1,479 matches
-
logicii rețelelor, mai apropiați de omologii lor din alte orașe decât de populația urbană alături de care trăiau 555. Această evoluție determină importanța constituirii puterilor politice locale susceptibile să împiedice această tendință a "desolidarizării" orașelor; sau, cel puțin, să rezolve problema coabitării dintre așa-numitul golden boy și SDF, rămasă doar pe seama supravegherii polițienești. Acest obiectiv presupune asigurarea unei cât mai largi reprezentativități a conducerii orașului. Subreprezentarea locuitorilor din cartierele sensibile, ca și a celor captivi în periurban, excluși de "marile manevre
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
între municipalități, este necesară garantarea unei mai mari coerențe a proiectelor intercomunale de dezvoltare, se cer create noi dispozitive de solidaritate cu scopul de a pune capăt problemelor apărute prin concentrarea populațiilor vulnerabile, defavorizate. Miza este aceea de a asigura coabitarea între indivizii care nu mai sunt în interdependență economică și cărora recunoașterea unei demnități egale obligă! nu li se mai poate pretinde să-și refuleze particularismele culturale în sfera privată. Cum poate fi condus orașul ca aceste pariuri să iasă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ministerului francez al culturii și comunicațiilor, începând cu anul 1998. Studiile reunite în volum sunt grupate în cinci capitole tematice: 1) Spațiile intermediare; 2) Incertitudinile rezidențializării (fr. de la residentialisation); 3) Viață și rezidență - ordine, calm și urbanitate; 4) Practici de coabitare și civilitate și 5) Gestionarea spațiilor comune. În continuare ne vom opri doar asupra temei „spațiilor intermediare”, pe care o considerăm de actualitate și interes, în același timp, inclusiv pentru spațiul urban românesc în plină expansiune din nou. Această temă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
carul cu care am venit un maldăr de coceni și mi l-a dat mie să-l ofer boilor drept atenție pentru gestul făcut. Oricum, este greu de explicat cuiva care nu a trăit în lumea complexă a țăranului această coabitare psihologică între oameni și animale. A doua întâmplare s-a petrecut în primăvara anului 1942, când eram elev în clasa a V-a la Școala Normală din Bârlad. Am plecat acasă cu un frate și o soră ca să petrecem vacanța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
care prevedeau sosirea unor noi chiriași necunoscuți, instalați cu forța, înghesuiala de care nimeni nu scăpa au contat enorm în schimbarea atmosferei, în traumatismul care și-a pus pecetea pe începutul anilor ’50. A fost începutul unui lung coșmar colectiv: coabitarea. Apariția camerelor separate de dulapuri și de perdele, culoarele înțesate de mobile și de valize, reșourile din camerele de baie, bucătăriile comune cu alaiul lor de certuri și de uri născute din promiscuitate... La părinții mei din Strada Pietății, casa
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
va dovedi viitorul, aveau să se strecoare în sufletul românilor. Fiecare a trebuit să facă față schimbărilor din viața sa, adică la aproape tot ce-l înconjura. În viața cea de toate zilele: lipsurile, cozile, combinațiile, împrumuturile între vecini; acasă: coabitarea cu necunoscuți, înghesuiala, lipsa de spațiu; la locul de muncă (vestitul câmp al muncii): încadrarea ideologică, normele, controlul, ședințele politice. Totul se petrecea în așa fel încât fiecare trebuia să se păzească din toate părțile, să se îndoiască de toți
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
și obținând din partea sovieticilor - ca preț al fidelității lui față de Moscova și al capacității sale de a menține ordinea în România - retragerea trupelor sovietice ce staționau încă de la sfârșitul războiului pe teritoriul României. Revoluția din Ungaria din 1956, precum și povestea coabitării noastre cu vecinii de apartament, în cartierul Grivița Roșie - două evenimente: unul extraordinar și răsunător ca un sunet de trâmbiță anunțând prima deșteptare a popoarelor împilate, celălalt mediocru și obscur ca imaginea vieții oamenilor supuși regimului totalitar - au avut asupra
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
am fost surprinsă de evidența lucrărilor destinului, de acea înlănțuire neprevăzută care poate să se ivească din combinarea lucrurilor foarte banale cu istoria în mers, ca și cum o putere necunoscută s-ar amesteca, încâlcind și descâlcind firele într un mod neașteptat. Coabitarea cu foștii proprietari, fostul brutar și nevasta lui, se desfășurase fără ciocniri, la început, în absența lui Damian. În momentul mutării noastre forțate la ei, Damian ispășea o condamnare la închisoare, denunțat - se zicea - ca patron și exploatator mic-burghez. Damian
