4,982 matches
-
falnic din fața casei o masă din blăni de brad, peste care așternu o față de masă țesută la război de soția sa, două canapele făcute de el din dulapi din lemn de salcâm. Tușa Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit pline cu caș și brânză, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
Mă cred, astfel, toți, prea fericită. O, nu, Zada! Eu nu sunt iubită. Am un vis ce-mi încolțește-n fire, Și gândul mă desparte de tine, Tehomire! ZADA Și nunta e hotărâtă pentru mâine ... ! E pregătit vinul. S-a copt multă pâine ... DOCHIA De gânduri prea multe nu-mi pot ține trupul treaz O știu, Tehomir e socotit viteaz. A lui voi fi, așa a sortit înaltul zeu, Nu însă și de gândul meu. Ooo! Ce fiară năpraznică omul ar
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
Pâlcuri de flori presară întreaga câmpie, unele mai înalte, altele mai îndesate. Fiecare floare pare că ascultă și șoptește cu vântulețul care adie printre mii și mii de flori. Așa e Bugeacul. Dar a trecut luna Maiu, bucatele s'au copt și a sunat ora binecuvântată a secerișului. Cu o săptămână mai'nainte, vântul, care până atunci adia prin câmpii, deodată a încetat de a sufla; nici o urmă de nor pe cer, din a cărui înălțime nemărginită arde un soare neîndurat
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
via strugurilor copți, Furii vor să vină iar în miez de noapte Eu rup un chiorchine și-i hrănesc pe toți! Visul meu de vară a plecat lunatec, Am rămas în toamna frunzei arămii, Adun în panere fructele ce-s coapte Și le dau în dar celor ce sunt vii. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: A trecut / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1337, Anul IV, 29 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Cristea : Toate Drepturile
A TRECUT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358251_a_359580]
-
-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: ”Mare și puternic ești Dumnezeul meu!” Apoi reveneam la firul poveștilor, atent să nu
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
învârtește fete și nu babe. Ion avea motive, ce-i drept, altele decât mamă-sa, ca să-l frământe și pe el gândul însurătorii. Vedea lesne, căci nu era deloc încuiat la minte, cum că ar fi trebuit să fie mai copt pentru un asemenea pas în viață, adică mai așezat la orânduielile gospodăriei, mai statornic în faptele cele potrivite fiului rămas să-l înlocuiască pe tată-său, plecat la cele veșnice. Dar nehotarârea lui cu privire la însurătoare atârna greu de faptul că
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
întotdeauna strategii la pescuit. Plecau de acasă din zori, fără mâncare și fără momeală, dar nu fusese nici măcar o singură dată în care să nu prindă ceva sau să o lase flămândă, chiar dacă micul lor dejun erau prunele pe jumătate coapte din livezile întinse pe malul apei, câteva mere pădurețe sau covrigii cumpărați în drumul lor prin satele mici înșirate de-a lungul cursului de apă. Strategiile privind momeala erau chiar și mai grozave. Prinsul cosașilor prin fânețe o distra cel
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ȚAPUL Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1575 din 24 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului ȚAPUL E soare. Nu văd niciun nor. S-au copt harbujii pe ogor. Sub cerul nesfârșit și gol Se-adună graurii în stol. Vin și brotacii săltăreți Sub florile de castraveți, Se pregătesc de festival C-un cântec nou, original. Se-aleargă razele pe jos; În umbra teiului stufos Pășește
ȚAPUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357756_a_359085]
-
dorește sufletul meu De Tine Doamne sunt însetat mereu Gândul spre Tine vine să se-adape Cei ce Te vor chema întru adevăr Din pricina vieții cea fără de trup De toate cele rele am să mă rup Cum cad toamna fructele coapte din măr Azi va porunci Domnul milei sale Iar noaptea cântarea Lui de la mine Voi rătăci pe căi universale Doar cugetul să mi se lumineze Când voi traversa de la rău la bine Să învăț vremea rea să mai ofteze PSALMUL
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
