16,530 matches
-
trenul și apoi cu geanta tolerantă a poștașului metropolitan, până în mâinile cititorului de elită, cu același vechi viciu nepedepsit care este lectura. Pornografia nefiind, în artă, lipsa de pudoare, ci lipsa de talent figurativ și expresiv. Se ține încă de coada poeziei lui Brumaru această etichetă infamantă, a unei "pornografii" cu atât mai tristă, nu-i așa?, cu cât autorul textelor incriminate are o vârstă... Vorba ceea: om bătrân și nu-i e rușine să tot scrie porcării. Parcă le aud
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
trenul și apoi cu geanta tolerantă a poștașului metropolitan, până în mâinile cititorului de elită, cu același vechi viciu nepedepsit care este lectura. Pornografia nefiind, în artă, lipsa de pudoare, ci lipsa de talent figurativ și expresiv. Se ține încă de coada poeziei lui Brumaru această etichetă infamantă, a unei "pornografii" cu atât mai tristă, nu-i așa?, cu cât autorul textelor incriminate are o vârstă... Vorba ceea: om bătrân și nu-i e rușine să tot scrie porcării. Parcă le aud
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
ecouri până la vârful puterii politice centrale. Protagonistul a ieșit, spontan, prin râsul ocazional, din "neutralitatea istorică" a funcționarului care fusese ("ortograf la Vinalcool", după cum își recomandă în dodii ocupația) și intră în miezul politic fierbinte al prezentului. Dracul își vâră coada în mersul liniștit al vieții când nu te aștepți: "Din turnul catedralei, subit transformată în geamie, un muezin cu coarne și coadă mă arăta cu degetul și murea de râs. Cât de fragilă e libertatea umană, îmi ziceam: de ce mă
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
Vinalcool", după cum își recomandă în dodii ocupația) și intră în miezul politic fierbinte al prezentului. Dracul își vâră coada în mersul liniștit al vieții când nu te aștepți: "Din turnul catedralei, subit transformată în geamie, un muezin cu coarne și coadă mă arăta cu degetul și murea de râs. Cât de fragilă e libertatea umană, îmi ziceam: de ce mă urgisești, Karl, Karl, Karlie?..." (I, 31). Ceea ce părea o glumă involuntară are consecințe neașteptate, stârnește valuri furtunoase. Adio, Europa! nu se vrea
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
veacului în care viețuim și zicându-mi că, negreșit, știu ei ce știu, nu s-or fi apucând să-și inoportuneze oaspeții degeaba. Chiar așa: n-ar fi deloc imposibil ca în mulțimea aceasta pașnică și relaxată care stă la coadă pentru bilete, să fie și un/o kamikaze. N-ar fi nici primul atentat asupra plăsmuirilor lui Gaudí. Vizita decurge de sus în jos, de la acoperiș, de pe ultima terasă, deschisă înspre toate zările, populată cu fantasmele acestui artist halucinant. Plimbarea
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
microrealiștilor" francezi, poetul nostru a mizat pe o modestie antiretorică, pe autenticitatea percepției nemijlocite a ambianței. Gonflarea subiectului, recuzita de artificii pompoase, numărul ridicat de decibeli ai dicției i se par inanități, determinîndu-l a refuza zeflemitor poemele care au "strălucirea cozii de păun" ori "gust de migdale", "sonetele stropite cu eau-de-cologne", "poemele al căror sens e obscur", în favoarea unei poetici ce potențează concretul, anodinul: "gîtlejul meu e răgușit după atîta țipat în pustiu / asta e situația v-o spun cu deplină
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
arată alt nume și altă adresă și mi le spune pe ale tatii. Trag un strigăt de bucurie și de uimire: e de la tata! Înnebunesc de-a binelea. Distribui tot ce am primit celor care stau ca și mine la coadă în fața ferestruicii. Pe hârtia pachetului scrisul nu e al tatii. Ce-are a face! Trăiește! S-a ținut de cuvânt, le-a făcut în ciudă, n-a fost pre voia hainilor de Tătari." În 1964, când N. Steinhardt iese din
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
nimeni altul. Toți ceilalți sunt umbre tremurătoare și efemere pe ecranul atenției și (auto)admirației auctoriale. Jurnalul asumat politic al lui Dumitru }epeneag are însă o densitate factuală puțin obișnuită. În el apar acțiuni și evenimente concrete, cu cap și coadă, cu urme în presa liberă occidentală; contestații violente, polemici extraliterare, liste ale tinerilor scriitori români, care se mișcau în contextul liberal al anului 1968; și liste de intelectuali din întregul Est comunist, cu U.R.S.S., ca de obicei, în pole-position
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