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de Gaulle, Valéry Giscard d'Estaing, care regrupează opoziția centristă ale cărei tentative de reformă se lovesc de criză, François Mitterrand. Alegerea acestuia la președinția Republicii antrenează o alternanță politică, urmată, după alegerile legislative din 1986, de o perioadă de "coabitare". Anii Pompidou Alegerile. Succesiunea lui de Gaulle, încercare pentru instituții, se derulează fără criză. Alegerile opun, în afară de candidații de stînga și de extremă stîngă, pe centristul Alain Poher, președinte al Senatului și pe Georges Pompidou, care se reclamă din tradiția
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
manifestația populară împotriva proiectului referitor la învățămîntul privat, resimțit ca o atingere la libertatea învățămîntului, apelează la un nou Prim Ministru, Laurent Fabius. Partidul Comunist pune atunci capăt participării guvernamentale: politica de austeritate și de modernizare întîlnește o ostilitate crescîndă. Coabitarea. Alegerile din martie 1986, datorită introducerii *reprezentării proporționale, nu dau opoziției RPF și UDF, care obține 44,7% din sufragiile exprimate în metropolă, decît o majoritate la limită în mandate. Consultarea confirmă în același timp o creștere a Frontului Național
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
9,8%), cu teme xenofobe, și continuarea reculului Partidului Comunist (9,60%), victimă a imaginii proaste a URSS în rîndurile populației, a campaniilor sale contra Partidului Socialist, a îmbătrînirii sale. Regimul cunoaște o nouă alternanță politică și o încercare de coabitare între președintele Republicii și majoritatea parlamentară. François Mitterrand îl cheamă pe Jacques Chirac să formeze guvernul, care angajează o politică liberală, marcată în special de privatizarea întreprinderilor naționalizate. Președintele Republicii se delimitează în anumite cazuri. Prezentîndu-se drept candidat al reunirii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
obține 44,12% din voturi, Frontul național 12,52. Forma de scrutin antrenează un succes excepțional al dreptei care cîștigă 485 de mandate, din care 242 la RPR. Președintele Republicii îl numește Prim Ministru pe Eduard Balladur; o a doua coabitare începe, mai puțin conflictuală decît precedenta. Ea este repede dominată de campania prezidențială, care opune doi candidați proveniți din gaullism. Primul Ministru, susținut de grosul UDF și Jacques Chirac. Acesta din urmă nu obține decît 20% din sufragii la primul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Anii Pompidou, 383 Alegerile, 383 Deblocarea societății, 384 Timpurile dificile, 385 Președinția lui Valéry Giscard d'Estaing, 385 În căutarea unui consens, 385 Povara crizei, 387 Alternanța de stînga, 389 Stînga cîștigă, 389 De la "starea de grație" la austeritate, 390 Coabitarea, 391 Document: Societatea blocată, 393 32. Mutațiile Franței în a doua jumătate a sec. al XX-lea, 395 Mișcarea economică, 395 Reconstrucție și modernizare, 395 De la creștere la criză, 396 Societatea: diversitate și uniformizare, 398 Orașe și sate, 398 Terțiar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este destinul speciei? Putem vorbi de epuizare genetică sau biologică? Fibroblastele se multiplică doar de 50 de ori, de câte ori se poate multiplica ființa umană? Suntem programați să funcționăm, ca specie, un anumit interval de timp? Care este acesta? Coabitarea într-un spațiu limitat a mai multor specii generează apariția unui habitat concurențial. Suntem angrenați în lupta interspecifică în fiecare zi. Și-a identificat omul cu adevărat dușmanii? Trebuie să ne preocupe unele aspecte legate de destinul speciei și nu
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
Apoi, pe măsură ce au început să se înmulțească, iar "hărnicia" le mărea rezervele și implicit posesiunile, a apărut și nevoia de a le avea în proprietate fără a exista încă "o proprietate stabilită asupra pământului"28. Aceasta va apărea abia o dată cu coabitarea în comunități organizate, prin delimitarea teritoriilor proprii fiecărei comunități și prin stabilirea, între membrii acestora, a legilor necesare pentru consfințirea proprietăților și pentru precizarea modului de folosire și de transmitere a lor, legi stabilite între ei pentru precizarea proprietăților tuturor
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
limite a puterii), fără a recurge la mijloacele din starea de natură. În absența sociabilității, moravurile nu pot fi înțelese în alt fel. Prin moravuri, Hobbes înțelege nu bunele maniere, "nu decența comportamentului, ci acele calități ale oamenilor care interesează coabitarea lor pașnică și uniunea lor"91. Primul lucru pe care îl aflăm despre varietatea și diferența moravurilor este că înclinația cea mai generală a tuturor oamenilor este de a dobândi putere după putere, dorință care nu încetează decât la moarte
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în spațiul românesc, venise rîndul literaturii să salveze discursul filosofic și să-i confere o anume identitate. Filosofia lui Nietzsche a fost printre cele dintîi care a căutat în literatură resurse nu doar de stil. Nu întîmplătoare va fi fost coabitarea aceasta într-un secol în care măsura era dictată de o prea agresivă sociologie a gustului. Publicul a conferit datului științei statut de hrană cotidiană, el a înclinat, în literatură, balanța tragediei spre dramă și operă bufă, după cum tot orizontul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