Articolele Autorului Cât n-ațipea, el se ruga întruna și gropi făcuse cu genunchii-n stei, iar ingeri de-au venit să-i dea cununa, a aruncat cu cârja după ei. “Să-mi dați cununa Domnul v-a trimis când copt voi fi de marele soroc, dar voi trăind pe veci în paradis, de-al vremii mers habar n-aveți deloc! Mai trebui timp și zdroabă, căci păcatul atârnă greu cât anii mei pierduți și nu voiesc să creadă Nefârtatul c-
AUTOR RĂZVAN CODRESCU de ION UNTARU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358681_a_360010]
-
care a aruncat în grabă un boț de brânză de oaie, sărată și tare și un coltuc din pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni soția sa, în cuptorul de lângă casă. Pâinea, la țară se coace o dată pe săptămână, să nu se ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut păioasele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Nici să crească curpenii nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
2014 Toate Articolele Autorului La mine plouă și-i furtună, Cad fulgere dinspre Apus, La tine, știu, e vreme bună Și soarele e încă sus. La mine pâinea e pe vatră Și aburește în cuvânt, La tine holda nu e coaptă Și spicele ce crude sunt! La tine nu pândește bruma Și frunza-i tânără în vii, La mine e târziu de-acuma Și plec mereu, tu- mereu vii... Odată, cine știe unde, Odată, cine știe când, Tot amândoi ne vom ascunde Flămândă
LA MINE, LA TINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344675_a_346004]
-
consimțit să se jertfească pentru păcatele lumii, murind pe cruce ca un miel nevinovat. În tradiția creștină, mielul este simbolul purității și nevinovăției, simbolul lui Iisus. Pasca Bunicuța Petra făcea pasca pentru Paște din aluatul de cozonac pe care o cocea într-o tavă rotundă. Foaia de aluat era umplută cu brânză dulce amestecată cu ouă, zahăr și stafide. La mijlocul ei, deasupra umpluturii, bunicuța punea o cruce făcută din același aluat. De jur împrejur, pasca avea o cununiță de aluat împletit
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344702_a_346031]
-
ce ploaie!” Motivul Soarelui personificat este evident în poemul „Picior de plai”: „Soarele își saltă un ochi (și se pierde) / În porumbul de la marginea satului./ Soarele se ridică indiscret într-un cot, / În câmp soarele mângâie boabele de struguri / Se coc în ele nunțile satului. Se văd / Cum se duc cei care au venit / Fără să fie întrebați, / Și aniversările și sfeștaniile...” (Picior de plai). De asemenea, un motiv frecvent este „poarta orizontului”. Poemul „Răsăritul” este un pastel modern cu multe
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
pe cât de intangibile pe atât de irezistibile:"Mută-mi casa poemului/ în cerul mării de stele/ luminat cu ochii Tăi/ ca în prima viață/ când m-a auzit cântecul/ fecioarei-pasăre/ cu urechea la Pământ/ Mută-mi casa poemului/ că mă coc de dragoste/ scriind un vis etern/ scufundat în focul/ care iasă înclinat/ din umbra lui/să se plimbe nevăzut/ prin lume." (Vis etern) Cuvintele nuntite, cu împerechieri absolut originale, dovedind o forță de creație impresionantă, semnalizează "simpatii" rezistente dintre termeni
NUNTA CUVINTELOR , O CAPODOPERĂ CARE POATE SCHIMBA IMPRESIA BRITANICILOR DESPRE VALOAREA CULTURII ROMÂNEŞTI de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350721_a_352050]
-
proporție de 80% atunci... și-mi doresc să-l duc la capăt, să împlinesc acest proiect. După cum vezi traseul meu de până acum a avut parte de multe șanse, și totuși, paradoxal este, că aceste experiențe încă nu s-au copt în mine... ori, din această cauză încă simt nevoia să am un an la dispoziție cumva, ca o „răsuflare creativă”, în care să pun totul cap la cap pentru a putea să-mi încep odată pentru totdeauna - ’’chemarea personală’’... Sună
INTERVIU CU UCENICUL MARILOR MAEŞTRII AI TEATRULUI, ACTORUL RICHARD BOVNOCZKI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350692_a_352021]
-
la cafeneaua de la demisolul aflat la intrarea de la Parcul Copiilor, cu siguranță...Cu cămașă scurtă...cu pufoaică...la costum...tuns scurt...ori cu părul răvășit...ras proaspăt, ori neîngrijit, dezordonat...ori la patru ace. Au trecut anii...și noi ne coacem în găoacea noastră...până vom cloci ! Măcar de-am scoate și pui ! Chiar ! De multe ori l-am văzut sigur sau cu petrecăreți, de care mă distanțam rapid...că unui om băut, toate femeile i se par interesante...fie să
