul școlar apar drept eficace și nici una nu are efecte negative. Ele cuprind diverse tehnici și programe bazate pe o corelație evidentă pe care am evocat-o deja mai sus (Gottfredson, loc. cit., p. 71): "Școlile în care corpul didactic și administrația comunică și lucrează împreună pentru a planifica schimbarea și a rezolva problemele au un moral mai bun al cadrelor și se confruntă cu o dezordine mai scăzută. Aceste școli pot asimila
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
curent al analizei contextuale (Benbenisthy și Astor, 2005) sau studiul clasic al lui Rutter (Rutter et al., 1979): explicația acestor diferențe rezidă și în interiorul școlii, nu doar în fundalul familial ori socio-economic. De unde o concluzie netă (Galloway și Roland, loc. cit): Problema este că multe programe care urmăresc să schimbe comportamentele, printre care și programele anti-bullying, tind să privească problema de comportament ca fiind esențială: rezolvați-o și totul o să meargă bine! Totuși evidența arată că eficacitatea unei școli este infinit
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
O dovedește, de exemplu, răspunsul la o întrebare esențială: cu cine vorbești când ai probleme la școală? Tabelul 33. Răspunsurile elevilor din ciclul 3 al școlii elementare la întrebarea. "Cu cine vorbești când ai probleme la școală?"* Vorbesc cu... Nr. cit. Frecv. Mama 1 825 66,5% Tatăl 1 345 49,0% Învățătorul 1 050 38,3% Prietenii 944 34,4% Educatorul de sprijin 740 27,0% Directorul 648 23,6% Fratele sau sora 567 20,7% Doamna de la cantină 418
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în diamante și trofee de vânătoare de la dictatorul african Bokassa, Împarat autoproclamat al Imperiului African Central în schimbul sprijinului politic și militar francez. Toate acestea au fost notate și făcute publice de către presa franceză de stânga. 49 J. -B. Albertini, op. cit, p.80 50 În octombrie 2005, administratorii francezi au acumulat 51%, administratorii teritoriali 30% si administratorii de spitale 19% din numărul total al celor care lucrau în administratia publica. 51 Legea din 13 iulie 1983 cu referire la drepturile si
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a capitalului, însoțită de dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale<footnote G. Sörös, 2002, Despre globalizare, Editura Polirom, Iași, p. 15. footnote>. Globalizarea se bazează pe libertate<footnote G. De la Dehesa, 2007, op. cit, p. 18. footnote>: libertatea de a face comerț cu restul lumii și de a capitaliza în avantajul relativ al fiecărei țări; libertatea de a investi acolo unde profiturile de capital sunt mai mari, la un nivel de risc tolerabil; libertatea
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
o sursă de inspirație în perioada tinereții [lui Chaucer, n. n.] și primele sale poeme, Cartea Ducesei și Divanul păsărilor au o solidă bază de inspirație franceză.” (trad. n.) Dictionary of Literary Biography, volume 146: Old and Middle English Literature, ed. cit., p. 130. Liricii francezi contemporani celor doi scriitori cultivau o poezie decorativă, artificială și aveau un stil căutat. Geoffrey Chaucer și Giovanni Boccaccio sunt diferiți în stil și temperament. 6 Robert O. Payne, op. cit., p. 26. 14 ori prietenului mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
36 Ibidem. (trad. n.) 37 David Salter, „Born to thraldom and penance”: wives and mothers in middle English romance, în „Essays and Studies”, annual 2002, pp. 41-42. 38 S. H. Rigby, op. cit., p. 135. (trad. n.) 39 David Salter, art. cit., p. 42. 40 Ibidem. 41 Derek Brewer, Symbolic Stories: Traditional Narrative and the Family Drama in English Literature, Cambridge, 1980, p. 74. (trad. n.) 42 David Salter, art. cit., p. 43. (trad. n.) 27 răufăcătoare și în cele din urmă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
H. Rigby, op. cit., p. 135. (trad. n.) 39 David Salter, art. cit., p. 42. 40 Ibidem. 41 Derek Brewer, Symbolic Stories: Traditional Narrative and the Family Drama in English Literature, Cambridge, 1980, p. 74. (trad. n.) 42 David Salter, art. cit., p. 43. (trad. n.) 27 răufăcătoare și în cele din urmă meritând chiar o pedeapsă sau cerând o răzbunare.”43 Personajele pozitive erau plate, pe când cele negative tindeau către o anumită complexitate. Pentru Giovanni Boccaccio, dar și pentru Geoffrey Chaucer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
