1,405 matches
-
cât despre an, după „ceasul meu interior”, acum ar trebui să fim prin mai... De-aș mai avea patru cinci luni În față! Cred că vă imaginați - dar tot nu În proporțiile reale - că apar mereu zeci de mici neclarități, ciudățenii de grafie, enigme de sens; de cum mă aplec pe vreuna, se și deschide o lungă suită de aventuri detectivistice, care costă nu doar timp și răbdare (cele mai prețioase), dar costă la propriu... Asta, a propos de sugestiile delicioase, dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1962, când aveam 26 de ani. Eram pe atunci un inginer oarecare, despre care nimeni nu știa că s-ar ocupa și de literatură, pe deasupra deloc revoluționar În sensul Înțeles de ideologia la putere sau de cea contrară ei. Printre ciudățeniile mai picante ale DOSARULUI se află și fișa mea medicală, Întocmită În primăvara 1945 de Crucea Roșie, la revenirea din Transnistria În România, pe care nici eu, nici părinții mei nu o văzuserăm vreodată. Să deduc că eram Încă de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
marcat traumaticul traseu existențial, eroul lui Kertész Începe, firește, cu iudaitatea, premisa ororii Auschwitz care avea să-i definească identitatea. Născut Într-o familie evreiască perfect asimilată, crescut Într-o atmosferă cvasicreștină, deloc deosebită de cotidianul familiilor maghiare, băiețelul descoperă ciudățenia condiției sale, În care nu se poate recunoaște, abia Într-o vizită la rudele sale din provincie. Pentru un observator infantil, venit din „metropolă”, ritualurile religioase tradiționale, pe care le contemplă pentru prima dată, par doar bizare și plicticoase. Realitatea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lui carte, culegerea de nuvele Vara cu trei nebuni (1970), urzită într-o formulă pe care, din păcate, nu a stăruit să o cultive, era plină de făgăduieli. Descrierile, cu gâlgâiri de lirism, împânzesc o atmosferă de febre și de ciudățenii, în care se produc întorsături șocante și explodează înțelesuri neașteptate. Lepădând orice complezență, scrutarea reacțiilor unor copii înrăiți de foame, sub arșița unei veri nemiloase, denotă finețe psihologică (Năframa albastră). Ingenioase, dezvăluind iscusințe de strategie narativă, sunt prozele în care
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
pentru puțin timp, „Glasul Sucevei”, „publicație de propagandă culturală și cetățenească”. S-a numărat printre membrii fondatori ai Societății Scriitorilor Români. În personajul Pitarcă, din romanul Mângâierile panterei de Mihail Sorbul, D. poate fi recunoscut cu întregul său cortegiu de ciudățenii. Revistele și gazetele la care a colaborat sau care l-au republicat sunt numeroase. Proza lui, schițe, povestiri, nuvele, fragmente memorialistice închinate copilăriei, dar și versuri sau o serie de articole politice, datând din preajma intrării noastre în primul război mondial
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
sau deformate de „dușmanii” lui Dante, comentatorii. Dincolo de accentele polemice, C. a abordat creația lui Dante în toată complexitatea ei, sesizând legăturile dintre părți și explicând - pe baza datelor furnizate de științele vremii, de astrologie, de istorie - obscuritățile ori aparentele ciudățenii ale poemului. El a fixat ca an al viziunii dantești anul 1289, a demonstrat rigoarea matematică după care se desfășoară trecerea prin Purgatoriu și Paradis, oferind, astfel, cheia unor alegorii. Comentariul cuprinde intuiții admirabile, iar traducerea impresionează, sub raport artistic
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
aveau inițial ideație magică și anhedonie socială, fapt confirmat și de alte studii follow-up după 10 ani de către KWAPIL și colab. (1999Ă. BERENBAUM și FUJITA (1994Ă au urmărit legătura între personalitate și schizofrenie și conclud că pre-schizofrenii se caracterizează prin ciudățenii, percepții și convingeri deviante. Aceste cercetări nu sunt însă centrate pe tipologia tulburărilor de personalitate de DSM-III și IV. Studiile familiale sunt importante pentru ideea de spectru psihotic ce se extinde la tulburările de personalitate. Un studiu sistematic a lui
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