VORBE DE MULT NEROSTITE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358795_a_360124]
-
selectiv) și noi nu le putem înțelege. De cele multe ori cei care le dau viață sunt canale vii pentru această curgere continuă superioară. Altă dată se pot naște din frământările minții sau ale sufletului sau pur și simplu se coc din pragmatismul vieții. Ca să putem înțelege ceva trebuie să lăsăm garda jos și să vedem frumusețea, să rezonam cu ea. Așa ajungem să fim curioși, să studiem, să vedem, să auzim, să vrem să înțelegem și să devenim foarte pretențioși
RAFINAMENTUL VINE O DATĂ CU CAPACITATEA DE ÎNŢELEGERE! de DALELINA JOHN în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358819_a_360148]
-
23 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Zile de arșiță, zile de sete, se topesc nisipurile deșertice ale lunii pe boabele de muștar ale soarelui, istovindu-se-n căutatele ape. Se zbuciumă sângele urcând prin rădăcinile copacului din trup, împământenind sămânța coaptă cu irizări cuibărite-n miez. Alunecă prin simțurile mele uscate firul de apă-n dans, izvorul câmpiei, încremenite fibre atinse de pîrjol, așteaptă să respire ploile repezi. Tu-mi apleci cumpăna-n interior până-n limpede ochiul fântânii și mă ungi
ZILE DE VARĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358801_a_360130]
-
cu lacrimi de sânge. Așa păți și batrânelul nostru care, ducându-și cu greu zilele, se simțea din ce în ce mai singur. Sau poate nu era atât de singur. Avea acasă pe soția sa pe care o iubește din ce în ce mai mult. Pentru că iubirea se coace ca un fruct care este mai bun la sfârșit decât în primăvară, verde. Curajul pe care l-au avut de a îmbătrânii împreună este mai admirabil ca dragostea fierbinte din primii ani ai răsăritului. Și mai spune Ion: - "noi nu
IN AJUN DE SĂRBĂTORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358868_a_360197]
-
de mai trezind în mine dorințe mustind de așteptare. Vântul hoinar a adunat tristeți de mult uitate cu răsuflarea-i proaspătă mă cheamă în zori să-i ascult cântecul atins, de lumină ploilor de mai. Înmuguresc subit în mine visuri coapte în lumina Raiului mă simt suava, primăvara înveșmântată-n fluturi rebeli ademenita într-un plai de violete, pictat în ochii celui pe veci iubit. Calc apăsat pe roua unui cer cuprins de inocentă și amăgire. picură-n mine ploaie de
PLOI DE MAI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358906_a_360235]
-
Ex.: “somnu-i cu cireș înflorit”; “dinții-nsoriți ai văz-Duhului ... Un poem foarte interesant despre omnipotența Poeziei și existența ei în toate elementele primordiale, este: “Salută Poem-Focul ... Poezia-sabie nu mai vrea să iasă din teacă. / Poezia-pâine nu vrea / să se mai coacă-n lanul de cuptor. / Poezia-neuron-de-aur s-a argintit, / ici-colo, / a devenit chiar profund-arămie. / Poezia-aer își vede duhul / și în această dimineață de făurar / până la dispariție - mai persistă / doar într-un infim inel de eclipsă totală... / Poezia-pământ are încă vigoare ... / Poezia-apă
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
de multă vreme, dar abia astăzi și-a luat inima în dinți să-i spună păsul lui. Fetei i-a plăcut, prima impresie a fost una bună, acceptabilă: băiat finuț, sincer și educat, numai că nu avea pe vino-n coace. Și apoi era un pic cam roșcat și pistruiat, nici în visele ei cele mai groaznice nu s-ar fi gândit că se va mărita cu un asemenea tip de om. Dar viața te lasă să faci cum vrei tu
SARADINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358918_a_360247]
-
la poartă mulți copii, / Căci ei știu drumul spre-nviere - // Adu din ceruri vaci și boi, / Licori de grumbene, în linguri, / Și vino la păscut, cu noi, / Să ne păzești, că suntem singuri - // Fă-ne colibe din frunzar, / Și mere coapte-n pietre calde. / Ne culcă seara, în cuibar / De șură-n - fânul de smaralde - // Copii de îngeri, de mai sunt, / Să ni-i trimiți, să batem cotca. Să ningă florile mărunt, / Pe unde-Ți trece-n vise, lotca - // Și din
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]