13,364 matches
-
literare, de analiză psihologică și, evident, energice îndemnuri de a citi și a reciti capodoperele literaturii europene. Și nu numai. George Topîrceanu, secretar de redacție perpetuu, dublat, în același timp, de un excelent cunoscător al literaturii române, poseda voluptatea descoperirii, citirii și publicării unor confrați, în opera cărora intuia un dram de talent. Era atât de convingător în această ipostază încât, adesea, îl impresiona și, uneori, îl uimea până și pe severul și glacialul G. Ibrăileanu. * Iași, 27 noiembrie 1935 Mult
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
a părut victima sistemului, a statului, a politicienilor. Singurul vot de refuz s-a dus, din fericire, la Diaconu, nu la PRM", a declarat Antonescu. Crin Antonescu a ținut să sublinieze gravitatea gestului premierului de a părăsi plenul în momentul citirii moțiunii de cenzură formulată de Opoziție. "Astăzi, pentru prima dată, un premier, din 1990 până astăzi, a venit și ne-a spus că nu vrea să se joace de-a moțiunea, că e obosit", a spus Antonescu.
De ce se bucură Antonescu de succesul lui Diaconu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/30048_a_31373]
-
Crișan Andreescu Crin Antonescu a criticat gestul lui Victor Ponta de a părăsi plenul Parlamentului la citirea moțiunii de cenzură, spunând că este "o sfidare fără precedent". "Moțiunea de cenzură poate să nu vă placă, dar obligația dumneavoastră este să veniți și să răspundeți. Expediind, pentru prima dată în istoria Parlamentului, în maniera aceasta un demers fundamental
Ce i-a spus Antonescu lui Ponta la dezbaterea moțiunii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30054_a_31379]
-
punct de vedere democratic, v-ați stins atât de tânăr", a declarat Antonescu, în plenul Parlamentului, la dezbaterea moțiunii de cenzură. Reacția liderului PNL a venit în contextul în care premierul Victor Ponta a ieșit din plen când a început citirea moțiunii de cenzură, mergând în biroul președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea. "Din respect simbolic, primul ministru trebuie să fie de față când o moțiune de cenzură se citește. Nu ați fost de față nici prima, nici a doua oară. Acesta
Ce i-a spus Antonescu lui Ponta la dezbaterea moțiunii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30054_a_31379]
-
profil clar, în care conviețuiesc Nora Iuga cu Paul Daian, Andrei Oișteanu cu Saviana Stănescu, Gheorghe Iova cu Marius Ianuș etc. Au mizat intens și exclusiv pe formatul Microsoft Reader (și din anumite puncte de vedere au pierdut) - softul necesar citirii unui astfel de text e mare, e puțin folosit în comparație cu Acrobat Reader-ul și nu poate fi citit de sintetizatoarele de voce. De altfel, disputa dintre Microsoft Reader și Acrobat Reader e veche și fără prea multe șanse de a fi
Poezie și proză pe Internet by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/15350_a_16675]
-
similar, ipoteza excentrică a unei păcăleli din partea mătușii: scrisorile existau, fără doar și poate; în anumite limite rezonabile, și ținînd cont de viața aventuroasă a defunctei, ele nu puteau fi decît interesante, imprevizibile; nu mai rămînea decît necesara vulgaritate a citirii lor. Altminteri, epistolele s-ar fi topit pe cerul epocii lor precum un stol melancolic de indiscreții înaripate. Un întreg halou de supoziții creștea în spatele secretului. O bună prietenă a mătușii (poza 2) ar fi băgat mîna-n foc că erau
Ospățul Sfinxului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15224_a_16549]
-
său Eminesciana, 1985). Deși l-am apucat pe Șerban Cioculescu director la Biblioteca Academiei Române, n-am știut de aceste preocupări ale sale pentru restituirea apostrofului lui Eminescu. Personal am înțeles necesitatea apostrofului în poezia lui Eminescu după ani întregi de citiri comparate (confruntări) ale edițiilor sale și ale Convorbirilor literare. 13). M. Eminescu: Luceafărul. Ediție critică de N. Georgescu, Ed. Floare albastră, 1999.