privind rudele schizofrenilor și ale altor tipuri de pacienți, găsește la primii o serie de semne de „schizotipie”, nu foarte multe semne specifice, dar totuși multe particularități. BERENBAUM și FUJITA (1994Ă constată și el că rudele schizofrenilor se caracterizează prin ciudățenii și introversie dar e dificil să se afirme dacă e vorba de o vulnerabilitate specifică pentru schizofrenie. Corelația între schizofrenie și TP schizoidă și schizotipală este descrisă mereu, dar studiile riguroase sunt puține și dificile. În timpul episodului schizofren, informațiile pacientului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ediția din 1904 sunt identificate patru tipuri de persoane ce se corelează cu actualul concept de psihopatie: mincinosul patologic și escroc, criminalul impulsiv, criminalul profesional și vagabondul morbid. Ediția din 1915 împarte psihopatia în 2 clase. Prima e cea a ciudățeniilor personalității - cu dispoziție morbidă, impulsuri, obsesii și devianță sexuală. Celălalt grup se caracterizează prin tulburări comportamentale incluzând: excitabilul, instabilul, impulsivul, excentricul, mincinosul și escrocul, antisocialul și certărețul. Punctul de vedere opus e cel a lui SCHNEIDER (citat de MILLON și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
câinos. Formula pe care o practică în schițele lui „anapoda” din Eu sau frate-meu?!... (1929) și Două și-un cățel... (1933) este aceea a unui umor sec (de influență americană, s-a zis), bazat pe gaguri trăsnite și alte ciudățenii. E, în aceste farse de un insolit cam tras de păr, un burlesc de brambureli, cu tumbe în neverosimil, în fantastic și în macabru. Nici urmă de implicație afectivă în reacțiile unor antieroi ce sălășluiesc, pândiți de halucinația dedublării, într-
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
incantație evocatoare, prin pasta densă a imaginilor caracteristice atmosferei balcanice și levantine, prin ineditul straniu al stilului. Valoarea romanului rezidă în substanța fondului său, în semnificațiile pe care le degajă, în structura caracterologică a personajelor și, mai cu seamă, în ciudățenia atmosferei și pitorescul stilului. G. Călinescu avea să remarce, în pofida rezervelor pe care le exprimă, „o savoare ciudată, un aer de puternică originalitate”, ca fiind proprii romanului, precum și „o mișcare moale, voluptuoasă, un farmec indefinit care trăiește pe deasupra paginilor.” Considerându
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
și Bower (1966) consideră că este vorba nu despre o lege autentică, ci despre un principiu accesoriu menit să faciliteze formularea acesteia din urmă (Thorndike, 1913, vol. I, p. 128; cf. Hilgard, Bower, 1966, p. 22). Există cel puțin două ciudățenii în legătură cu legea/principiul pregătirii. Că observația lui Hilgard și Bower este întemeiată se poate dovedi prin faptul că Thorndike i-a acordat o importanță scăzută în ansamblul sistemului conexionist. Sub influența lui Galton, el a considerat că ereditatea joacă un
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cutia de o culoare diferită” ca un indiciu și că un răspuns la acest indiciu se va generaliza prin combinații de culori; în mod similar, Harlow et al. (1951) a descoperit că maimuțele pot fi învățate să răspundă la indiciul „ciudățenie” sau, cu alte cuvinte, „singurul obiect care este diferit în orice grup de trei”. Adăugarea altor fapte, precum deprinderea de a răspunde atunci când există o barieră prin a te da înapoi și a te mișca tangent, ajută la „rotunjirea” analizei
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
înțelegere” (solution by insight). Acest lucru este evident când soluția unei probleme este aleasă arbitrar de către experimentator. Experimentele lui Harlow, analizate critic de Köhler, în care primatele trebuie să aleagă un obiect ciudat dintr-un grup de obiecte sunt edificatoare. „Ciudățenia” (oddity) este o relație specială de fapte. O dată ce o maimuță e atentă la acest lucru, îl va percepe cu insight. Dar de ce ar face acest lucru în timpul primelor trei încercări? Acestea vor fi determinate de un factor sau altul, până ce
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
la acest lucru, îl va percepe cu insight. Dar de ce ar face acest lucru în timpul primelor trei încercări? Acestea vor fi determinate de un factor sau altul, până ce va fi atentă, o dată sau de mai multe ori, la „relația de ciudățenie” atunci când va alege (sau nu) obiectul potrivit. Treptat, va fi atentă acum la această relație deosebită în toate încercările și acest lucru se va petrece chiar și atunci când noi obiecte îi sunt prezentate. Cu siguranță, acest proces nu poate fi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
potrivită și corespunzând înțelegerii șansei lor de a opera, aș fi de acord de îndată. Ce cred eu că maimuțele nu înțeleg este care obiect dintr-un grup reprezintă obiectul ciudat; dar trebuie să învețe să fie atente la factorul «ciudățenie» în primul rând. Sper ca acest lucru să clarifice viziunea” (Köhler, 1925, p. 190). Când soluția problemei nu este arbitrar aleasă de experimentator, dar mai direct legată de natura soluției date, înțelegerea poate juca un rol mai important. Dar, chiar
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