post-industriale au cunoscut însă o convergență a rolurilor datorită creșterii oportunităților de muncă și educație, dar și transformării familiei moderne. Oamenii se căsătoresc mai târziu decât generațiile precedente și au mai puțini copii. Căsătoria însăși este pusă în umbră de coabitarea premaritală în creștere. În ciuda tendințelor de egalizare, rolurile economice ale bărbaților și femeilor tind să difere, de obicei femeior revenindu-le un statut și o recompensă mai reduse decât bărbaților. Diferențele ridică problema valorilor și atitudinilor referitoare la familie și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ele rămân adesea obscure și nedemonstrabile obiectiv nu înseamnă că n-au existat niciodată sau că nu pot avea măcar o realitate potențială. Categorie profund ambiguă, în care licheaua patentă și senină coexistă indistinct cu conștiința nefericită. A împiedica această coabitare, tipică regimului totalitar, este însă practic imposibil. Dar a o ignora total, o lipsă evidentă de obiectivitate. Relațiile culturale externe Din rațiuni de pură propagandă, cultura oficială acordă o importanță deosebită relațiilor culturale externe. Situație plină de urmări, cu explicații
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
spiritului românesc. Echilibrul sau spiritul de conciliere ("armonismul") a fost chiar apreciat drept "caracteristica generală a filosofiei românești"419. Or, acest armonism, această tendință spre echilibrare și conciliere ar putea foarte bine să explice lipsa de rezerve în integrarea antinomiilor, coabitarea rațiunii cu contradicțiile sau chiar punerea acestora în centrul mișcării rațiunii sau a lumii. Un ultim motiv la care mă voi referi și care pare să greveze puternic mentalul oamenilor acestor locuri îl aflăm în cultura populară veche, în una
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
categorie de titluri în care citatul apare ca o variantă de "intertextualitate internă", adică, un monolog, un fragment al unei "voci": Sorin Oprescu: Indiferent de ceea ce doresc unii să transmită, eu am rămas același";// ,,Ponta: O să facem un proiect de coabitare între primarul general și primarii de sector etc. Ideea, informația media (D. Butiurca, 2013) nu sunt elemente suficiente nici sub aspectul productivității, al comunicativității și nici sub apectul impactului, dacă atenția jurnalistului nu se îndreaptă spre mesaj și spre menținerea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sistematic. Dar descopăr acum că se poate scrie, retrospectiv, pornind de la experiența În doi (doar mama și copilul), de la situații și momente, extrăgând idei din participare. O psihologie aplicată autentică, vie, nu de la mamă la copil, nu protecționistă, ci de coabitare: „prieteni, confidenți, discutăm absolut despre toate”. Aurora Liiceanu Își extrage exemplele din viață, din Întâmplările prin care a trecut (și a avut destule, și bune, și rele), din relațiile cu oamenii pe care i-a Întâlnit. Din orice iscă o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
-o de buze în această murdară campanie electorală? De fapt, întrebarea referitoare la viitorul premier este alta. Și anume, în condițiile date, cine ar dori să fie premier? Are România cultura, civilitatea politică a Franței pentru a rezista eficient unei coabitări între Palatele Victoria și Cotroceni, locuri populate de adversari politici? Dacă ar putea avea loc alegeri anticipate? De câte ori au avut ele loc în România postdecembristă? De câte ori nu s-a vorbit de iminența lor, dar ele n-au venit nici cât
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Ca nu cumva să le împiedice vânzarea... (...) În incinta acestei vaste închisori, în curtea centrală, ca și în livadă, deținutele se bucurau de o semi-libertate. Nervii lor nu trebuiau să suporte nici constrângerea regimului celular sever, nici pe cea a coabitării forțate, zi și noapte, într-un spațiu închis și cel mai adesea, cu un volum de aer insuficient, cu un număr restrâns de femei, mereu aceleași și alese de către direcțiune (...). La Mislea nu se aflau la secret decât deținutele care
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
unele cazuri, chiar depășind vârsta medie la debutul vieții sexuale a bărbaților (De Sandre et al., 2000, Dalla Zuanna, 2005). Creșterea distanței de timp între debutul vieții sexuale, prima căsătorie și nașterea copiilor a dus la creșterea probabilității sexului premarital, coabitării, nașterilor nonmaritale și a sarcinilor nedorite. Pe fondul unei fertilități foarte scăzute din ultimul deceniu, România se remarcă printr-un număr ridicat al nașterilor extramaritale și al sarcinilor nedorite la adolescente, în ciuda accesului tot mai larg la cunoștințele despre contracepție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]