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
Florin Costinescu Citirea unei poezii bune... Citirea unei poezii bune este comparabilă cu descoperirea neașteptată a unei stele încă necunoscute, cu descifrarea nesperată a unui mesaj dintr-o lume viitoare, cu ieșirea, în zorii zilei, pe o faleză în care urmele de pescăruși
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/3266_a_4591]
-
Florin Costinescu Citirea unei poezii bune... Citirea unei poezii bune este comparabilă cu descoperirea neașteptată a unei stele încă necunoscute, cu descifrarea nesperată a unui mesaj dintr-o lume viitoare, cu ieșirea, în zorii zilei, pe o faleză în care urmele de pescăruși imită scrieri dispărute uneori
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/3266_a_4591]
-
fricii, puțini sunt cei ce nu imploră iertare. Dintre cei iertați, și mai puțini sunt cei ce nu se vor întoarce cu gând să ia viața iertătorului. Doamne, tu ne ceri să iertăm vinovatul dar nu și greșeala. De la Iorga citire, iertarea nu înseamnă înfrățire ci adesea dispreț. Adevărat că sunt și iertări care biciuie-n față. E bine să știm că iertarea celor mai mulți se află dincolo de ghearele lor. Pedeapsa celui ce iartă mult cade o singură dată, cu greutatea tuturor
O recitire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11108_a_12433]
-
multă vreme am urmărit în reportajele tv un eșantion de populație politicianistă și am ajuns la concluzia că majoritatea politicienilor români sunt luați în vizorul acestui crud virus pentru a-i cădea victime. De fapt, e mai bine să dau citire paragrafului din studiu, deci: H5N1 este un virus producător de gripă aviară - în paranteză fie spus, cuvântul aviar(ă) nu există în DEX -, de unde rezultă că virusul preferă zburătoarele... Or, având în vedere că mulți politicieni cam zboară dintr-o
Un studiu haralampyan: "Efectul gripei aviare asupra politicienilor" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11220_a_12545]
-
de filozofie la Facultatea "Al. I. Cuza" din Iași, ne spune un singur lucru: că din rîndul trăirilor cruciale de care un om poate avea parte în viață face parte și lectura. Aproape că sună desuet în zilele noastre, dar citirea unei cărți la un moment dat poate avea o asemenea influență asupra unui om încît, comparată cu obișnuitele trăiri cotidiene, ea poate cîntări cît o experiență. Urmarea imediată va fi o schimbare de optică și, în al doilea rînd, o
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
unui om încît, comparată cu obișnuitele trăiri cotidiene, ea poate cîntări cît o experiență. Urmarea imediată va fi o schimbare de optică și, în al doilea rînd, o adîncire treptată în deprinderea aceasta, atît de bizară și din ce în ce mai rară, a citirii cărților. În prelungirea distincției pe care am făcut-o mai înainte, este limpede că, dacă pagina a doua a cărții lui Valeriu Gherghel ne prezintă un curriculum vitae extrem de sărac al autorului, în schimb celelalte pagini din Porunca lui rabbi
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
scrie" spre ,a ființa". Nu sînt foarte convins că este așa, chiar dacă este limpede că în noul volum nu mai apar considerații metatextuale ca cele din debutul povestirii Insula. Ceea ce nu se precizează însă explicit se poate observa la o citire atentă a textelor. Autorul manevrează cu multă dexteritate vocile narative, trece cu nonșalanță de la stilul direct, la cel indirect liber, folosește din plin resursele intertextualității (mergînd de la scriitorii mai mult sau mai puțin clasici pînă la subtila distilare în text
Textualismul planturos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10676_a_12001]
-
Horia Gârbea Limba folosită în comunicarea prin computer este una alterată de condițiile specifice. În primul rînd este un limbaj destinat citirii și nu auzirii. De aceea șirurile de consoane fără vocală sau absența diacriticelor nu deranjează pe nimeni! Există diferențe fundamentale între trei jargoane utilizate în comunicarea prin mediul electronic: limba e-mailului, a chatului și a convorbirii paralele cu alte activități
În țara lui copy-paste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10774_a_12099]
-
copilărie, prin care umbla o găină în libertate, cu referința concretă la o mică dramă din trecutul său afectiv). Prin intensitatea propriei sale contemplații, poemul pare să găsească labirintul ascuns, drumul spre mirific, spre puritate, spre sens. Stă mărturie celebra ,citire" a desenului de pe covor, elogiul acelei facultăți de a uita de sine aflată la îndemâna oricărui copil visător, reverie ce deschide ușa spre labirintul interior. Saba revine mereu pe unde a mai fost, el este o adevărată natură intensivă, obsesivă. Revine
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
atât mai mult cu cât nimic nu se vrea și nu e facil sau ipocrit în versurile lui Dan Sociu. În rest, s-ar putea cita oricât (și - generic-oricum)dintr-o carte cum e aceasta. Cântecele excesive își merită, însă, citirea, recitirea și ascultarea (cu o rezervă față de bemolările continue din tonul vocii autorului). Cu siguranță, nu doar acum, ci și peste ani buni.