anilor 50 - se bucurau și foștii deținuți politici, care își mai aduceau aminte de atmosfera acelor ani, se bucurau și noii politruci ai culturii, care stăteau de veghe în lanul cu realizări ceaușiste. Șopîrlele lui Ion Lăncrănjan aveau și ele coada tăiată, cel mai adesea: romancierul nu împingea realismul pînă acolo încît să se agațe de sistem și nici în reconstituirea epocii nu mergea prea departe cu fidelitatea. Cînd a publicat Fănuș Neagu Îngerul a strigat s-a plîns că i-
Șopîrlele de altădată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8901_a_10226]
-
primă-vara-i capricioasă și farsoare, în timp ce pe iarnă te poți baza. Adevărul e, firește, altul, dacă bagi de seamă păcălelile, capcanele în care iarna, frigul au meritul principal. Două sînt arhetipice: "basmul vechi al zînei Dochii" și povestea ursului scurtat de coadă din pricina lacului înghețat. Tandemul lor e întîlnirea dintre imprudență și naivitate, pe care o consacră literar Barbu în După melci. Cele două povești de iarnă se amestecă în această feerie care-și greșește vraja, plătind "în natură" prețul coacerii la
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
la porțile orașului urmat de comandanți și consilieri, kavhan și tarhan, ordonându-ne să ne predăm. Am fost impresionat de cum arăta. Călărea cu fală un armăsar murg și nu avea armură. Părul lung și negru îi era împletit în nenumărate cozi mici legate două câte două cu funde colorate. Fața, în ciuda ochilor alungiți și înguști, arăta bine, barba și mustățile erau mai curând scurte. Mantaua, care la avari era de felurite culori în funcție de rang, era purpurie, tivită cu blană și-mpodobită cu
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
tabere căzute în vrajbă sînt Jakob Böhme și mecanica cuantică. La prima vedere, ai spune că ni se cere să comparăm două lucruri cu neputință de comparat: o gîndire sibilinică frizînd pragul ilizibil al unor expresii fără cap și fără coadă, și o ramură a fizicii în care numai specialiștii au dreptul să se pronunțe. Cum Basarab Nicolescu este el însuși un cunoscător al domeniului, nu ne rămîne decît să-i dăm credit și să-l urmăm în încercarea de a
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
și gingășia crinului sporesc strălucirea pielii ei albe ori, în funcție de alegerea ipostazei, de la Lilith, demonul-femeie din tradiția cabalistică. O altă nimfetă cu statut incert din poemele lui Dimov este Jeny, un nume banal scos în evidență prin y-ul din coadă. Dacă astăzi o atare ortografiere apare desuetă, dacă nu chiar vulgară, în interbelic făcea furori. Iată, în același Alfabet ..., o întreagă teorie despre numele la modă ale epocii amintite, prin vocea unui bărbat din romanul Femei de M. Sebastian, nemulțumit
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
Om sărac, om bogat, unde se publică lucrări științifice despre rezolvarea, în cel puțin două sute de episoade, a ecuațiilor diferențiale. Cireașa de pe tortul familiei rămâne, totuși, pentru mine, editura Amurg sentimental. Pot să stau, ore în șir, să-mi imaginez coada de trecute vieți de doamne și domnițe care așteaptă, cuminți, în fața porții, cu manuscrisele în sacoșă și cu lacrimile în colțul ochilor; fiecare se înfioară și tremură ca frunza când aude tiparnița sortită să-i împrăștie suferințele spre cele patru
Prin vulturi vântul viu vuia... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9988_a_11313]
-
și ea, ca să ascundă adevărul. Dar celui cu ochi ager, sigur adevărul i se va dezvălui cu mare bucurie." (p. 282). Romanele lui Dan Perșa sunt niște inteligente șarade epice a căror miză se află dincolo de poveștile fără cap și coadă, simple pretexte narative. Miza cărților sale stă în foarte sofisticata țesătură textuală, care presupune o mare dexteritate stilistică și o minte limpede, capabilă să rămână insensibilă la cântecele de sirenă ale poveștii. Dan Perșa însumează fericit ambele calități și romanele
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
pe două pagini ample, ilustrate cu "bebei" triști de Mami, eu aș proceda după exemplul părinților mei: i-aș cumpăra alta. "Fii mai atent cu următorul obiect" recomandă Mami. Exact asta îmi spunea și maică-mea cînd trăgeam mîța de coadă la propriu, înainte să ajung s-o fac la figurat, și ea "se pierdea" în peisaj. Dintre toate revistele de gen, foarte asemănătoare, Superbebe se distinge prin numărul cacofoniilor, agramatismelor și frazelor confuze. Un reportaj despre Păpușa Barbie este rescris
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