-i doar o reminiscență de lectură, ci, ca și Mateiu I. Caragiale, se propagă în ondulațiile rostirii) și ispitite de ludic (aici ar intra micile cochetării textualiste) prinde un refief expresiv în regimul grotescului. Un grotesc dându-și mâna cu ciudățenia. Zurlii, haioși, trăsniți și alte soiuri de ipochimeni apar și dispar ca într-o părere. Ici plutind în grațioase volute peste acoperișuri, ca în onirismele lui Chagall, colo dansând vaporos, precum în reveriile lui Matisse, dincolo țopăind macabru cu un
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
un tablou sinoptic, în dreptul anului 1705 și să o comentăm ca pe un produs al culturii, al literaturii române? De asemenea, în ce măsură este corect și benefic să o excludem cu totul din inventar și să o discutăm ca pe o ciudățenie ivită meteoric într-o altă epocă decât cea care îi este specifică? De fapt, sunt două întrebări distincte aici: prima dintre ele se referă la dialogul pe care alegoria lui Cantemir l-a stârnit și are parte de un răspuns
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
destule) ori dintr-o fantezie crudă, dar este descrierea amănunțită, conform documentelor, a unui fapt care s-a petrecut întocmai. Dacă ar fi fost vorba de un accident, de un eveniment izolat, el ar fi fost probabil pomenit ca o ciudățenie, ca un capriciu al unei minți bolnave. Doar că, ne informează același Michel Pastoureau, în Franța au avut loc, în secolele XIII-XVI, în jur de șaizeci de astfel de procese 9. Ele presupuneau cheltuieli importante, de aceea documentele au conservat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
căror caracteristici sunt modificate de entitatea- ocean, care schimbă ritmul impulsurilor și bruiază rezultatele. Fiecare ramură a științei umane încearcă, la rândul ei, să verifice ipoteze pentru a stabili contactul. Fără nici un rezultat. Nu sunt capabili decât să numească această ciudățenie fără seamăn, ceea ce subliniază limitele cunoașterii și puterii științei în a propune o simbolistică a realului. Dar romanul arată și că savanții nu sunt capabili să intre în contact real cu entitatea prin mijloace logice și științifice umane fiindcă ei
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
care nutrește atâtea romane ale literaturii generale și care încearcă să dea formă plăcerii. Desigur, regăsim în texte rolurile soțului, soției și al celuilalt, dar acestea sunt îndeplinite de ființe și lucruri umane sau nu, terestre sau nu, cu toată ciudățenia pe care o poate implica acest fapt. 2.1. Iubirea în utopii În utopii iubirea prezintă puțin interes, în afară de Le Nouveau Monde amoureux ⁄ Noua lume amoroasă de Charles Fourier (1837), unde aceasta rezultă dintr-un fel de alchimie a pasiunilor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de Aron Pumnul în Lepturariu. Dacă citează caracterizarea lui Prale, "a fost un bărbat genial și ciudat în felul său"1, e pentru că portretul oferă o perspectivă interioară asupra unui autor indiferent, atribuie unui minor caracterul excepțional al vocației literare ("ciudățenia"). Iar comentariul sarcastic al lui Maiorescu subliniază derizoriul acestei calificări nejustificate a unei interiorități: "Mai toți suntem spirite universale, ca Pralea, și, ca dânsul, bărbați geniali - însă cam ciudați în felul nostru"2. Dar dincolo de rezerva mușcătoare cu care primește
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
70. Deodată cu revolta punk (și cu nașterea propriilor copii), pentru ei rockul a trecut în plan secund. Au acceptat Queen, au iubit Dire Straits. Îi încântă și azi disco, Rod Stewart și Tina Turner. Muzica anilor ’80 e o ciudățenie, din punctul lor de vedere. Evoluția solo a lui Paul McCartney, montările fastuoase ale turneelor Rolling Stones, tresăririle de orgoliu ale vreunui fost component de grup notoriu nu-i conving. Pe bună dreptate, le taxează meschinării de oameni care își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
originală. Fondul ei este, de altfel, adevărat și este bine pentru istoria moravurilor să arătăm contrastul care există față de femeile interesante cu care acest secol se mândrește și cele care se disting prin ușurătatea principiilor lor, nebunia ideilor lor și ciudățenia capriciilor lor". Dorat a fost considerat de către unii ca fiind el însuși autorul iar editorii au întreținut acest echivoc. Denon nu reacționează și abia în 1812 el reia textul, semnând doar cu inițialele. E foarte posibil ca Vivant Denon să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
clasa a XI-a, 1965, p. 262. Z. Ornea, Viața..., ed. cit., vol. I, pp. 5-6. Ibidem. Ibidem, p. 6. Deschiderea marcată de apariția articolului lui L. Rusu „nu a fost integral favorabilă cărții mele. Unii confrați o vor considera, ciudățenie a sorții, «dogmatică», critic`nd-o cu asprime. Remarcam ciudățenia destinului unei cărți, ivită dintr-o paradoxală `ndrăzneală temătoare, care, de ar fi avut norocul să apară `n 1963, s-ar fi asamblat, `n timp util, `n strategia «reconsiderării» operei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]