woman: voice and power in Chaucer's Manciple's Tale, în „The Journal of English and Germanic Philology”, January 1996, vol. 95, nr. 1, p.19. 87 Ibidem, p. 24. 88 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 494. 89 David Raybin, art. cit., p. 19. 40 evidențiază respectul de sine și controlul pe care îl dețin asupra vieților lor, și, adeseori, asupra destinelor unor bărbați.”90 Personajele feminine chauceriene (Sfânta Cecilia, Prudenția, bătrânele din povestirile târgoveței din Bath și ale fratelui cerșetor, soțiile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Povestirea sa este plină de optimism, reliefează ideea egalității și a toleranței. Conservatorismul plin de amărăciune al economului, mizantropia și misoginismul se fundamentează pe un pesimism miop.” 97 Zeul Phoebus se comportă ca un om, un 93 David Raybin, art. cit., p. 33. (trad. n.) 94 Ibidem, p. 19. (trad. n.) 95 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 428. 96 Priscilla Martin, op. cit., p. 226. 97 Ibidem, p. 227. (trad. n.) 42 bărbat rudimentar și răzbunător, femeia este și ea ignobilă, cioara își
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cele tinere, lăsate în grija lor, în spiritul virtuții și al moralei creștine. Scriitorul se dovedește un spirit deschis și în 128 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. II, p. 521. 129 Ibidem, p. 522. 130 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 373. 131 Ibidem, pp. 373-374. 54 această situație, nu este un moralist aspru, intransigent, ci are îngăduința necesară și înțelepciunea de a accepta diversitatea umană. Femeia devine pedagog, la vârsta maturității, pentru suratele ei în două ipostaze: fie atunci când
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu este aceeași cu personajul din Decameronul, ci întruchipează o tânără de o sensibilitate aparte, care trăiește drama de a fi fost părăsită de iubitul ei și care scrie o carte, destăinuindu-și suferința celorlalte femei. 231 Jessica Levenstein, art. cit., p. 335. (trad. n.) 232 ștefan Crudu, În loc de prefață, în Giovanni Boccaccio, Fiammetta, Editura Univers, București, 1973, p. VIII. 85 Lucrarea se dorește din nou un model de experiență, un îndreptar sau un manual despre capcanele dragostei ce nu trebuie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu certitudine o precursoare a unor eroine precum prințesa de Clèves, Emma Bovary și Anna Karenina, deoarece întregul roman este o proiecție a sufletului torturat al unei femei îndrăgostite.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 39. (trad. n.) 238 ștefan Crudu, loc. cit., pp. XI-XII. 86 Încă din incipit, naratoarea Fiammetta se dorește o inițiatoare în complexa ars amandi, admirăm o scriitură feminină destinată doar femeilor: „Nu țin însă ca întâmplările mele să ajungă și sub ochii bărbaților, ba chiar, atât cât îmi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de singură”242 . Evadarea în ficțional, ca modalitate de cunoaștere, dovedește finețea spirituală a personajului. Femeia se remarcă și prin alte deprinderi lăudabile: este pricepută la vânătoare, știe să mânuiască arcul și săgețile, să întindă 239 Giovanni Boccaccio, Fiammetta, ed. cit., p. 2. 240 Ibidem, p. 3. 241 Ibidem, p. 7. 242 Ibidem, p. 100. 87 plasele, să asmută câinii, să poarte pasărea răpitoare pe braț. Dansează la îndemnul celorlalți, dar sufletul îi este încărcat de durerea pricinuită de absența iubitului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
autentic, este mult prea ancorată în real, iubește prea mult viața în toată complexitatea ei. Canterbury devine o țintă dorită, dar parcursul se va dovedi mult mai antrenant și mai ispititor decât punctul 249 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 28. 90 său terminus. „Pelerinajul în sine devine o metaforă relevantă a vieții umane.”250 Viața reprezintă un joc, o luptă, o competiție pentru cei plecați la drum. 251 Lumea chauceriană agitată, sprintenă și cosmopolită ilustrează, mai curând, un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
associated with that of a weaver of fabric and, likewise, she is a weaver of texts, lifting and borrowing from even the most unlikely of sources to weave together a narrative web both self-promoting and self-incriminating.” Catherine S. Cox, art. cit., p. 221. 261 Susan Crane, Alison's Incapacity and Poetic Instability in The Wife of Bath's Tale, în „PMLA”, vol. 102, nr. 1, January 1987, p. 22. 262 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 39. 263 Ibidem. 264 Ibidem. 93 iubitoare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]