Cântece eXcelente by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11026_a_12351]
-
pot numi unicat, în privința studiilor făcute cu privire la apartenența noastră la gruparea valahă. Extraordinar de bine documentat, pe parcursul a 197 de pagini, ni se prezintă o valoroasă cer cetare în domeniul glotologiei evolutive. Abordarea de către autor a unui mod diferit de citire a termenilor străvechi „VALAH” și a variantelor sale, relevă un adevăr fundamental: originea comună a popoarelor tracice de limbă română cu cea a popoarelor semitice. Autorul ne mai atenționează în prefața cărții că: „Sfera lingvistică atotcuprinzătoare a acestor elemente lexicale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
plecatul de lângă noi, poetul de seama Adrian Păunescu. Cauzele? Obiective și subiective. Obiective: nu poesed nici o carte din bogata operă a cunoscutului pe scară mondială poet. Subiective: dificultatea de a traduce o poezia perfect ritmată și rimată, simplă la prima citire, dar în realitate pătrunsă de un adânc substrat filosofic, din cauza căruia nu-i usor să te apropia poetic de ea. Același lucru aș zice și despre vechiul meu prieten și coleg de facultate Ilie Constantin. Nu mi-a fost cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în coșul de gunoi. Mă voi mărgini să spun doar atât: dacă pentru Elitis, traducerea-i o a doua scriere și pentru Borjes o rescriere, și încă tot după Borjes: «ceea ce variază nu-s formele de scriere, ci formele de citire » facă-se ca această culegere să constituie pentru cititorul grec o a doua citire, sau o con-citire (o citire împreună) a cititorului și a traducătorului, a celor 14 poeți români, cu mereu nestinsa dragoste a traducătorului pentru poezie și pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
traducerea-i o a doua scriere și pentru Borjes o rescriere, și încă tot după Borjes: «ceea ce variază nu-s formele de scriere, ci formele de citire » facă-se ca această culegere să constituie pentru cititorul grec o a doua citire, sau o con-citire (o citire împreună) a cititorului și a traducătorului, a celor 14 poeți români, cu mereu nestinsa dragoste a traducătorului pentru poezie și pentru cititorii ei. Hristos Ziatas și totuși Poetul - coroană de spini pe fruntea generației Ion
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
scriere și pentru Borjes o rescriere, și încă tot după Borjes: «ceea ce variază nu-s formele de scriere, ci formele de citire » facă-se ca această culegere să constituie pentru cititorul grec o a doua citire, sau o con-citire (o citire împreună) a cititorului și a traducătorului, a celor 14 poeți români, cu mereu nestinsa dragoste a traducătorului pentru poezie și pentru cititorii ei. Hristos Ziatas și totuși Poetul - coroană de spini pe fruntea generației Ion Alexandru Pasărea cu clonțul roșu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ar veni cam așa, - și rog președintele țării, cam dator cu lecturile, dar și pe intratabila, pe formidabila, pe indestructibila doamnă... nu de fier, ci de un surâs,... cu împărțirea dreptății, să mângâie cu privirea acest textișor: , După ce se termina citirea hotărârei, patru arnăuți spătărești intrară în temniță și scoaseră pe nefericitul falit cu capul ras, dezbrăcat până la mijloc și cu mâinile legate una lângă alta cu o funie lungă; iar după aceea unul dintre arnăuți apucă funia de căpătâi și
Ungurește 2 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11034_a_12359]
-
către lichele (a fost și el reeditat, de curînd, cu diatribe de ieri și deranjuri de azi, altă marfă, același cîntar), contrat tandru de o cronică a schimbărilor pe care Dan C. Mihăilescu vrea s-o facă, în '93, mimînd citirea unei hărți de navigație: 360 de grade est... De parcă mai contează că te-ntorci la stînga sau la dreapta cîtă vreme stai, în fapt, pe loc... Rău e că-n vertijul acestei piruete care te-aduce tot acolo unde erai
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
Blanduziei a lui Alecsandri și Răzvan și Vidra a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. După care, laolaltă cu alți scriitori, a mai organizat - cum s-a spus - o șezătoare literară pentru moldoveni, în cadrul căreia, spre mare încântare a publicului, a dat citire unor pagini din Ion Creangă. În anul următor s-a simțit îndemnat să cunoască mai îndeaproape noua provincie alipită României. Și, astfel, în vara lui 1919 a întreprins o călătorie prin Basarabia. Călăuză i-a fost un localnic, bun cunoscător
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]