în când, se vedeau niște ochi sclipind intens, pânditor, și la un moment dat, ne-a sărit în față Pantera. Neagră, lucioasă, agilă și imprevizibilă. Am mârâit la ea amândoi: Ce vrei? Unde mergeți? s-a interesat ea dând din coadă, nervoasă, gata să sară. Ne-am zbârlit amândoi blana. Ce-ți pasă ție? Poate asta-i pădurea mea și n-aveți voie pe aici, a răspuns Pantera. Nu-i pădurea ta. Și dacă ar fi? nu s-a lăsat ea
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
firea lucrurilor. Iar eu n-am încredere-n tine și nici tu nu mă crezi și nu vezi mare lucru la mine... Foarte bine, nici nu vreau să mă joc cu tine, de fapt. Nu-mi trebuie labele tale sau coada ta albastră... Și s-a dat din nou peste cap, transformându-se înapoi în panteră, după care a zbughit-o în pădure. Știam însă că avea să mă pândească în continuare și să-mi ia urma, pe unde mă duceam
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
semne pentru cei ce i-ar fi căutat. Am intrat tiptil pe poarta din zăbrele rare și am început să cercetez cu privirea printre ramurile dese. Deodată zăresc o pasăre cu pene frumos colorate, ciocul ascuțit care se sprijinea în coada tare și ciocănea cu ciocul în scoarța copacului, apoi asculta răspunsul acestuia. Ei, părule, cum te simți azi? Mulțumesc, doctore, bine. Dar vezi că un vierme îmi roade tulpina acolo, mai la dreapta. Limba ascuțită a păsării a prins dușmanul
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
avea o scorbură găunoasă chiar la încheietura ramurilor. Atunci ciocănitoarea și a amintit de pățania ei când a găsit scorbura în care veverița adunase alune și ea, ca o hoață, i le-a mâncat până când stăpâna comorii i-a rupt coada. Amintirea aceasta a făcut-o să suspine și să plece în căutarea altui pacient. Totuși o speranță nemărturisită îi șoptea că poate doar într unul din copaci o va găsi pe veveriță să-i ceară iertare și aceasta să-i
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
a făcut-o să suspine și să plece în căutarea altui pacient. Totuși o speranță nemărturisită îi șoptea că poate doar într unul din copaci o va găsi pe veveriță să-i ceară iertare și aceasta să-i dea frumoasa coadă înapoi. CIOCĂNITOAREA Cioc, cioc, cioc și iară cioc Bate-n nuc din loc în loc. Nucule cu frunza deasă, Sigur știu că ești acasă, Ușa dacă mi-o deschizi, Eu te curăț de omizi. Vine doctoru-n pădure Cu fes roșu și
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
-n nuc din loc în loc. Nucule cu frunza deasă, Sigur știu că ești acasă, Ușa dacă mi-o deschizi, Eu te curăț de omizi. Vine doctoru-n pădure Cu fes roșu și secure! (ciocănitoarea) Fundă roz are în moș, Iar în coadă are-un șorț. Rezemată stând pe scoarță Saltă capul ca de rață. Și cu ciocul târnăcop, Dă poc! poc! din loc în loc. OMIDA LACOMĂ O omidă cenușie cu picățele negre își ondula inelele și urca pe frunzele fragede din vârful
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
în cazul fiecăruia, unde se află defecțiunea logică sau semantică. Un maestru al beției de cuvinte este Lorin Fortuna. Textele sale ininteligibile revin periodic de-a lungul volumului, precum refrenul în cântece. Totul este o păsărească paranormală fără cap și coadă, în care cuvintele se repetă de mai multe ori în aceeași frază ca în bolborosirea unei incantații: "Corneliu Zelea Codreanu a deținut rangul cosmic de Adorat (Preasfânt sau Arhanghel) atunci când a fost asasinat, iar în prezent deține rangul de Zeu
Tortionari limbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8937_a_10262]
-
cu privire la regimul Ceaușescu, regim criminal, pregătit să devină un regim exportator de terorism. Un extras dintr-un film de arhivă care n-a apărut niciodată pe post în vremea lui Ceaușescu ne arată o lume cenușie ca o radiografie canceroasă, cozile imense la alimente, alimentarele aproape goale în care se găsesc fosilizate niște resturi de pește, iar în cîrlige, solitari, celebrii "adidași" necrozați, față cu spectacolele triumfaliste de omagiere a primului Fiu al }ării avîndu-i printre pupincuriștii la scară vezuviană pe
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
caz, nu la putere. Și e bine că nu-i. Când este, s-a văzut. Asta fiindcă cel mai bine lui îi șade în opoziție. Un opoziționist de pomină, un apucat, pe seama căruia lumea ar fi început să facă bancuri. Coada acestui topor, lustruită de serviciile speciale, deseori se întâmplă a fi însăși mulțimea ignorantă care nu înțelege și e gata să batjocorească excepția, jignitoare. Un tip amărât (romancierul) cu dinții rupți în scoarța dură a evenimentelor, ori sparți de pumnii
Avertismentul lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9007_a_10332]